Page 22 - Drumul_socialismului_1985_04

Pctg, 2
DRU*m SOCIALISMULUI NR. 8
i»wnr»«.wTi

locolitQtea oglinda spiritului cetăţenesc
Masa lemnoasă
(Urmcţre din pag. 1) m-am gindit că e bine să
Bunul gospodar se cunoaşte după modul fac această, instalaţie, care
schimb, arăta Constantin dă rezultate foarte bune. Dl
Stoica. .şeful atelierului Iar la strung fac tot felul
în care îşi îngrijeşte ograda mecanic. Unele sînt în a- de piese' necesare la repa­ 12.00 Tel
pa.renţă mărunte — garni­ raţiile auto. Trebtţie să ne 12,05 Lui
In raidul pe care ham rată, indicatoarele în bună pentru, salubritate, pentru se efectuează reparaţii !a turi, şaibe dar fără ele ajutăm unii pe aRii", spu­ Per.
Erti
efectuat prin eî-teva uni­ stare; Doar pe alocuri, în­ ca mediul înconjurător să autobasculantele' de ţii tu-' maşina nu merge. Ns mai ne harnicul strungar. 12,10 Din
tăţi şi locuri publice din tre clădirea. pro,priu--zisă şi nu fie poluaţ. cu nici un ne, ai Atelierului de repa­ lipsesc segmenţi, pinioane, La încheierea documen­ culi
oraşul Brad, apa urmărit peroane, citeva gropi în fel de mirosuri sau impu­ raţii auto, este întreţinut alte- piese pentru care tării, Loghi-n Giurca ne-a pop
(co!
cum, arată intrările şi in­ asfalt. De asemenea, eurţea rităţi. corespunzătei'. C|t.ev;a rezi­ schimbăm uneori, neecono- rugat să mai consemnăm : 13.00 Alb
cintele acestora. Ne-am o- Fabricii de producţie indus­ Platforma gospodărească duuri metalice sînţ împrăş­ mie, desigur, angrenaje în­ „In 1984 am ocupat locul 19.00 Tel.
priţ pentru început la se­ trială. mică şi prestări, ser­ din spatele blocului D 1 tiate pe un teren din apro­ tregi. Vom căuta- să ne or­ al 11-lea în întrecerea so­ 19.20 De
diul. Cooperativei meşteşu­ vicii este curată, Containe­ poate fi considerată incin­ pierea intrării. ganizăm şi noi mai bine, cialistă pe U.M.f.C.F. De­ 19,40 Cilii Filr
20.20
găreşti „Moţul"'. unde-şi rul pentru reziduuri, insă, tă. magu.zineisr du pîine, — Sînt reziduuri rezul­ să reco.ndjţi.onăai. tot Ce şe va, după coloana lila. In lor)
desfăşoară activitatea trei este arhiplin şi conţine o carne, C-L-F., alimentarei tate- din casarea autovehi­ poate". „Aşa este, adaugă acest an vrem să munc-irn cep.
secţii- productive ; tîmplă- cantitate apreciabilă de nr. 2 şţ patiseriei din şfeur culelor — ne explică revizorul tehnic Ioan Ca­ mai bine. Vom îmbunătăţi 21.35 Mei
21,50 Teii
rfe, tapiţeria şi rneeaplea. hîi-tie, care ş*ag‘- fi putut da Libertăţii, împreună, Gheorghe Maeavei, şeiEiţl zan. Lucrăm mai bine ea activitatea de reparaţii,
Constatărî; începînd din recupera. Spaţiul şi aşa ele trebuie să cancure la secţiei. Vor fi transportate în urmă cu eîţiva ani. me­ vom întreţine mai bine LUNI,
stradă, aleile erau proaspăt destul de îngust mai. este 8- mai bună întreţinere şi cp o maşină. Ci iul va fi seriaşii sînt harnici, însă drumurile forestiere şi 28.00 Teii
măturate, (fer zonele verzi ocupat şi cu o. cantitate a- igienizare a ?onei, mai cu terminată magazia pentru este- Iqc pentru mai multă ar trebui evidenţiaţi piche­ 26,13 Plic
de lîşţga clădirea ee adă­ preeiabilă de şpan şi tot seamă că, majoritatea deş- agregatele ce vip şi intră prdine şi disciplină, pentru rii Ioan Zăiog, de la Bib.i- uonr
posteşte biro.iU’ile nu erau felul de resturi metalice. fac produse alimentare. in reparaţie, vum putea să 9 cajita.te superioavă a re­ şel şi Petru Ciucuresc-u — bazi
de ;
încă săpate şi semănate eu ne organizăm mai bine în­ paraţiilor. pentru o. cola­ de ta- Grădişte —, vom 20.35 Tcz;
iarfeă- ori plantate eu, fieri, Incinta secţiei de meb''- %aţii verzj; bine între­ tregul spaţiu, să ne facem borare mai bună a meca­ creşte exigenţa la asigura­ (coi
o mare cantitate- de fier lâ din strada Lenin arată ţinute,, curte perfed; orga­ locul de mumă mai frq- nicilor cu şoferii. E-ste în rea piesetei’ de schimb şi 21.00 Ipr) Ron:
ea un iţnenş şantier: mul­
vechi —. garduri meţţdice. nizată, terenuri, pentru În­ vnos. interesul general să pe rea­ la calitatea reparaţiilor, sodi
ţevi t- aşteaptă, cine ştie te materiale în dezordine, treceri sportive amenajate ★ lizăm sareinile pe ansam­ vom creşte numărul de 21,58 Teii
cu. deosebit simţ practic --
noroi, o imepsă cantitate
de eînd, să fie fidisutet îp- de rumeguş şi deşeuri de ia şcoala generală nr. 1. Am eoaşfş>>na-ţ cu priie, blul U.F.E.Ţ. Orăşfie şi - curse pe zi la transportul
spatele secţiilor — un înar­ furnire pe platferma een- jul acestui, raid aspecte U-M-T.Q.F, Deva". rnaş.ci. lerroţoaşe. Acest ul­
ma n enorm de Vot, felul de teinere.lor. Un., contrast vădit remar­ contrastante în moduţl cti-m f-ara văzut la lucru fie tim an al ein.cţnaiuiuî vrem
reziduuri: pestriţe ocupă o căm; între incintei* g două înţeleg unii şă-şţ gospodă- şoferi şi. pe mecanici. Exis­ să fie cit mai rodnic şi
apreciubită întindere, -r-. Aţei, A.C.R.ţvl, g. con­ unităţi vecine: nqţoeolo.a- reeseă Ineinţeie, în pale tă preocupare,, dăruire In pentru noi cnloana O- DEVA:
în piaţă. în preaimo struit q centrală termică. — na I.J.Ţ.L. rr* deosebit de mai. mqîte cazuri, reieş» muncă. Strungarul itemu- răştie fiind cea mai snai’e axtratere
cii'icjşcurîlbr şi magazinelor ne spune Ioan Rogoz, con­ ordonată şi exploatarea de Că brădenii. ţip ţa faţa o-, lus Ţăndău, de 15 ani la din cadrul U.M.T.e.F. De- Runda a
C.L.f. din, incinta, acesteia tabil. ŞCf. Construcţia pro- gospodărie comunală şi lo- raşulţii fur şj şe impiică în ecdoana Orăştie, a realizat va ^ ea. să putem, intra eu HUNED.C!
sau delir
— ordine pprfeetă. Păcat priu-zisă este gafe ţ]a.r fpai eatWăj updo qr mai fi de efectuarea şi meuţin^ea 9- ingenioasă iiist-aiaţie de certitudinea unor- noi- rea- — «Uş
însă că aspectul general trebuie montate coşul. de măturat molozul şi alte curăţeniei, q prospeţimii mecanizare' a eamereloa* li-zări în noul cineînal-, iun- (Modern
e-ste umbrit de. bălţile de fuan, diverse' alţe ţevi me­ resturi de Ungă reci-pienţi. ^ftueţor ^ părcuieţelpr pen­ auto, cu ţâre rezolvă o.pe- daruentat de Congresul ai urmele ş
qăra); E
apă din .jurul pompei, al talice. Din această ca-uză — întregul p e r s o n a l tru flori dip interiorul nativ o surie de pi'ob’eme. XTI!-.l©a al partidului nos­ (Aria) ;
cărei robinet, defesV nu în-, nu s,e pogţe menţine ordi­ TE,SA şi operativ este an­ curţi!©!'. Ai» înU!nit însă „Nu erq resortul meu. dar tru". Miticii
cliido apa. Este. vorba. aici nea. trenat. la efectuarea şi men­ şi aspecte cu care nu* se rine); Ca
I-1I
mai. cu seamă de risipa 3- Cu adcţvăraţ simţ civic ţinerea curăţeniei incintei pot; ţăuda cei î« cauză- îi
cesţei bogăţii. P UUrale pe sîii.t gospodărite incintele — ne explică. Emili an Şi- invităm să reEccteze mai Lupta poporului român 1, .
care sintem chemaţi cu şi locurile dţn preajma- .spi­ Ier. şeful a.utoco.feanei fiiUlţ la piiHgativi.t-atea- de­ Undeva,
ral); VUI
toţii s-a gospodărim: judi­ talului şi! policlinicii, senin I.j.T.E, Avem p.bljşaţia rivată din lege,, la respon­ (Urraaiţ din pag. 1) do generaţia revoluţlona-ri- do — se
cios. Ce părere au cat, ee că grija persanal.ul.ql me­ derivată din. lege de a ne sabilitatea Lor faţă de as­ ior de la 1848 ridicaţi la ceafărni)
administrează acest lo.c pip dical pentru sănătatea oa­ face curat ţn jur şi o fa­ pectul eivtliz-at al locurilor renască de atîtea ori-, din luptă pentru a- realiz-a drep­ gur de <
blic? cem cu consecvenţă de muncă, al oraşului. cenuşă şi ruină, ţara disr tul la- unitate şi indepen­ PETOILA
Platforma autogării, cu menilor se concretizează şi Deşi şiţuat inţr-u.n loc truşă şi prădată de cotro­ denţă a poporului român, Vlaşinilor
toată aglomeraţia, esfe. cu­ în interesul manifestat mai izolat, spaţiul unde ESTg.RA SÎNA pitori. luptă care a culminat cu AN1NOA!
Semnificative în şirul împlinirea visului secular vor zice
luptelor pcnţru life'rtaţc al unirii Moldovei şi Mun- URICANI
şecială şl naţiouală duse tem'fii In.ţiHUn singur sţat, tu] — se
Ca in. fiecare an,, la 7 ocupări' îşi găseşte lacul fcezat); B
aprilie se sărbătoreşte „Ziua Ziua mondială a sănătăţii cuvenit fiecare sector al de ţăi'ăniine sînt răscoala in anul 1859, şi eu procla­ tipa (Stea
de la Bo,bîjna,, din 1437—
marea la 9 mai 18,77 prin
1
mondială a, sănătăţii' ,. activităţii umane. 1438. răzb'oiul ţărăneşe de vot unanim a deplinei in­ RAD ARZ,
In acest am. pentru noi „Ziua mondială a sănă­ sub conducerea lui Gheor- seriile I-Ii
românii „Ziua mondială 3 l.aţ.iei, pentru menţinerea activitate au făcut, ca şi n tăţii* a. fqs.t precedată de gbe Do.ia. din 1514. caro au dependenţe do stat a Ro­ RAŞTIE;
mâniei.
sănătăţii" stă. sub semnul vigorii şi tinereţii naţiunii judeţul nostru starea d.- largi acţiuni de eciueaţie culminat cu marea indica­ Călilar (
P re.c te ni a rea. i n d e perţd en-
marilor realizări dedicate noastre. sănătate a populaţiei să se sanitară, organizate in u~ re !u luptă a ţărănimii ro­ ţei a pus cq-păt oricărei de­ lismentul
aniversării jubiliare a eli­ Sînt prezente aceste do­ îmbunătăţească rad ie al, să n.ităţi economice şi în ma­ mâne din Transilvania, din pendenţe politice faţă de (Flacăra)
berării, celui de al. XIII- vezi la tot pasul şi în ju­ se reducă simţitor Smnol- rile colectivităţi umane, de toamna anului 1784, sub DAI : Sec
lea Congres al partidului, deţul Hunedoara la Pe­ năvirile cu incapacitate donări onorifice de sînge, de re puterile străine, a afirmat cele (Cas
în mod. răspicat caracterul
alegerilor de deputaţi in troşani, la Deva, la Haţeg temporară de muncă. acţiuni de amploare pentru conducerea lui ţl° a* Cloş­ de sipe-stătăter ai naţiunii HAŢEG:
ca şi Crţşan. Dorul de li­
Marea Adunare Naţională sau la Hunedoara, la Brad Ştiinţa medicală româ­ igienizarea 1 oeaii lăţii or. bertate, setea dc neatîrna- noastre, deschizind o eră Aglgea (I
şi consiliile- populare. şi la Căian, peste- tot unde nească a făcut paşi uriaşi Ieri, la Deva şi în între­ re şi sentimentul demnită­ nouă in existenţa poporu­ Fantomei.
Am consemnat în aceste s-au construit şi dotat tu spre afirmare în contextul gul judeţ au avut ioc cu ţii naţionale au fost in lui român, în dezvoltarea CALAN:
bilanţuri realităţi de netă­ tehnică înaintată instituţii cuceririlor ştiinţifice pe acest, prilej., adunai i con­ mod strălucit Întruchipate României pe calea progre- seriile I-
găduit ale grijii' partidului de sănătate. Organizarea plan mondial şi acesta este sacrate evenimentului. de Tudor Viadimirescu şi suiui şi civilizaţiei. euitură);
şi statului nostru pentru reţelei de sănătate a jude­ rezultatul nemijlocit al po­ m
continua îmbunătăţire a ţului, cheltuielile de ’a bu­ liticii înţelepte a partidu­ ŞU-.
stării de sănătate â popu- get. care se fac•cp această lui nostru în ale cărui pre- seriile I-
Ilustrată pe adresa Consiliului popular comunal GHELAR1
(Minerul)
Zam şi a conducerii C.A.P. Săicîva
CAMPANIA AGRICOLA OiE PRIMĂVARĂ
Imaginea de faţă arată „atenţia" pe
care o acordă Consiliul popular comunal
0 DEV/
Eam şţ conducerea C.A.P. Săţciva îngri­
Se acţionează pe front larg la pregătirea terenului jirii păşunilor şi fîneţelor natur-ale, folo­ tură., oi
judeţeană
sirii lor raţionale, la întregul potenţial. Pe coregrafic
(Urmare din pag. 1) finalizată pe întreaga su­ „După un demaraj mai o mare. suprafaţă, pomii răzleţi, nefii.nd şi grupu:
prafaţă planificată. Azi am greoi — sublinia Nicolae curăţaţi, tăiaţi, săpaţi şi stropiţi nu mai obiceiuri
suri mod-
preşedinta unităţii, eviden­ început plantatul cartofilor Crăciun, inginerul şef al dau dccît citeva. kg de fructe. Dacă ar fi clasice,
ţia pentru vrednicie pe A- aici, în tarlaua din ,.Drumul C.U.A.S.C. Orăştie — acum, scoşi şi s-ar curăţa, terenul,, ar creşte cel desfăşura
nuţ-a Paşolea, Ioan Bogdan, Pricazuiui". Deşi am înce­ in toate unităţile noastre, puţin producţia de furaje. Co.ţae peste cursul zi
DEV
•
Marin Georgescu a lui Au­ put mai tîrziu — datorită ritmurile de lucru s-au in­ pupăză, aici există o practică intolerabilă. cultură. '.
rei, Opreana Paşolea, Tră- faptului că erbicidarea în­ tensificat considerabil. Ast­ Cetăţenii lasă porcii nesupravegheaţi să Oradea p
iene] C-r.istu şi Anuţa Bar- tregii suprafeţe s-a făcut fel, s-a încheiat semănatul umble pe tot câmpul. Aşa cum se vede 9 aprilie,
. bu. cu Nata — ne mobilizăm sfeclei de zahăr pe întrea­ şi în fotografie, aceştia au făcut adevăra­ comedia
bacalaure
— La această oră, pre­ toate forţele pentru a în­ ga suprafaţă planificată pe lomon
ciza Constantin Petec, in­ cheia lucrarea în timp consiliu, iar la cartofi plan­ te arături pe pajiştile naturale, distrugînd cele mai
ginerul şef al C.A.P. O- scurt. Se lucrează zi-lumi- tatul s-a făcut pe mai-mult aproape în totalitate covorul vegetal pe zări ale
noastre o
ră.ştie, mecanizatorul Vasi- nă, iar mecanizatorul Va- de 125- ha. Avem toate unele suprafeţe.
le Dumitru seamănă ulti­ sile Dumitru care-i u-n. bun condiţiile să încheiem lu­ Cum cooperativei, agricole clin Sălciva
mele suprafeţe cu sfeclă specialist este în măsură crările din această campa­
de zahăr. Pînă duminică să asigure o lucrare de cea nie de primăvară în timpul nu-i prisosesc în nici un an furajele, Timpul
(azi — n.n.) lucrarea va fi mai bună calitate. ' cel mai scurt. adresăm Consiliului popular Zam şi condu­ tru azi,
cerii acestei unităţi întrebarea : Cînd vor vremea
Organizare bună rezultate pe măsură fi luate măsuri pentru eradicarea gravei general i
se va ir
situaţii în care se află păşunile şi fîneţele Loei>l vo
La cooperativa agricolă Doina Vrăbiescu, şefa fer­ ordona plantarea cartofi­ din localitatea respectivă ? Aşteptăm ca carre vor
ter ; de a\
de producţie din Brănişca, mei legumicole. lor, ne.-a .spus că maşina factorii vizaţi să dea un răspuns concret, însoţite ş
mecanizatorul Nicolae Cioa- C.A.P. Bîrsău trebuie şă este reglată în aşa fel în- prin măsuri energice, pentru eradicarea electrice
grindină,
ză a încheiat joi, 4 aprilie cultive în acest an 20 de eît să se asigure o densi­ unei asemenea situaţii. fia din £
a.c., însămînţarea suprafe­ ha eu cartofi. în tarlaua tate de 55 000—60 000 cui­ cu viteze
ţei destinată a fi cultivată numită „La Cristina" am buri la hectar. îl întrebăm oră. Ten
nime
v
cu sfeclă de zahăr. Meca­ întîlnit la lucru pe coope­ pe T. Lenghel. —, *0," v z , , . - . între piu:
Cînd se va încheia
—
nizatorii Gheorghe Beteq şi ratorii Romuluş Ci’işan, plantatul ? iar cele
20 şi 25
Ioan Coşnia au discuit, pî­ Leqntin Gabor, Adrian Că- — Folosind judicios tim­ La nu
nă acum, 45 de ha din ce­ nijă şi Dumitru Gabor şi pul bun de lucru, azi vom va dever
le 65 de ha ce vor fi cul­ pe mecanizatorul Gavrilă încheia plantatul. Am în­ cer mai
tivate cu cartofi, iar Eu­ Cajvan. ceput şi pregătirea terenu­ Vor cade
c
gen Mîrza, unu] dintre cei Terenul era pregătit gră- lui ce va fi semănat cu po­ racter di
soţile
mai buni lucrători ai sec­ " dinăre.şte, lucrarea fiind e- rumb şi vom trece la în­ lectrice.
ţiei de mecanizare din Bră­ fectuată de , mecanizatorul sămînţarea acestei culturi fia tare,
60—80 Ier
nişca, plantează cartofii. Iacob Bob. Ne-am interesat Imediat ce temperatura so- şi nord-
Pînă ieri au fost cultivate şi du calitatea,lucrării. To- luiui va fi corespunzătoare. rolog d
cu cartofi aproape 40 de ma Lenghel, inginerul şef Pronccnc
ha, sub îndrumarea ing. al Vl.A P. Bîrsău, care co­ TRAIAN BONDOR