Page 31 - Drumul_socialismului_1985_04
P. 31
MIERCURI, 10 APRILIE 1985 Pag. 3
Pionieria-şcoala care pregăteşte comunistul demîine
Adevărul din titlul acestor tru" şi multe altele fiind şcolile generale nr, 5, 3, 4, cipare la dezbateri consti-
însemnări a fost pregnant pentru unităţile de pionieri 6 şi C.P.S.P, Deva) - înde tuindu-se într-o intervenţie
relevat de analiza pe care de la şcolile genera'e nr. plinirea an de an a angaja responsabilă, susţinută de
infor- organizaţia municipală De 4, 6, 3 Deva, Păuliş, pentru mentului de muncă patriotică propuneri care să devină
> - itl oo- va a pionierilor a făcut-o casa pionierilor şi şoimilor în proporţie de 110 la sută, puncte esenţiale în progra
în conferinţa pentru dare de patriei acţiuni cu rea.e '■os ceea ce a adus municipiu mul de măsuri adoptat de e La sesizarea unor rea se repartizează în
clc pa- seamă şi alegeri desfăşurată turi educative. Semnificati lui locul I pe judeţ (eviden- conferinţă. cetăţeni din cadrul aso
funcţie de suprafaţa în
luic de săptămîna trecută. Repre ve s-au dovedit activităţile ţiindu-se şcolile generale nr. Dezbaterile din plen şi ciaţiei de locatari nr. 8 călzită. Costurile diferen
zentanţii miilor de purtători complexe „Ştafeta cravale'cr i, 3, 4, 6 Deva, Păuliş, pe secţiuni - ca de altfel din Deva privind dife ţiate între diferite zone,
al ar ai cravatelor roşii cu tri roşii cu tricolor" şi cele -le Şoimuş) au fost subliniate întreaga desfăşurare a con
r
ii : color din municipiu, coman educare patriotică „Tot îna de profesorii Mafia Secoşan, ferinţei - au făcut apel renţele de costuri pe pe mp de suprafaţă în
unitatea de măsură (m.p - călzită, se explică prin
eroici danţii—instructori, activiştii inte", „Patrie română, ţară Viorel Manolescu, pionierele la înţelegere, la mobilizare, de radiaţie şi m.p. de su aceea că la o serie de
. care îndrumă activitatea pio îndemnînd consiliile, coman prafaţă încălzită) pentru blocuri, construite înainte
nierească au făcut din dez damentele pioniereşti, pe
luptă' 1 . termoficare între diferite de intrarea în vigoare a
baterile conferinţei o temei Conferinţe pentru dări de seamă şi alegeri fiecare participant la foru
: ţară. nică analiză a muncii des mul municipal al organiza imobile şi zone ale ora Decretului (320/1973, nu
şului, ne răspunde secţia fost prevăzute suprafeţe
făşurate, sub conducerea în organizaţiile de pionieri ţiei revoluţionare a copiilor, de specialitate a platfor dc radiaţie care să asi
organizaţiei de partid, pentru la perfecţionarea muncii în
irogra- educarea comunistă a tine de eroi" (şcolile generale nr. Ionela Maier, Diana Morar, toate domeniile pentru ca mei Deva a G.I.G.C.L. gure în apartament tem
grade
20
de
peratura
„Repartizarea cheltuie
rei generaţii, pentru forma 6, 5, 4 Deva, Păuliş) sau de vizavi de neajunsurile mani activitatea politico-ideologi- lilor de termoficare se Celsius în timp ce în a-
rea ei în spirit revoluţionar, cunoaştere a legilor ţării festate, propunerile care că, de educare patriotică, face de către G.I.G.C.L. part am e n t el e construite
prin şi pentru muncă. (şcolile generole nr. 3, 6, le-au făcut dovedindu-şi o- revoluţionară, prin şi pentru
Darea de seamă prezen 4, 5 Deva). portunitatea. Integrate ac muncă a pionierilor, partici pe asociaţii de locatari, după această dată s-au
tată de prof. Viori'ca Si ta - Educarea prin şi pentru tiv în viaţa culturală a mu parea lor la viaţa culturai- în funcţie de suprafaţa realizat suprafeţe de ra
diaţie corespunzător tem
ru, preşedintele Consiliului muncă, participarea pionie nicipiului, cele peste 200 de radiaţie. Asociaţiilor
: 6,00 municipal Deva al Organiza rilor la activitatea cultural- de formaţii artistice pionie artistică şi sportiv-turistică în care există şi unităţi peraturii interioare de
imine- ţiei pionierilor, intervenţii’e să răspundă cerinţelor ma socialiste, magazine, uni 18 grade Celsius. Aşa se
rtlinea artistică în codrul Festivalu reşti prezente în etapa mu jore ale etapei de dezvolta explică, de exemplu, de
ă; 7,00 participanţilor la dezbateri lui naţional „Cintarea Româ nicipală a actualei ediţii a re în care ne aflăm. însu- tăţi de prestări ctc. ii se ce coeficientul pe m.p.
1 Mai. au relevat activitatea poh- niei", ca şi la cea sportiv- Festivalului naţional „Cînta facturează sepaial costu A
nărilor tico-ideologică pentru forma rea României" - 53 fiind fleţitoare, engajantă, confe rile aferente acestora. de suprafaţă încălzită
îicolac turistică, de pregătire mili rinţa municipală a organi este mai mare în cea
pauoul rea conştiinţei socialiste, tară, au fost aspecte pe promovate în faza judeţeană, zaţiei pionierilor s-a consti Tot pe metrul pătrat -le mai mare parte a blocu
■eceril. pentru educarea patriotică, care atît darea d e seamă unde 31 s-au clasat pe locul suprafaţă de .radiaţie
inte- revoluţionară şi moral-cetă- I - au dat caracter perma tuit într-un moment de re asociaţiile repartizează rilor din cartierul Gojdu,
presei; cît şi dezbaterile le-au rele ferinţă în viaţa purtătorilor faţă de cele din cartierul
tliiior; ţenească a pionierilor, modul vat în spirit critic şi auto nent vieţii spirituale mai a : es cravatelor roşii cu tricolor, cheltuielile respective şi împăratul Trai an sau de
ştiri ; în care consiliile şi coman critic, propunerile făcute şi in şcolile generale nr. 8, 4, pe fiecare dintre' imobi pe bulevardul Decebal".
scultil- damentele s-ou implicat pen măsurile stabilite vizînd 5, 6, T, 3 Deva- şi C.P.S.P. mobilizînd consiliile şi co
îuletin mandamentele pioniereşti, lele aparţinătoare unei Aceste precizări ziarul
Odă tru cunoaşterea, înţelegerea îmbunătăţiri esenţiale ale Dar tendinţa de campanie a factorii educaţionali, la o asociaţii. Pe apartament nostru le-a mai făcut şi
30 Din şi însuşirea de către purtă muncii viitoare. activităţii unor formaţii, ne- cheltuielile cu termoficn- cu alte prilejuri.
11,00 torii cravatelor roşii cu tri muncă responsabilă pentru
; 11,05 Locul merituos pe care ritmicitatea în pregătire, in creşterea aportului lor la
iiilor... color a documentelor de activitatea tehnico-aplicaţi vă suficienta preocupare a unor nobila activitate desfăşurată ÎNTREBĂRI - RĂSPUNSURI
irilor ; partid şi de stat, a cuvîn- . şi ştiinţifică îl ocupă în edu- cadre pentru educarea poli- pentru formarea generaţiei
! 12,00 ţărilor secretarului genercrf* 'cairea prin şi pentru muncă . tieo-ideologică şi patriotică
; 12,05 de mîine, a unui tineret ac Petru Urs —Vărmaga : formaţiilor civile de pom
X ; al partidului. Manifestările a pionierilor — relevat şi de a pionierilor, slaba organi tiv, competent să preia şta Potrivit prevederilor De
.3; de genul „Raportăm cu mîn- aportul celor 496 cercuri de zare a unor manifestări ou feta construcţiei socialis pieri voluntari sînt scu
.-or ; drie partidului rezultatele fost cu curaj dezvăluite şi cretului 232/1974 al Con
ştiri ; profil, cuprînzînd 8 230 pio mului. siliului de Stat, membrii tiţi de pază obştească.
infră- muncii noastre", „Un om nieri, de concursul de crea criticate de Andronic Cră- LUCIA LICIU
I, mi- pentru ţară, un om pen ţie tehnică ' „Start spre vi : - ciunel. Mariana Oprişa, Vi-
19,00 tru oameni", „Programul tor", care .a antrenat J 852 nelu Băneasă, Dana Furca,
luzică, partidului, programul nos
îa/ri ir participanţi (remarcîndu-se Cornelia Neag, fiecare parti-
ic .jur-
a dv.;
oră *
10 Ita-
’iono-
juteril
- 24,00 Maşinile şi timpul de lucru - folosite non-stop
(Urmare din pag. 1) vărat că luni’ activitatea gîndeam — în cîmp lucră
în cîmp s-a oprit doar La rile se aflau în toi. A-
— Mai avem de lucru lăsarea serii. Lucrările în ceastă primă impresie ne-a
cam o oră şi încheiem să se cer mai bine or fost infirmată . mai apoi.
harter acţiunea. ganizate, în aşa fel încît !n tot eîmpul n-am văzut
tria) ;
Ivan- ■ Interlocutorul ne-a mai însămînţarea sfeclei şi tri nici o mişcare, iar în
:doa- spus că terenul în care foiului să se încheie în cei curtea unităţii am găsit
■iculos s-au pus tuberculi în pă- mai scurt timp posibil, -două tractoare. Unul avea
Dru-
e — mînt a fost ogorît în deoarece unitatea are de legată de el o semănă
niern, toamnă, îngrăşat cu gunoi însămînţat cu porumb o toare. In maşină vreo —
(Fla- de grajd, administrîndi%-se mare suprafaţă — 181 ha 20—-25 kg ■ sămînţă de tri
il to-
; PE- 30 tone la hectar. Pregă Se impune c.-, toate cele foi. Maşina de semănat
Tdcva, tirea terenului, efectuată opt tractoare să lucreze ' avea pană la o roată. Nu
lomeo de Gheorghe Şimodi şi din plin, pregătirea te lucra însă nimeni la înlă
rea);
â î-II Sabin • Lopătar, s-a făcut renului să se facă noap turarea i defecţiunii. ÎL în
LU- la înalt nivel, iaţ.r-Pîantn- tea, iar ziua să se lucreze trebăm pe un cooperator
U" ră- rca cartofilor de- către la însămînţat pentru a se ! ce trebăluia ..prin apropie
Cultu-
Poli- Petrişor Crîznic, de aseme spori viteza zilnică. Faptul re, pe unde ' ar putea fi
t (Lii- nea. Biloanele erau drepte, este posibil întrucît la Adrian Seleşan, preşedin
7 E A: bine alcătuite. Maşina a C.A.P. Roşcani muncesc tele unităţii, şi Trandafir
Mine-
Por- fost astfel reglată incit s-a mecanizatori harnici, pre Mihoc, inginerul şef. Participare activă a pio nicrilor <le la Şcoala genera lă nr. 6 Hunedoara, Ia ame
orulul realizat o densitate de cum Siminic Munteanu, — Păi s-au dus mai najarea zonelor verzi şi a par cului ce-1 patronează. Foto ION VLAD
ANI- 75 000 tuberculi la hectar. Gelu şi Gheorghe Luncnn înainte spre casă.
e po-
Iimci- şi alţii. Soarele era încă sus pe
:ani : C.A.P. ROŞCANI — cer, iar timpul de lucru
iii de TREBUIE ACCELERAT C.A.P. RĂDULESTI — minunat. Comentariile asu La sesizarea unor oa şi orezul de la magazinul
s a t ) ; RITMUL MAI MULT SE PIERDE pra modului cum se mun meni ai muncii de pe şan Goluri In din Brazi ? Pentru eă
t Cris-
oşie) ; VREMEA ceşte la Răduieşti ar fi de tierul hidrocentralei din Rîu gestionarul Ioan Drăghin
Viaţă Pînă acum, la C.A.P. prisos, în afară de sub Mare-Retezat, Inspectora preferă doar uleiul îmbu
ierul); Roşcani s-au însămînţat 25 La orele 16, luni după- linierea că aici se pierde tul comercial de stat a aprovizionare ? teliat şi orez numai din
pilorii
ul e de ha — cinci cu sfeclă amiază, sediul Cooperativei timp preţios.- Consiliul organizat în unităţile care import. Dacă cei pe care-i
•Ara) ; şi 20 cu trifoi, în cultură agricole de producţie din unic agroindustrial Ilia şi fac comerţ aici un con Nu, goluri în aprovizionează preferă să
Eca- nu aibă ulei cînd nu se
(Casa ascunsă. La această unita Răduleşti era închis cu Consiliul popular comunal trol mai amănunţit. Spi
ŢEG : te ritmul de lucru este ne- cheia. Lucrul l-am consi Dobra trebuie să intervină cuim din constatările pe găseşte din cel îmbute
cărare corespunzător. Este ade derat firesc întrucît — ne de urgenţă. care organul respectiv de preocupare I liat, nu s-a întrebat. E
: Da- control ni le-n pus la dis mai puţină muncă cu cel
LAN : îmbuteliat. De ce să mun
- se- poziţie.
e cul- Erbicidarea cerealelor de toamm „La magazinele alimen că acum se triază şi se vor cească dumnealui prea
Arma tare controlate s-a consta putea livra. Magazinul de mult ?
eşul) ; legume şi fructe de la ba
ire a tat o aprovizionare cores Unuia nu-i place decît
mina). (Urmare din pag. 1) bicidul. înainte de intra făşurare a întregii acţiuni. punzătoare, inclusiv cu raj era închis de trei zile. un anume produs şi dacă
rea în cultură se face agi Nici o maşină de erbici produse ce se vînd pe bază Gestionara pusese lacătul nu-i din acela mai bine-i
ririi efectului fitotoxic al tarea amestecului din re dat nu trebuie să fie in de notă de comandă. Făcea pe uşă şi plecase făiră să lipseşte pe oameni de po
erbicidelor .aplicate, se re zervor pentru o bună trodusă în lucru pînă nu excepţie magazinul din co ştie nimeni nici unde. nici sibilitatea de a-şi cumpăra
comandă aplicarea ureii uniformizare. s-au efectuat de către spe lonia Brazi, care nu avea de ce, nici pentru cît alimentele necesare în fie
11
concomitent cu erbicida în culturile de orz va cialistul din unitate veri ulei de mai bine de patru timp .
rea. în acest scop se fo ficările de funcţionalitate. Prin urmare, dintr-un care zi. Altul îşi ia voie
1 pen- trebui să se urmărească zile şi nici orez, deşi în de la sine şi pleacă, el
! :.3g5: loseşte doza de 6—8 la cu foarte mare atenţie, O cerinţă esenţială pentru depozitele de la Haţeg ale motiv sau altul, oamenii ştie unde, iar cei care se
tabilă, sută uree în soluţia de atît de specialişti cît şi a nu avea necazuri cu C.P.A.D.M. există mari muncii de pe şantierul
ir no- înfundaren duzelor este amenajării erau privaţi de află acolo în creierul mun
cădea erbicidat. Doza diferă în de tehnicienii de la pro asigurarea cu apă curată cantităţi din aceste pro ţilor, construind barajul,
/ea şl funcţie de temperatura at tecţia plantelor, zborul afi- duse. La magazinul ali o serie de mărfuri. Nu
;ă, în- mosferică. La temperaturi delor şi cica'delor. Dacă în şi filtrarea acesteia la mentar de la baraj lipseau existau aceste mărfur în să se descurce cu aprovi
ărl e- perioada erbieidării se gă alimentarea maşinii. depozite ? Ba existau, s-a zionarea cum vor şti. Aşa
oderat sub 10 grade Celsius se toate sortimentele de bis nu merge. Conducerea
empo- foloseşte doza de 8 la sesc 90 la sută din plante Se impune, pentru a evi cuiţi, napolitane şi peşte văzut. Golurile erau în
sud- sută, cînd temperatura cu aceste insecte, care sint ta greşurile, să se folo oceanic. aprovizionare, dar în ele Cooperativei de producţie,
înă la vectori de transmiterea sească jaloane pentru diri se reflectau cele din preo achiziţii şi desfacerea măr
empc- este de 10—15 grade Cel Am efectuat control şi furilor de la Haţeg şi cea
vor fi sius doza de 7 la sută, bolii îngălbenirea şi piti- jarea maşinilor. Pe timpul la magazinele de legume - cupările unor gestionari
şi 12 ci.rea orzului, se va aplica lucrului mecanizatorii şi fructe de pe amenajare. pentru această latură esen a C.L.F. Hunedoara au da
laxime iar la peste 15 grade Cel cu erbicidul şi un insecti ceilalţi lucrători vor res ţială a activităţii. De ce toria să treacă mai des pe
ide. sius doza . de 6 l,a sută. Produse semicojiservate ca amenajare, să ştie cum
îea va cid ca : Sinoratox sau pecta interdicţiile privind varză, castraveţi, gogonele credeţi că nu exista peşte
tabilă, Ureea se dizolvă separat Carbetox. băutul, fumatul sau mîn- — lipsesc de mai multă oceanic Ia magazinul ali lucrează cei pe care-i au
I, mai într-un vas cu apă, de pre carea, pentru a preveni mentar de la baraj ? Pen in subordine, să ia pe loc
cădea Realizarea erbieidării vreme. La depozitele din
în soţi- ferinţă călduţă, şi se toar culturilor de toamnă în intoxicaţiile. De aseme Haţeg ale C.L.F. Hunedoa tru că gestionarul Bebi măsuri atunci cînd unii
ilectrl- nă în rezervorul maşinii tr-un timp cît mai scurt, nea, lucrătorii trebuie să ra aflăm că stocurile de Ilărăngău are păreri pro dintre aceştia se dovedesc
viteze prii despre calităţile a- delăsători sau trîndavi.
0 km/ cînd acesta este umplut de maximum 6—7 zile in fie echipaţi cu ochelari, ceapă şi cele de varză mu
vestic. pe jumătate . cu apă, tot fiecare unitate, necesită mănuşi şi haine de pro rată au fost afectate de cestui produs care „nu
atunci turnîndu-se şi er- o bună organizare şi des tecţie. gerurile mari din iarnă, trece". De ce lipsea uleiul ION CIOCLEI