Page 3 - Drumul_socialismului_1985_04
P. 3
;i7 • MARTI, 2 APRILIE 1985 Pag. 3
Participare activă pe şantierele de gospodărire
EIUNE
n
MUREŞUL EXPLORĂRI DEVA - STRUNGUL ARAD Colceag a trimis cu capul
ea in e- » o minge, centrată de Mu-
1-1 (1-0)
. ctntcc. (Urmare din pag. 1) iesc asociaţiile de locatari te la înfrumuseţare, aşa şat, pe lingă bară. Oaspe
<YtA' 10, 19, 20, 21 şi 22 nu ve cum a fost familia Dorin. După feiu! în care a ţii au avut cea mai mare
familiei zonelor plantate cu tran dem pe nimeni. Aici, oare, Mariana şi Ciprian Bojin lingă bară, ratind desprin ocazie de a egala în min.
e balet, debutat partida, se părea derea de acest dificil ad
e Bizet — dafiri, la plantat de arbori nu locuiesc oameni cu dra Lidia şi Gheorghe Luţă, că gazdele nu vor avea versar. Dar cum ocaziile 6L prin Dădu, care, singur
ornamentali, la greblat zo goste de frumos ? pensionarii Nataiia Gavii- probleme. Dar nu a fost nefructificate se răzbună, cu portarul, a şutat din a-
na verde. în spatele blo Cele citeva „pete de um 1 ita. Romeo Cristian, Şiş- după ur. minut, în min. propiere în el.
aşa ! Devenii au jucat
BaBBsagaa cului Ui de pe strada Li bră" consemnate în cartie tae Constantin, ajutaţi de bine 5U de minute, adică 51, la un corner de pe stin MINERUL LUPENI: Cri-
liacului îi găsim Ia mun rul respectiv nu... umbresc un grup de harnici elevi pînă când s-a produs ega gă pentru arădeni, Tirba-n, gore — Leordean, Pocşan,
că pe soţii Gheorghe şi E- însă strădaniile care s-au de la Şcoala generală nr. litatea pe tabela de mar nemarcat, se înalţă şi în Bercca. Dina, 1. Popa (Coi-
lena Bagiu, ca -şi pe Ştefan făcut simţite :şi duminică 2 din Haţeg, însoţiţi de caj. scrie aducînd egalitatea. ceag — min. 66), Muşat,
I : li,30 Ilegeduş. Doar ei. pe şoseaua de centură, pe Voicu. Cocîrlă (Truică —
:I dimi- — Numai dumneavoas strada Eminescy din Car profesorii Veturin Groza, 'Prima repriză a debutat Mei erau aproape 40 de min. 85). Petre Popa. Ni
ordinca Ion Damian, Rodiră Dră- printr-un joc deschis şi minute pentru ca gazdele
tură; 7,0() tră locuiţi în acest bloc ? tierul Bejan. iii cartierul ghin, elevii şi pionierii din avântat al ambelor echipe. chimiş.
30 1 Mai. — Nu numai noi. Dar împăratul Traian ca şi în clasele a IV-a A şi cla să obţină victoria, dar AURUL BRAD : Rus —
ehemâri- colocatarii de la celelalte alte zone ale municipiului. Strungul s-a apărat bine, Petrişor (Ceun — min. 22),
i Nicolae sele 3—8. Printre cei mai ba chiar a avut şi contra
i de zi, nivele consideră probabil HAŢEG, (n cartierul de harnici amintim pe Mugu atacuri periculoase, prin Meriă. Ţînţărenn. Micu,
s organ i- că numai noi, cei de la blocuri ..Aurel Vlaieu', du Găiuşcă, Badea, Dădu, Al
indeplinit rei Slanciu, Mugureau Urs, Xcdelcu II şi Ujvari. măşan (Bodea — min. 65),
irii; 8,00 parter avem datoria să gos minică s-a continuat ac Giani, Ruha Petru. Bîrlea La acest scor nervii ce
8,10 Cu- podărim această zonă — ţiunea de înfrumuseţare Mureşul, mai insistentă în Faur. Tirehiniei.
or ; 9,00 ne spune Gheorghe Bagiu. începută eu o săptămină în Adrian, Naghi Cristina, atac. îşi creează ocazii : dează, unii jucători îşi a- A arbitrat Radu Matei
ri ; 9,05 între blocurile 18. 11). 20 urmă. din iniţiativa consi Jeidujer Denisia, Adrian câteva lovituri eu capul ale ehită „poliţe", în loc să fie (Bucureşti). (I. Colescu,
euUălori- Liliana, Devaleriu Antonia. preocupaţi de joc. o mul
iletin de se află o zonă întinsă re liului popular a! oraşului, Şerbănescu Mihr.eJa, Bîrlea lui Preda şi Bucur, primul corespondent).
tec drag zervată ea loc de joacă sprijinită de asociaţiile de chiar o bară, in minutul 11. ţime de cornere rămin ne-
10,20 Din pentru copii. Anul trecut locatari şi de deputaţi. Alin. Jurjoni Iulian, An fructificate, deşi în teren
şurile po- glie] Adela m alţii. Deschiderea scorului se au mai intrat Colesniuc
Mioriţa. s-au adus aici nişte suporţi Astfel, au fost organiza produce in minutul Hi, când
tnograiie pentru bănci. O p :rte au te acţiuni de curăţare a Acţiunea a fost sprijini Vidican a făcut o cursă şi Neagu, jucători masivi.
) Buletin fost plantaţi în pămint, iar spaţiilor din faţa blocuri tă şi îndrumată de depu în mare viteză pe stingă, n Oaspeţii au rezistat asediu
Microfo- taţii Mariana Păteseu, Ma
r; 11,35 alţii au rămas de izbelişte. lor, dintre blocuri, s-au să pătruns în careu aproape lui, corncrelor şi loviturilor
00 B ule- Se mai aşteaptă şi iniţia pat şi plantat flori, gard rin Gheorghe şi Gheorghe de lini;1 E orţii. a centrat libere în serie, • cucerind Victoria Călan —
,05 Ante- tiva locatarilor din blocu viu, s-au plantat pomi or Popeseu, care au fost în un punct preţios. Mureşul-
>. -^2 25 fruntea acţiunilor. pe j os lui Stoic;j, cure, de Metalul Aiucl
lolcloru- rile învecinate ia amenaja namentali, s-a semănat iar lip 2—3 metri. a trimis Explorări trece la zero în
premieră rea acestui loc de joacă, bă. Au fost executate, între mingea în gol : 1 0. în clasamentul adevărului 1-0 (0-0)
) De la în contrast cu animaţia de Am avut prilejul să ve alte lucrări, plantarea a continuare tot devenii vor
ubul cu- j după întîlnirea cu această Spectatorii prezenţi la
uletin de pe strada Liliacului, în ju dem in această duminică 18U m gard viu şi a 4 51)0 fi ia cârma jocului. Preda dificilă şi tenace echipă
: ştie ne rul blocurilor care alcătu însorită familii întregi ieşi puieţi de arbori. are câteva intervenţii cm arădeană, Strungul Arad. stadion in număr record,
tor unui | capul ia centrări de pe in această autentică zi de
itece pa- care pare mai bună decît... primăvară, au asistat la un
Radioga- i ambele părţi, dar ineficien U.T.A.
ă; 10,55 | te. O fază similară cu cea A arbitrat eu greşeli îneci de factură medie, cu
ii; 17,00 j Prin creşterea productivităţii muncii a lui Vidican are Ştefă- rat. dar lipsit de nervul
'i; 17,05 Petre Cadar (Braşov). necesar desprinderii la un
•ui vi- neseu, dar centrarea sa
,ntregii (Urmare din pag. 1) 14,90, 1981 — 15,29, 1982 puternică a fost prinsă MUREŞUL : Balla — S. scor mai mare de un ad
riudicnţa corespunzătoare a tuturor spectaculos de Vidae. oca Popa, M. Marian, Moga, versar care s-a apărat bine,
*!e serii: 17, 1984 - 18,5, iar în utilajelor, a locomotivelor, Ştefănescu (Colesniuc), Tir- organizat, salutînd în fi
A- Revis duelivitutoa muncii ca pe 1985, ultimul un al actua a celor peste 3 500 m de zie cu care se încheie re chineei (Neagp), Vidican, nal victoria obţinută de
tă radio un „arc" al dezvoltării, din lului cincinal — J8,li tone/ cale ferată din subteran priza I.
po.ru l — Partea a doua aduce o Preda. Lavu, Bucur, Stoica. elevii antrenorului Ţurlea.
făî ni rea care pornesc toate victorii post. etc.". STRUNGUL: Vidae — După momentele de tato
igresului le. Aşa am ajuns, de pil Simultan, dacă invocăm Iulian Doţa şi Gheorghe mare ratare a gazdelor, nare. gazdele expediază
Muzică, dă, in abataje, la producti prin Preda, care la cen Ujvari (Pîrvu), Cal, Bitea,
j Radio- un alt criteriu al eficienţei, A preotesei sînt numele a trarea perfectă a lui Stoi Giurgiu, Bean, Tirban, Iova, trei şuturi periculoase spre
Memoria vităţi fizice de pînă la 18,5 au scăzut consumurile. în doi şefi de brigadă care A chim (Băjenaru), Urs, poarta adversă (min. 15 —
ânesc * tone,'post. Şi trebuie ţinut aceeaşi perioadă, de exem obţin. în mod obişnuit, pro ca, de pe stingă, la 8—9 Rizescu, 25 — Jurcan şi
, ; 22,00 seama că brigăzile în care ductivităţi fizice de 18,0 metri de poartă, în poziţie Nedelcu II. (Voicu Lăzăruţ,
i; 23.00 plu. consumul de lemn de centrală, reia imprecis pe corespondent). 27 — Ardelean). Prima
■ale din s-au atins astfel de cote au mină s-a redus astfel : în tone/post. Alexandru Chi- ocazie mai bună de a în
30 Bule- | in jur de 70 mineri fie anul 1905 — 27,0 mc/1000 riac. şeful unei brigăzi ca MINERUL LUPENI - AURUL BRAD scrie au avut-o însă oas
care. Adică tot de atîtea tone de minereu extras, in re a ajuns cu adîncimea peţii. în min. 35, cînd
ori se multiplică zilnic puţului de extracţie la 1-0 (1-0)
mssmsz cele 18,5 tone de minereu 1980 — 8,07 mc, in 1981 — —500 m (în final —520 m). Alexoi a fost nevoit să
extras !“. 3,04 mc, iar in anul 1985 ne-a vorbit despre deschi în această partidă. Mine Rus a reţinut eu uşurinţă intervină la 18 metri, res-
BBBBSZfl — 2.9 mc la 1000 de tone rul Lupeni a avut un ad mingea. Oaspeţii au avut pingînd eu piciorul o min-
în „Epoca Ceausescu" — minereu extras. O micşo derea, prin această lucra ge peiâeu'oasă.
>
■învinsul eind acestui factor dinamic rare de peste 9 ori ! re, a unui nou bioe (nr. versar incomod, care a ju o mare ocazie în min. 25,
irea mâ- al evoluţiei i s-au acordat II) de exploatare a mine cat bărbăte.şte, eu un an cînd Almăşan a şutat în După pauză, gazdele joa
(Arta) ; Mult mai revelatoare — gajament tota! pentru fie portar (întregul stadion a că mai gîndit. Bujor joacă
Poliţist atenţia şi condiţiile nece reului. mai retras, iar Rizescu este
(Modern sare — productivitatea fi ca argumente pentru grija în ianuarie, s-au acumu care minge. Pînă la acomo răsuflat uşurat). în min.
ireşarii acordată, prin programele lat ceva restanţe. Pe fe darea cu jocul oaspeţilor, 27. centrul atacant al Mi împins în faţă. lingă ju
B) ; Pe zică a erefteut, in abatajele proprii, creşterii producti localnicii au jucat pru nerului, Cocîrlă, a trimis niorul Racoezi. şi astfel. în
i (Fla- E.M. Deva, de aproape 5 vităţii muncii — sînt date bruarie,. producţia marfă dent, şi, treptat, au pus cu capul‘pe lingă bară o min. 50. reuşesc să înscrie
sub pi- vîndută şi încasată ,a fost în urma unei faze frumoa
PETRO- ori. Dar iată cotele înre le cuprinse in tabelul de depăşită cu 1,9 milioane stăpînire pe joc, reuşind minge centrată de Muşat.
Popescu gistrate la nivelul unor mai jos, întocmit împreună lei. Fizic, cantităţile de me în final să obţină o vic în min. 33 Muşat este se jucată în trei : Toderici
iese pe ani : în 1905 — 9,48 tone/ cu ing. loan Stăneulcscu, torie meritată. A fost o faultat în afara careului, pasă la Rizescu, ncesfa lui
Poliţist post, 1970 — 5,86, 1980 tale au fost realizate, u- Racoezi. care este faultat
No- directorul E.M. Deva. nele chiar depăşite (cx. partidă care, prin frec Petre Popa execută aceas
. l: Sa cupru). „Aşa cum a sub venţa acţiunilor ofensive tă lovitură liberă, mingea în careu, arbitrul Bobica
de pe iniţiate de gazde, cit si a loveşte bara şi revine în Aurel, din Turna Severin,
; VUL- Creştere din'care, prin factorii : liniat secretarul general aproape de fază. indică
bunicii Anul al partidului, t o v a r ă ş u l contraatacurilor oaspeţilor, careu ; Nichimiş fiind pe
,ONEA : totală progres orga- calific.- Nicolae Ceauşescu, la re realizate de jucătorii Ba fază trimite mingea în punctul de la 11 metri, iar
nerul) ; (la sută) tehnic nizare perfect- dea, Tirehiniei şi bătăiosul plasă : 1—0 pentru Mi Bujor transformă impeca
ima sta- centa Consfătuire de lucru bil. După gol. gazdele,
); URI- 1982 de ]a C C. al P.C.R. — con Almăşan, pe centru, a ţinut nerul.
divorţ, 2,81 1,77 0,73 0,31 cluziona directorul exploa încordată atenţia specta După pauză, Minerul joa descătuşate, trec în min.
etezat) ; 1933 3,00 2,00 1,00 0,80 torilor pînă in finalul că prudent in apărare, 58 pe lingă majorarea sco
Ie roşii 1984 4,09 1,42 2,34 0,33 tării — am luat toate mă supraveghind cu atenţie rului, ratind o mare oca
(Steaua 1985 18,72 surile ce se impun pentru partidei. Prima ocazie de
: Talis- 10,12 0,92 1,68 recuperarea intr-un timp a deschide scorul au avut-o pe cei trei atacanţi ai oas zie prin Racoezi.
Iui (Pa- oaspeţii, în min. 2, prin peţilor. în această repriză Victoria Călan : Alexoi
tren cât mai scurt a restanţelor — Mieioş, Toderici, Tomşa,
>AGIU - — Se observă — ne-a ia sută. în 1985 vom atin înregistrate. Noi ne-am Tirehiniei, care a şutat gazdele au avut două oca
mi (Ca- declarat direcjtorul unităţii ge 96 la sută. Avem în prevăzut, prin program, periculos la poarta lui zii de a majora scorul : Popeseu. Rizescu. Jurcan
; IIA- — că progresul tehnic de vedere extinderea mecani să atingem — pînă la 15 Grigore. în min. 20, la o în min. 75 Mu.şat a fost (min. 50 — Cocoş), Bujor,
i şi re- greşeală a întregii apărări trîntit în careu, însă arbi Racoezi (min. 88 — Zotic),
3RAZr : ţine mereu ponderea în creş zării la încărcarea şi trans mai n.c. — nivelul normal
chis o- terea productivităţii mun portul din abataje, extin al producţiei. Ne bazăm a oaspeţilor, Nichimiş nu trul nu a acordat lovitură Ciubuc, Ardelean. (T. Mîn-
,,,
Raze cii. Avem un grad de me a fost pe fază şi portarul de la 11 m, iar în min. 80, drescu, corespond it).
de cul- derea folosi rii perforatoa aceste hotărâri pe creşte
: Can- canizare a lucrărilor grele relor grele pentru găuri rea şi mai intensă a pro
ureşul) ; din subteran de circa 90 lungi (7—8 m), întreţinerea ductivităţii muncii". D I V I Z I A B 3 D I V I Z I A C i
(Lumi
a ~ a — o — • - • - a —
REZULTATE : Mureşul E. Deva — Strungul Rezultate : Metalul Sighişoara - Minerul
Arad 1—1 ; Minerul Lupeni — Aurul Brad Paroşeni 1—2 ; Dacia Orâştie — Soda Ocna
ieri s-a deschis „„Luna cârtii 1—(1: Armătura Zalău — C.F.R. Timişoara 1—0; Mureş 4—1 ; Inter Sibiu - Mecanica Orâştie
. _____---------- V » Ind. sirmei C. Turzii — „U“ Cluj-Napoca 1—0;
Minerul Cavnic — Gloria Bistriţa 1—1 ; Olim 0- 0 ; Viitorul I.R.A. Cluj-N. - Minerul Cer-
pia S. Mare — Gloria Reşiţa 4—0 ; Metalurgis tej 3—1 ; Mecanica Aibă — Steaua C.F.R.’
în întreprinderi şi instituţii" tul Cugir — Avintul Reghin 3—1 ; U.T. Arad
ni pen- — Unirea Alba lulia 4—0; C.S.M. Reşiţa — Cluj-N. 1—0; Victoria Călan — Metalul Aiud
ie 1985: Sticla A. Turda 1—0. 1- 0; t.M.I.X. Agnita - Unirea Oc. Sibiului
general Ieri a avut loc, la Clu actualei ediţii a „Lunii Mircea Dumitriu — coordo
r ariabil. 1-0; Tirnavele Blaj - Minerul St. Vulcan 1-*-1.'
mode- bul „Siderurgistul" din Hu cărţii în întreprinderi şi nator al lucrării, dr. C L A S A M E N T U L C L A S A M E N T U L
t. Tcm- nedoara, deschiderea, la instituţii". Prof. Rafila Ia- Gheorghe Romanescu, din 1. „U" Cluj-N. 19 13 4 2 38-10 30 1. Min. Paroşeni 17 11 2 4 26-17 24
îe vor nivel republican, a celei cob, preşedintele Comite partea colectivului de au 2. Gloria Bistriţa 20 11 4 5 32-13 26 2. Mecanica Orâştie17 10 3 4 30-14 23
î plus 5 de-a X-a ediţii a „Lunii tului judeţean de cultură tori. 3. Armătura Zalău 20 11 2 7 37-25 24
lat .nai 3. Dacia Orâştie 17 9 1 7 30-19 19
iele da cărţii în întreprinderi şi şi educaţie socialistă, a Deschiderea festivă a ac 4 . Aurul Brad 20 10 3 7 25-19 23 4. Viitorul I.R.A. 17 8 3 6 23-17 19
cele instituţii". Organizată de stăruit asupra sensurilor 5. C.S.M. Reşiţa 20 10 3 7 22-21 23
5. Min. Şt. Vulcan 17 7 4 6 32-21 18
lis 15 şi Consiliul Central al Uniu educative ale evenimentu tualei ediţii a „Lunii cărţii 6. Strungul Arad 20 10 2 8 27-26 22 6. I.M.I.X, Agnita 17 9 0 8 26-22 18
4
nii Generale a Sindicatelor lui in viaţa spirituală pe în întreprinderi şi institu 7. Minerul Cavnic 19 10 1 8 46-38 21 7. Soda Oc. Mureş 17 8 2 7 17-26 18
ţii" a fost întregită de
dl pen- din România, Consiliul Cul meleagurile hunedorene. 8. Minerul Lupeni 20 9 3 8 29-31 21 17 6 5 6 20-15 17
3 zile : turii şi Educaţiei Socialis vernisajul expoziţiei de 9. Mureşul Deva 20 7 6 7 26-21 20 8. Metalul Aiud
:himbă- Dezbaterea eu tema „Car carte social-politică (orga 9. Unirea Oc. Sibiu 17 5 7 5 22-23 17
tempo- te şi Uniunea Scriitorilor tea social-politică, factor nizată de Biblioteca clu 10. U.T. Arad 20 8 3 9 26-16 19 10. Steaua C.F.R. 17 7 2 8 23-13 16
* cădea din R.S.R., complexa ma important în formarea şi 11. Olimpia S. Mare 20 7 5 8 33-29 19 11.Vict. Călan 17 7 2 8 24-27 16
ite sub nifestare de popularizare bului „Siderurgistul" Hu 12. C.F.R. Timiş. 20 8 3 9 24-21 19
e şi a- dezvoltarea conştiinţei îna nedoara) şi a salonului de 12. Met. Sighişoara 17 6 3 8 15-23 15
Vîntul şi difuzare a cărţii dedică intate, revoluţionare a oa 13. Unirea A. lulia 20 8 2 10 19-30 18 13. Minerul Certej 17 5 4 8 13-29 14
rat din actuala ediţie aniversării a menilor muncii" — dezba carte (organizat de Centrul ,14. Metalurg. Cugir 20 5 6 9 20-26 16 14. Inter Sibiu 17 5 3 9 11-19 13
araturi- 40 de ani de la-'victoria 15. Gloria Reşiţa 20 7 2 11 17-36 16
fi cu- tere condusă de Mircea de librarii Deva), precum 15. Tirnavele Blaj 17 5 3 9 13-29 13
; 2 şi 7 asupra fascismului şi săr Mâciu, directorul Editurii şi de un emoţionant mi- 16. Avintul Reghin 20 6 3 11 20-28 15 16. Mecanica Alba 17 4 4 9 18-30 12
iai co- bătoririi Zilei Independen Ştiinţifice şi Enciclopedice 17. Ind, sirmei C. T. 20 5 4 11 20-33 14 Etapa viitoare : Mecanica Orâştie - Viito
resiuni, ţei de stat a Roma,nici. crorecital de poezie şi mu 18. Sticla A. Turda 20 5 4 11 12-35 14
va pro- — s-a constituit într-un rul I.R.A. Cluj-N. ; Inter Sibiu - Min. Şt.
ar cele Manifestarea de la Hu moment de referinţă aj zică tînără realizat de etapa VIITOARE : Unirea Alba — Armă Vulcan ; Unirea Oc. Sibiului - Mecanica
plus 17 nedoara a f st deschisă de manifestării, ca şi prezen poeţii Iv -Martinovici, Ne- tura Zalău ; C.F.R. Timiş. — Gloria Bistriţa ; Alba ; Metalul Aiud — Docia Orâştie ; Soda
Ind. s. C. Turzii — C.S.M. Reşiţa ; Strungul
Ceaţă Mari-a Chiriac, instructor Arad — Olimpia S. Mare ; Metal. Cugir —
(Me- tarea lucrării, „Istoria in eulai Chirica, Eugen Evu Oc. Mureş — Victoria Colan ; Steaua C.F.R.
iciu L. aţ Consiliului Central al Minerul Lupeni ; Avintul Reghin — Minerul Cluj-N. — I.M.I.X. Agnito ; Minerul Pcoşeni
tî.G.S.R., care a subliniat fanteriei române". Au par şi de grupul vocal-instru- Cavnic; „-U“ Cluj-N. — Sticla A. Turda; Gloria — Tirnavele Blaj ; Minerul Certej — Metalul
semnificaţiile politice ale ticipat general maior (r) menta.1 „Canon". Reşiţa — Mureşul E. Deva ; Aurul Brad — Sighişoara.
U.T. Arad.