Page 25 - Drumul_socialismului_1985_04

In prim-plan — satisfacerea

cerinţelor partenerilor externi

La locurile lor de muncă plan, beneficiarilor externi renume tocmai datorită ca­
clin secţia chimică a C. S. — ne spunea inginerul Şte­ lităţii produsului nostru,
„Victoria" Călan, maistrul fan Zota, şeful secţiei. livrării lui la termen —
Gheorghe Cîrţînă, operato­ Calitatea produsului nostru spunea maistrul Gheorghe
rul chimist Nicolae Goia, l-a impus tot mai mult. Cîi-ţînă. Nu vrem doar să
lăcătuşul Anton Mo ier, e- Drept urmare, anul acesta menţinem aceste aprecieri,
lectricianul Vaier Moruz cererile sînt şi mai mari. ci să le întărim în conti­
sînt cunoscuţi şi apreciaţi Dar şi noi sîntem pre­ nuare. Aşa cum cerea se­
ca unii dintre cei mai buni gătiţi să le satisfacem la cretarul general al parti­
meseriaşi. Pa-icepuţi, co­ termen, chiar în avans. Cu dului, . tovarăşul Nicolae
recţi, bine pregătiţi profe­ toate condiţiile grele din Ceauşescu, vom acorda in
sional, ei sînt mereu în lunile ianuarie şi februarie, continuare toată grija şi
atenţia îndeplinirii sarcini­
ACTI.Y8TATEA.PE EXPORT:■ cu deosebire
lor la producţia destinată
exportului,
Anul XXXVII, nr. 8 523 MARŢI, 9 APRILIE 1985 4 pagini - 50 bani colitaite ■« eficienţa calităţii, respectării terme­
nelor contractuale.
Pe fluxul fabricării gu­
fruntea bătăliei pentru am livrat 110 şi, respectiv, dronului pentru export am
realizarea unor produse 331 tone de gudron parte­ consemnat hotărîrea chi-
CAMPANIA AGRICOLĂ de pi umâvarA chimice de cea mai bună nerilor italieni. în luna miştilor de a realiza anul
calitate. Este, prin urma­
acesta o producţie record,
martie situaţia s-a schim­
re, firesc, că lor li s-a bat mult în bine. Am în-* care să aducă pe firma
încredinţat şi o altă mare cheiat luna cu peste 1 200 „C.S.V. Călan" noi apre­
răspundere : realizarea în tone gudron de bună cali­ cieri din partea beneficia­
Duminică, pe ogoare, s-a lucrat cu spor cele mai bune condiţii a tate livrat în Italia, canti­ rilor de peste hotare. Co­
producţiei de gudron des­
tinate exportului, bineînţe­ tate ce va fi mai mare în lectivul de chimişti de la
această lună.
les, împreună cu întregul C.S. „Victoria" Călan de­
Inţclcgînd să răspundă prin fapte înaltelor coman­ nel Tărăpoancă, a fost şi colectiv muncitoresc al sec­ Pe fluxul producerii gu­ pune toate strădaniile pen­
damente formulate de secretarul general al parti­ el prezent la punctele de ţiei chimice. dronului pentru export, tru satisfacerea tuturor
dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind organi­ lucru pentru a urmări ca­ — 19 226 tone de gu­ chimiştii muncesc cu sîr- cerinţelor partenerilor ex­
zarea şi desfăşurarea în cele mai bune condiţii a lu­ litatea lucrărilor. dron, apreciat a fi „de guinţă, atent, în ordine şi terni.
crărilor din campania agricolă de primăvară, dumi­ Duminică au îmbrăcat cea mai bună calitate", am bună organizare.
nică lucrătorii ogoarelor judeţului nostru au acţionat hainele de lucru şi meca­ livrat anul trecut, fără — Ne-am cîştigat un bun GH. I. NEGREA
cu forţe sporite în vederea încheierii în timpul cel nizatorii de la C.A.P. Bă-
mai scurt a însăinînţăriior de primăvară. Iată cîteva cfa. Preşedintele unităţii
aspecte de muncă întîlnite de reporterii ziarului în Ioan Barb şi inginerul şef
unităţi agricole din consiliile unice agroindustriale Si- Dragoş Visirin s-au decla­ Contribuţia proiectanţilor la execuţia unor
meria, Călan şi Haţeg. rat mulţumiţi de modul în
care tractoriştii au răspuns
Ca în oricare zi obişnuită de lucru chemării de a folosi cu investiţii cu costuri reduse, mai eficiente
randament ridicat timpul
La C.A.P. Rapoltu Mare, făcut transportul tubercu­ bun de lucru şi utilajele. Anul 1985, al douăzecilea consiliului popular jude­ Geoagiu-Băi şi Vaţa de Jos.
lucrările în cîmp s-au des­ lilor la locul de plantare, Onişor Paşca, împreună cu din cea mai rodnică etapă ţean. Concret, în acest an De asemenea, în majorita­
şeful fermei zootehnice, au
făşurat pe un front larg. în într-o altă tarla, numită 1 lucrat la însămîntarea lu- de istorie nouă a Româ­ vom executa proiecte pen­ tea localităţilor urbane hu-
tarlaua „Sub rovini" l-am „ C î m p u l Rapolţelului", niei, pe care întregul popor tru circa 4 500 de aparta­ nedorene se va încheia ac­
tractoriştii Romu.lus Toa- cernei, Ion Secheleanu a
găsit lucrînd la plantatul asigurat condiţii pentru în­ o numeşte cu deplină în­ mente, documentaţii pentru ţiunea de conturare a cen­
cartofilor pe tractoristul der, Alexandru Lazăr şi cheierea plantării verzei, dreptăţire „Epoca Nicolae obiective social-culturale, trelor civice.
Ion Bălosu, care a rotunjit Nicolae Medresc efectuau Iosif Lorincz a pregătit te­ Ceauşescu", a găsit colec­ lucrări tehnico-edilitare, Redacţia : între lucrările
la 35 de hectare suprafaţa arături pentru însămînţa- renul pentru cartofi, iar tivul Institutului de proiec­ agrozootehnice, pentru in­ enumerate, apartamentele
ocupată cu această cultură, rea porumbului, iar Adam Aurel Oprea a efectuat tare Hunedoara—Deva pu­ dustrie mică, comerţ, coo­ sînt prioritare. Cum acţio­
împreună cu el se aflau Ioniţă şi Ion Gordea au ternic angajat în înfăptui­ peraţie, Combinatul minier nează arhitecţii din cadrul
brigadiera Viorica Sicoe, pregătit patul germinativ N. TIRCOB rea sarcinilor majore ce Valea Jiului, alţi benefi­ institutului pentru promo­
din
revin
Directivele
îi
cooperatorul Ion Danciu şi pentru această cultură. In­ Congresului al XIII-lea al ciari. Valoarea acestor varea în execuţia aparta­
şoferul Ion Branea, care a ginerul şef al unităţii, Cor­ (Continuare în pag. a 2-a) mentelor a unor soluţii
partidului. Despre modul noi, menite să creeze spa­
în care se acţionează con­ MASĂ ROTUNDĂ ţii urbane specifice fiecă­
cret şi cu ce eficienţă, rei localităţi, cu fronturi
despre sarcinile pe care stradale diversificate şi in
le au de îndeplinit proiec­ documentaţii se ridică la acelaşi timp unitare ?
tanţii hunedoreni în cinci­ aproape 900 milioane lei. Dumitru Armăşescu : în
nalul viitor am discutat cu Nicolae Muntoiu : Răs- lumina indicaţiilor şi orien­
tovarăşii : Constantin la- punzînd cu promptitudine
ţ J s remschi, directorul institu­ tărilor date de secretarul
,X
Sţ Sfii sarcinilor trasate de con­ general al partidului, tova­
v.-A: Ijdbh 11 | tului, Dumitru Armăşescu, ducerea partidului, în răşul Nicolae Ceauşescu,
şeful atelierului arhitectu­ cursul acestui an colecti­
ră, Eusebiu Tripa, şeful ate­ am proiectat în ultimii ani
ij| | t lierului rezistenţă, Marius cute şi un volum impor­ de înălţime, cu largă di­
■ • ; ‘ • vul nostru trebuie să exe­ fronturi cu jocuri de regim
8- y-x' , Goia, şeful atelierului insta­ tant de lucrări de sistema­ versificare în tratarea vo­
laţii, Petru Ionaşcu, şeful
lumetrică şi cromatică a
consiliului tehnico-econo- tizare a localităţilor ur­ faţadelor, utilizîndu-se —■
bane şi rurale, de perime-
ifffli , ' V : mic, Nicolae Muntoiu, di­ trare a lor, alte lucrări unde se pretează acoperi­
rectorul tehnic al institu­ de cadastru. în acest sens şuri cu şarpante : Petro­
tului.
vom elabora 17 schiţe şi şani, Orăştie, Brad. Con­
Redacţia: Să începem detalii de sistematizare comitent, în rezolvările ur­
cu sarcinile ce revin insti­ pentru zone centrale de banistice şi arhitecturale
tutului în 1985. municipii, oraşe, viitoare
Constantin ■ laremschi : centre urbare (Dobra, Ilia, LIVIU BRAICA
Colectivul nostru trebuie Certej, Ghelari, Geoagiu-
să realizeze documentaţii sat), pentru staţiunile (Continuare în pag. a 2-a)
de execuţie pentru toate
C.A.P. Bretea Română. Mecanizatorii Ioan Boglea şi Stelian Măgureanu au semă-
nat a duminică, ultimele supra feţe planificate cu trifoi în cultură ascunsă. lucrările de investiţii ale
Pe moi multe... fronturi
în unităţile agricole din Morii", mecanizatorii Ioan
comuna Bretea Română Boglea şi Stelian Măgurea-
s-a muncit duminică pe nu, ajutaţi de cooperatoa­
mai multe fronturi: la rele Tatiana Petrescu şi Adevăratele valori
plantatul cartofilor, semă­ Dorica Sicoe, semănau tri­
natul plantelor furajere şi foi în cultură ascunsă. De
pregătitul patului germi­ fapt, erau ultimele hectare ale artei populare
nativ pe terenurile destina­ din cele 48 ha planificate
te culturii porumbului. a fi semănate şi cei doi Cea de-a treia întrecere rile din festivalul muncii şi
La tarlaua „Luncă" a mecanizatori precizau că judeţeană din actuala edi­ creaţiei formaţiile artistice
C.A.P. Bretea Română, nu vor pleca pînă nu vor ţie a Festivalului naţional din judeţ au scos din lada
mecanizatorul Gheorghe pune sămînţa în brazdă pe „Cintarea României" a fost de zestre portul autentic,
Cîrja, împreună cu coope­ întreaga suprafaţă. „Sîn­ rezervată lormaţiilor core­ redind, la adevăratele lor
ratorii Francisc Şimon, Ro- tem pregătiţi — sublinia grafice (populare, clasice, valori, momentele folclori­
dica Cîrja şi Gheorghe preşedintele unităţii — să moderne, tematice), ansam­ ce. Efortul tăcut pe această i
Pascu, planta cartofii pe începem semănatul porum­ blurilor de cintece şi dan­ linie de lormaţiile din zo­
ultimele suprafeţe. Ei ne bului. Vom intra chiar de suri, colectivelor de obice­ nele Haţegului, Lăpugiului,
asigură că ' pînă după- mîine (luni — n.n.) dacă iuri folclorice, ansambluri­ Gurasadei (Boiu) este no­
amiaza vor încheia lucra­ temperatura în sol va per­ lor tolclorice-creaţie. Sim- tabil. Şi tot notabilă a fost
rea aici, cu asta finalizîn- mite acest lucru. Oricum, bătă şi duminică, timp de prezenţa in faza judeţea­
du-se practic plantatul car- avem toate condiţiile să 14 ore, pe scena Casei de nă a unor zone folclorice
■ tofilor pe toate cele 30 ha încheiem semănatul porum­ cultură din Deva au evoluat modest reprezentate in e-
prevăzute. Tot în „Luncă", bului în timpul optim pla­ 68 de formaţii, reprezen- diţia precedentă a festiva­
pe o parcelă alăturată, me­ nificat". tînd toate zonele folclori­ lului „Cintarea României":
canizatorii Vasile Ungurea- La C.A.P. Bretea Strei — ce ale judeţului. O întrece­ zona Haţegului, cu o fru­
nu şl Ion Baciu pregăteau arăta Maria Tănăsoni, pre­ re artistică superioară — moasă revenire a lormaţii­
patul germinativ pentru şedinta unităţii — planta­ la Duminică, Ia C.A.P. Itîu de Mori s-a acţionat energic atit numeric cit şi calitativ lor copgratice din Pâuci-
cultivarea
cartofilor,
lucra re pe care cooperatorii do
porumb, lucrare care — tul cartofilor, semănatul aici şi-au propus să o finali zeze în cîteva zile. Prin buna — ediţiei precedente a fes­ neşti şi Peşteana, cu intra-
preciza Gelu Ion Buzdu­ sfeclei furajere şi trifoiu- organizare a lucrului, s-au plantat circa 12 hectare de te- tivalului şi care a impre­
ren, ajungînd în prezent Ia 52 liectare cultivate din cele 70
gan, preşedintele coopera­ planificate. în imagine, briga dierul Ionel Arion, împreună sionat prin originalitatea LUCIA LICIU
tivei — este terminată pe MIRCEA LEPÂDATU cu mecanizatorul Liviu Dălin eseu şi cooperatoarele Marioa- costumelor populare. Pen­
45 ha din cele 95 hă plani­ ra Avrigău şi Lldia Dumbra vă, in timp ce lucrau la plan- tru prima oară în Întrece­ (Continuate in pag. a 2-a)
ficate. în tarlaua „Podu (Continuare în pag. a 2-a) tatul cartofilor pe tarlaua „la acaţ".