Page 29 - Drumul_socialismului_1985_04
P. 29
. ' ' mm* r kw» * mtm / ***** * ***** * **** 0 mm* • mm* * mm* * mm* * mm* / mm* t mm* f i
in spiritul indicaţiilor trasate le tovarăşul Nicolae C-auşescu î
pian şi angajamentele îndeplinite
! ritmic, zi de zi, restanţele recuperate integral,
[jUDfŞUL HUMEOD&RR
| cit mai grabnic!
j (PAGINA A II-A)
ORGflfj AL COMITETULUI JUDETfAIVHUmEDOARfl A L P C R
s i iifti ,yc:o im su i u l u i p o p u l a r a un e t e a n
Anul XXXVII, nr. 8 524 MIERCURI, 10 APRILIE 1985 4 pagini - 50 bani
EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU ,
MM. -- — »» .............................................. * „«O»,»... «
epoca marilor împliniri socialiBtş
Strălucit strateg, cu o neasemuită
deschidere socială, revoluţionară
si umană
3
Nenumărate nituri au trecut prin mina lăcătuşilor Ioan Plenar, Constantin Mita,
gresul aJ Xll-lea, în cerceta I Sabin Suciu de la sectorul 1 cisterne al I.M-M.R. Simerla. Despre hărnicia oamenilor de
Evocarea amplei perioade concepte şi clarificări de ' aici stă mărturie şi faptul că de 3 ani consecutiv lăcătuşul Ioan Tîenar ocupă numai
străbătute de la cel de ol însemnătate capitală pentru rea şi economia judeţului | locul 1 pe întreprindere în intrecerea socialistă.
IX-îea Congres se consti o largă perspectivă istorică. Hunedoara se află în operă
tuie într-un minunat prilej 1n raport cu obiectivele programe privitoare la lărgi
de a releva faptul că ale- centrale ale Programului, rea bazei producţiei de căr
gînd în fruntea sa pe tova de-a lungul întregii perioa bune, minereuri complexe
răşul Nicolae Ceauşescu, de Inaugurate de Congresul şi energie electrica, a agri campania agricoiA de prima VARA
partidul a ales unanim ca ,a! IX-lea, au fost iniţiate culturii, sporirea productivi
programe speciale, măsuri tăţii muncii, reducerea con
lea ce se impunea pentru
ţară, pentru naţiune, calea şi acţiuni care au deter sumului de muncă vie şi IMPERATIV DE CEA MAI MARE ACTUALITATE
minat atit dezvoltarea pro
abordării profund creatoare, porţională, echilibrată şl materializată, promovarea
revoluţionare, a societăţii. progresului teîinico-ştîinţific,
în ritmuri susţinute a eco pregătirea forţei de muncă, • Maşinile şi timpul de lucru
Este calea larg deschisă nomiei naţionale, cât şi
spre înnoiri şi perfecţio perfecţionarea neîncetată a formarea omului nou.
nări în toate domeniile, a Evocând cei 20 de ani de folosite non-stop
relaţiilor de producţie şi so
înviorării fără seamăn a ciale, amplificarea cer.cefării la alegerea tovarăşului
economiei, a întregii Vieţi ştiinţifice româneşti, a îrv- Nicolae Ceauşescu în frun culturi. în aceeaşi zi co
sociale, declanşînd la dimen văţăroîntului şi culturii, lăr tea partidului, minerii, si- MOBILIZARE GENERALĂ legii luf, Ionel Antueuţţa şî
siuni nemaiîntilnite energiile girea şi adîncirea continuă derurgiştii, constructorii, e- Ioan Mioraru au raportat
şi capacitatea poporului. a democraţiei socialiste, nergeticienii, lucrătorii şi LA LUCRĂRILE PE OGOARE că .au pregătit deja 50 din
Proeminenta personalitate perfecţionarea tuturor latu lucratoarele din agricultura 9 Pentru obţinerea unor producţii sporite la cele 72 ’ha ce urmează să
a secretarului general al rilor vieţii materiale şi spi şi industria uşoară a judeţu se semene cu porumb pen
lui Hunedoara omagiază, în hectar se impun măsuri energice în vederea în tru boabe. I® grădma de
partidului, tovarăşul Nicolae rituale a naţiunii noastre. legume se munceşte Ia
Ceauşescu, a imprimat parti Congresele şi conferinţele fapt, pe conducătorul parti cheierii însâmînţâriJor de primăvară pînă la plantarea arpagicului, lu
dului o laborioasă activita naţionale ale partidului care dului şi naţiunii, sub a cărui data de 20 aprilie. % Tractoarele şi maşinile crare ce o efectuează •me
te teoretică, el însuşi avînd au avut loc în acest inter înrâurire am obţinut toate agricole să fie folosite cu randament maxim, canizatorul Nicol ae Lunga,
o contribuţie de primă .mă val, clintind evoluţia ţării împlinirile de pînă .acum. în lucrîndu-se noaptea la pregătirea terenului şi în •vreme .ce .cooperatoarele
rime la îmbogăţirea tezau în raport cu cerinţele o- acetaşi timp,. ei îşi exprimă ziua la însămînţări. % Tn aceste zile să se trea întreţin -răsadurile de -to
rului socialismului ştiinţific deplina încredere că reale mate, varză ş.a. Marţi au
biective şl nevoile sociale că cu toate forţele la însămînţarea porumbu
cu noi teze, concepte şi gerea tovarăşului Nicolae lui în toate unităţile agricole, urmărind înde fost aduşi în unbate -sto-
concluzii., apllcîndu-le cu naţionale, au adoptat ase Ceauşescu în fruntea Re tonii de căpşuni şi ;a -înce
consecvenţă la condiţiile şl menea programe care dispun publicii reprezintă garanţia aproape calitatea lucrării. Este necesar să put plantarea acestora.
particularităţile României, de maximă capacitate de a sigură a amplificării trans se înceapă, de asemenea, erbicidarea cereale C.A.P. LĂPUŞNIC —
în perioada care a trecut diminua efectele crizei ener formărilor revoluţionare pe lor pâioase. % în acelaşi timp, să fie conti CALITATEA ÎNALTA
de la Congresul al IX-lea, getice şi de materii prime, pămîntul României în viito nuate cu forţe sporite lucrările de fertilizare şi A LUCRĂRILOR —
partidul, sub conducerea to fundamentînd orientările pri rul .cincinal şl ,în perspecti îmbunătăţire a pajiştilor naturale. OBIECTIV PRIORITAR
Pe .Simlon Mureşan, iLn-
varăşului Nicolae Ceauşescu, vind dezvoltarea bazei pro vă pînă în anul 2 000, aşa gmerul şef al .oooperaitîveî,
şi-a elaborat Programul so prii de materii prime şi e- cum prefigurează cu strălu C A P . D.OBKA — jere, .cartofi şi legume •— Uam găsit Intr-o tarla
cietăţii socialiste murtitate- nergetice, care încorporea cire documentele Congresu VITEZE SUPERIOARE mai bine ,de 100 ba. In unde se cultivau icartofi.
prima zi a .acestei săptă
rai! dezvoltate Şi înaintării ză, pri.ntr-o înaltă soli.cita-re;, lui .al Xlll-lea al partidului, DE LUCRU mâni mecanizatorul •Lucian
României spre comunism, în şi efortul judeţului nostru. spre binele şi fericirea po Rină în prezent, la J.osan a încheiat planta TRA1AN BONDDR
care se află incorporate Cu deosebire după Con porului nostru. C.A.P. Dobra s-au însă rea cartofilor pe cele 35
mânţat — c.u plante fura de ha destinate acestei •{Continuare în pag. a 3-.»}
Erbicidarea cerealelor de toamnă — lucrare
MUNCA .SUSŢINUTĂ
hotărîioare pentru recolta acestui an ÎN LEGUMICULTURA-!
Asigurarea undi bune
îST.e aflăm in perioada întrunite aceste condiţii. ţa de a obţine o eficacitate aprovizionării .a popu
cîn.d trebuie să înceapă Cu -privire la temperatura maximă, fără a ţine .cont laţiei .cu legume Impu
erbicidarea cerealelor de aerului din -perioada er- de spectrul de combatere ne ca în fiecare fermă
toamnă. Sortimentul de bicidării, Iced-inul forte a produsului respectiv ..ca şi -unitate cultivatoare
erbicide ce se utilizează poate îi aplicat ciad tem şi întîrzier.ea aplicării să se acorde atenţie
în acest an cuprinde; .Sare peratura atmosferică .este trebuie evitate, deoarece maximă -respectănili pla
de dimei.il amină, Icedin de 8 grade .Celsius, .cu ten provoacă fitotoxi citate a- nului de .cultură şi ur-
forte şi Dieotex, produse dinţe de creştere, deci .este supra plantelor de cultură, gentării cultivării, sorti
ce au fost asigurate la primul .erbicid ce poate cu pierderi de recojtă în
nivelul necesarului. fi .aplicat. Pentru Sarea special la Icedin. mentelor stabilite pen
Unul din -.elementele de amină şi Dico.tex .tre Trebuie avut in vedere tru prim-a .epocă, exiş
care condiţionează o bună buie o temperatură de 14— ca Icedinul să fie .aplicai ti ncl o restanţă dc- peste
400 ha pînă la hidepli-
distrugere .a buruienilor îl 15 grade Cejsius. la .culturile de griu unde niroa prevederilor. Di
constituie alegerea monien-. Un alt element care există buruieni rezistente
tu lui opti-rn de aplicare, asigură reuşita er.bi «dă c a t u r d a , muşeţel ş-i mac, ferenţe în minus faţă
care trebuie stabilit în rii îl constituie aplicarea care sînt ne combătute de de plan şi de grafice
funcţie dc stadiul de dez dozelor optime. P.e baza celelalte eibici.de. In ve există Ja morcovi, cea
voltare a plantelor, de experienţei unităţilor şi a derea realizării u.aei sti pă. varză, -gulioare, pă
dezvoltarea .buruienilor şi cercetărilor efectuate se mulări a plantelor de cul trunjel şi alte sorti
mente.
temperatura atmosferică. recomandă ca Sarea de tură cu influenţă în creş
La erbicidat trebuie să sc dimcti-1 amină să fie apli terea producţiei dc boabe Concomitent eu ur
lucreze în perioada cu cată în cantitate de 1,5— şi în acelaşi timp a spo- gentarea plan tării lor şi
prinsă intre începutul în 2,5 1 la hectar,, IcediQUl însătninţ-ărilor, -o .pre
frăţirii şi formarea pri forte 1,7—2 1 la ba, Dico- dr. ing. Ml HAI GUŢA ocupare aparte să .exis
mului intermod la -griu :sau texul 2—3 1 la ba. inspector şef te fa ■r.e.c'Olfsi-.ne.a şi valo-
orz, timp în care buruieni La stabilirea dozei, fie ol Inspectoratului judeţean riflcarea legumelor ver
le sînt în fază de co.tile- care specialist se va orien de protecţia plantelor deţuri. Pină acum s-au
doane pînă la rozetă. Acest ta după apariţia buruieni Deva livrat .circa 100 tone
lucru obligă în acest an lor predominante, compo dr. ing. IOAN POP spanac, precum şi im
I.M.C. Biicea, sc.c.jia pano uri, atelierul armături. Fieră- ' UtCUUltll dlllltuiiu, l'IClx»' să se înceapă lucrarea de ziţia floristică, gradul de cercetător portante cantităţi de
ja Katalin Bot execută la maşina de sudat prin puncte erbicidat la culturile mai îmbur.uienare şi condiţiile la S.C.P.P. Geoagiu
«rcase de precizie şi călită te superioară. ceapă verde.
t* ‘U uupotiuuiu.
Foto NICOLAE GHEORGHIU dezvoltate, a.tît de .orz .cit climaterice. Depăşirea do
şi de griu, unde deja sînt zei recomandate în dorin (Continuare în pag. □ 3-aj
