Page 21 - Drumul_socialismului_1985_04

EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU
............... ;......1 .... MO -M-O.. .... ..... MM ................................................................................................
epoca marilor împliniri socialiste

Dimensiunile contemporane

ale tradiţiilor spirituale

Un cunoscut scriitor măr­ ipostază de creatori şi be­ genuri artistice — un cor )
turisea că lipsa tradiţiilor neficiari. Această partici­ de cameră, 9 lorrnaţii de i
spirituale ar apăsa teribil pare s-a afirmat cu putere dans modern, o formaţie 1
de greu asupra contempo­ in cadrul Festivalului naţio­ de balet.
ranilor. In cazul Orăştiei, nal „Cintarea României", Formaţiile elevilor şi ale ^
răspunsul subliniază fericit inestimabilă ctitorie spiri­ casei de cultură urcă con- î
privilegiul de care se bucu­ tuală a „Epocii Nicolae stant spre locurile Irunta- 1
Anul XXXVII, r.r, 8 522 DUMINICA, 7 APRILIE 1985 4 pagini - 50 bani ră oraşul aliat în al optu­ Ceauşescu". ia o populaţie şe ale ierarhiei artistice pe ţ
lea secol de existenţă a- de aproape 23 000 de lo­ ţară : şcoala generală nr. 1
testată documentar, in in- cuitori, oraşul se Înscrie cu 7 deţine de la prima ediţie /
crincenarea sa de a exista peste 3 200 interpreţi şi a festivalului naţional ti- )
in vremuri grele, cetatea creatori in cadrul amplei tlul de laureat. La lei, ca- i
in
s-a înconjurat nu numai de
CAMPANIA AGRICOLĂ DE ziduri ci a durat deopotri­ manifestări, constituiţi ale sa de cultură, care în 1981 ’
78
colective
artistice
şi 1983 s-a clasat pe pri- .
vă monumente de cultură pionierilor, elevilor de li­ mele trei locuri in plan na- ţ
clădite pe o străveche a- ceu, maturilor, creatori cu­ ţional.
rie dacică. Istoricul găseşte prinşi in cenaclurile şi cer­ Unic prin proporţiile sa­
Sg acţionează pe front larg în Orăştie argumentele u- curile literare, de artă plas­ le, la nivelul judeţului, in \
tică, populară, loto, cine-
Orăştie fiinţează un muzeu l
nui timp specific care se
numeşte — Şerban Coresi club, in cercuri ştiinţifice. etnografic care, pe lingă /
la pregătirea terenului şi însămlniări Olahuş, Ion Budai Deleanu, contemporane la manifes­ colecţiile prezentate des fă- 1
O
replică
de
proporţii
şi Marian Diacul, Nicolae
şoară şi o susţinută mun- l
Aurel Vlaicu, alţi numeroşi tările ,,Astrei" de la înce­ că de cercetare. Şi tot u- i
Pe ogoarele C.U.A.S.C. Ioan Manolescu, Inginerul executa lucrarea, se aflau scriitori, oameni de cultură putul secolului o constituie nic, în ţară, la Orăştie a '
Orăştie se acţionează, în şef al unităţii, preciza că în cîmp Peti'U Luca, ingi­ şi ştiinţă. azi Festivalul local al cul­ tost înălţat in aceşti ani l
aceste zile, cu toate forţe­ pînă la apariţia rîndurilor nerul şef al unităţi' — ca­ Această bogată tradiţie turii şi educaţiei socialiste Monumentul Paliei, inchi- J
le pentru încheierea în cel noastre, semănatul • sfeclei re preciza că se încheiase a fost integrată -în spiri­ ,,Orăştie, vatră de cultură nat limbii şi culturii romă- \
mai scurt li mp a însămîn- de zahăr va fi terminat, plantatul cartofilor pe 70 la tualitatea anilor socialismu­ românească", organizat pe ne, creaţie a sculptorului l
ţărilor de primăvară. La iar plantatul cartofilor pe sută din suprafaţa prevă­ lui, a ultimelor două dece­ durata unei săptămini, cu- local, Nicolae Adam. i
C.A.P. Bariu se lucra în mai mult de jumătate din zută — şi cooperatorii Mă­ nii, cu respectul pentru va­ prinzînd manilestări de ma- - Aceste rezultate au fost )
f!u>via plantatul cartofilor. suprafaţa planificată. riuţa Teacoi şi Laurean Pa- loarea eternă, aşa cum re diversitate şi amploare pqsibiTe datorită condiţiilor \
In *Lunc.ă“ mecanizatorii In grădina de legume şolea, oare asigurau alimen­ numai marele vizionar şi la care, pe lingă forţele lo­ deosebite de care se bucu- (
Petru şi Cornel Parasehiv, începuse plantatul verzei tarea maşinii. Transportul arhitect al destinului nou cale, au participat persp- ră invăţămintul şi cultura J
tată şi fiu, discuiau ultime­ cartofilor în cîmp se efec­ al României, tovarăşul nalităţi ale ştiinţei şi cul­ in ultimele două decenii. )
le suprafeţe pe o tarla de tua numai cu atelajele Nicolae Ceauşescu, a con­ turii din Întreaga ţară. In Şcolile generale nr. 1 şi 2, i
15 ha. care urma să fie C.U.A.S.C. membrilor cooperatori, Ioan ceput-o cu toată deschide­ anul trecui, manifestarea a Liceul industrial nr, 1 be- ?
plantată cu cartofi. ♦ Tot ORĂSTIE Cimporescu, dovedi ndu-se rea spre ceea ce contribuie cuprins in premieră un sa­ neficiăză de sedii noi, do- )
aici, pe o parcelă alătura­ unul din cei mai activi la afirmarea poporului ro­ lon al cărţii social-politice, tate pe măsura desfăşură-’ţ
----'—
tă, o formaţie de trei trac­ dintre ei. Din grupul nu­ mân intre naţiunile lumii. la loc de frunte situîndu-se rii unui Învăţă mint modern, i
toare pregăteau . tpren.ul timpurii. Sub coordonarea meros de cooperatori care Ultimii douăzeci de ani lucrările de excepţională strins legat de practica '
pentru semănatul porum­ inginerei Lidia Manolescu, au însemnat participarea valoare teoretică şi practi­ productivă. Casa de cui tu- \
bului., în tarlaua „‘Zăvoaie", şefa fermei legumicole, coo­ se aflau la sortatul carto­ fără precedent, cu adevă­ că ale tovarăşului Nicolae ră, cluburile de inţreprin- l
din brigadă Sercca, plan­ peratoarele Mariana Ştefă- filor, Maria Boşorogăn, rat de masă, a locuitorilor Ceauşescu, simpozioane pe dere şbau completat an de }
tatul cartofilor se desfăşu­ nie, Fica Damian, Măriuţa MIRCEA LEPADATU Orăştiei la activitatea cul- teme de cultură, muzică, an aparatura, gama instru- y
lansări de cărţi, intilniri cu
ra din plin. Mecanizatorul Ciueurescu, Fica Til’ziu, tural-ştiinfifică in dubla scriitori, expoziţii de . foto­ ineptelor şi materialelor ne- i
Ion Trosan executa o lu­ Dotnirtca Teacdi,' Safta Din- grafii şi artă plastică. In cesare unei eficiente acti- i
crare-de cea mai bună ca­ 1895, „Gazeta Transilvaniei" vita.fi cultural-educaiive şi )
litate. El era ajutat de şe­ şorcan şi Valeria Mihăilă consemna o paradă şi un artistice care contribuie la ţ
fia de echipă Sofia Ştefănie plantau răsadurile in tere­ formarea omului nou, con- i
şi de cooperatoarele Maria nul din „Luncă". spectacol al formaţiilor că- structor conştient ah socie- »
din
Astăzi,
luşereşti
zonă.
Vinţăn, Sinii na Morancea Forţe însemnate se aflau numai oraşul Orăştie pose­ lăţii socialiste. y
Toate aceste realizări fac l
şi Doina Arimescu. Pre­ mobilizate la lucru şji la dă 13 formaţii de dansuri
zent la faţa locului pentru C.A.P. Orăştioara de Jos, populare ale elevilor şi ma­ din Orăşiia zilelor noastre /
un oraş al armoniilor spi- 1
a supraveghea calitatea lu­ In tarlaua „Inuri" se ]u- turilor, trei mari ansambluri rituale, al tradiţiilor dezvol- l
crurilor şi a coordona trans­ era la plantatul cartofilor, folclorice la I.M.O., I.C.O. tate hotărîtor in perioada i
portul ritmic al tubercu­ împreună cu mecnnizato- şi Casa de cultură, 4 co­ pe care cu mindrie o i
lilor de săm.înţă în cîmp, rul Dorel Ivănescu, care lective de obiceuiri popu­ numim „Epoca Nicolae \
lare. Tradiţia s-a comple­ Ceauşescu".
tat nu numai cantitativ ci
LUCRĂTORI Al OGOARELOR. şi calitativ, au apărut noi MINEL BODEA
LOCUITOR! Ai SATELOR HUNEDORENE !
Pentru obţinerea unor producţii agricole re­ Masa lemnoasă —
cord, acţionaţi cu toate forţele pentru efectua­
rea în timpul cel mai scurt şi de calitate a operativ la beneficiari
însâmînţărilor. Folosiţi cu randament maxim,
C.A.P. Ceriu. Se acţionează eu ţoale forţele umane şi
inclusiv azi, duminică, timpul bun de lucru pen­ mecanice la efectuarea însăminţărilor. In imagine, mecaniza­ A venit primăvara şi în la acest indicator de 5 la
torul Ioan Trosan, ajutat de cooperatoarca Sofia Ştefănie, parchetele forestiere se lu­ sută".
tru semănat şi pentru realizarea lucrărilor pe plantează cartofi. In urma lui, Ioan Manolescu, inginerul şoT crează intens. Lemnul tre­
al unităţii, verifică împreună eu Nicolae Crăciun, inginerul In marele depozit final,
pajiştile naturale ! şef ai C.U.A.S.C. Orăştie, calitatea lucrării. buie să ajungă cit mai re­ maşinile vin una după al­
pede in depozitele finale ta, încărcate cu lemn foar­
ale sectoarelor şi de aici te bun, din parchetele de
în unităţile prelucrătoare. la Sibişel şi Grădişte. Cei
O PERMANENŢĂ ÎN ISTORIA PATRIEI NOASTRE
Aceasta depinde în ma- mai harnici şi conştiincioşi
. re măsură şi de activitatea şoferi — Ioan Bucur, Du­
de transport, de modul în mitru Vinerean, 'ioan Jor-
LUPTA POPORULUI ROMÂN PENTRU LIBERTATE care lucrătorii din cadru! ja, Gel,u Săndescu — fac
coloanelor subordonate cîte două şi chiar trei
U.M.T.C.F. Deva îşi fac transporturi pe zi, încarcă
SOCIALĂ SI INDEPENDENTĂ NAŢIONALĂ datoria. „Fără să ne supra­ maşinile la capacitate, le‘
estimăm munca, putem a- exploatează raţional. „Deşi
Din cele mai ‘vechi tim- inţa poporului român de-a Tepe.ş, Ştefan cel Mare, firma cu satisfacţie că în în februarie a fost ger şi
puri, poporul român s-a trăi liber şi independent Petru Ra.reş, Ioan Vodă ce! ultima vreme (de peste un drumurile au fost grele, am
dezvoltat într-o permanen- în vatra strămoşească. Viteaz, Mihai Viteazul, Di- an încoace), la coloana O- reuşit să fac cel mai mare
tă confruntare cu piedici „Se poate spune că nu rnitrie Cantemir, Constan­ răştie a U.M.T.C.F. Deva număr de curse — 50 —,
şi greutăţi de tot felul, cu există palmă de pămînt —- tin Brîneoveanu, care s-au se lucrează mai bine, mai spune Ioan Jorja. Transport
numeroase, adversităţi in­ arăta tovarăşul Nicolae situat în fruntea luptei ordonat, rezultatele sînt lemn din pai'chetu] Toţilor
terne şi externe. Valurile Ceauşescu — caro să nu fi poporului împotriva cotro­ superioare, releva Loghin
pustiitoare ale populaţiilor fost udată <le sîngele mo­ pitorilor pentru apărarea Giurca, şeful coloanei. A- — Sibişel, 34 krn de Orăş­
migratoare abătute secole şilor şi strămoşilor noştri libertăţii patriei. tie. Acum (ora 15) plec în
întregi asupra acestor me­ în lupta pentru libertate Înălţătoare pagini de e- vem Un parc de fia maşini a treia cursă a zilei. Mun­
leaguri, 1 poziţia de răscruce şi neatîrnare, pentru pro­ roism a înscris ţărănimea, —— de la ii la 16 tone, ne cim bine, câştigăm bine“.
străduim să menţinem ac­
Lupta 1 poporului român la interferenţa intereselor gres economic şi social". de-a lungul existenţei po­ tive cit mai multe şi să în atelierele coloanei, cam
pentru libertate -socială şi rivale ale. celor mai mări Nenumărate sînt locurile porului român, ea repre- transportăm- rapid masa improprii deocamdată (se
independenţă naţională con­ imperii clin Europa*— otb- care vorbesc despre neîn­ zentînd cea mai importan­ lucrează la o bază nouă),
stituie o permanenţă în is­ raan, habsburgic şi ţarist trecuta vitejie a înaintaşi­ tă forţă socială care a asi­ lemnoasă ce se exploatea­ şi în incintă, mecanicii fac
toria patriei noastre. A- —-, războaiele duse pe te­ lor. Din rîndurile poporu­ gurat permanenţa noastră ză in parchete, să efectuăm tot ce pot şi ce ştiu ca ma­
ceastă trăsătură şi-a lăsat ritoriul ţărilor române, dis­ lui s-au ridicat mari con­ neclintită pe aceste melea­ şi celelalte solicitări de şinile să stea cât mai pu­
amprenta asupra întregii trugerile sau înstrăinarea ducători de ţară şi oşti, fi­ guri, păstrînd totodată co­ transporturi. In ianuarie 11 n ia reparaţii. Mese ui
â numeroase valori mate­ guri luminoase do eroi şi nic. nu ne-am făcut planul
evoluţii soeial-economice şi moara limbii şi culturii na­ noştri. între care se 1 evi­
politice a României, a fe­ riale şi spirituale, la care apărători ai năzuinţelor ţionale şi 'înaltele virtuţi de transport la masă lem­ denţiază strungarul Flniiui-
se adaugă, uneori, separa­ sale de unitate, libertate şi ale spiritului popular. Ea noasă decît in procent de lus Ţăn dău, mec unirii lonn
lului dc a fi şi gîndi al rea şi împărţirea ţărilor independenţă, de propăşi­ a fost principala făuritoare I ne l şi Vaşij e B îl dea. p re­
08,6 la sută (iarna nu ne-a
poporului nostru, asupra - române între marile impe­ re, de afirmare naţională. a bunurilor materiale şi scutit de probleme nici pe
destinului său istoric, ca­ rii, au frînat considerabil In cronica acestor glorioa­ spirituale, care prin mun­ cum si alţii, ştiu să Ir le re-
y.o, îşi dau inte rosul. ■i n r
noi), dar în februarie am
racterizat prin lupta hotă- progresul economic şi spi­ se lupte au rămas adine ca sa îndîrjită a făcut să depăşit planul cu 481 tone ne lipsi-se mulţi-■ pie<: de
ritual :al poporului nostru. încrustate numele Basara-
rîtă, plină de sacrificii pen­
Dar, împotriva tuturor o- bilor şi Muşatinilor, ale Prof. OLIMPIA PALAMARIU şi în martie cu circa 3 000
tru a deveni stăpîn în pro­ preliştilor, nimeni şi nimic lui Mircea cel Bătrîn, Tan- tone, încheind trimestrul DUMITRU GHEONEA
pria ţară. _ nu a putut să înăbuşe vo­ cu de Hunedoara, Vlad (Continuare în pag. a 2-a) eu un spor de producţie (Continuare in pag. a 2-a)