Page 33 - Drumul_socialismului_1985_04
P. 33
Efectele reorganizării asistenţei
Din cronica tehnice să se vadă în creşterea
{ \ V
întrecerii I I producţiei da fontă!
— Aceasta ar fi la partea
— De la începutul lunii
\ socialiste \ martie am trecut la reor de producţie. La partea de
(
\ ganizarea asistenţei tehni întreţinere, adeseori punct
\ s ce pe schimburi la toate nevralgic în mersul furna
CREŞTE PRODUCŢIA locurile de muncă — ne
\ DE FONTA spunea inginerul Ioan Cră- lelor, cum aţi rrarganizat
asistenţa tehnică ?
La cele două secţii de ciuneseu, directorul uzinei
furnale dc la C. S. Hune nr; 2 — furnale-nglome- — A fost numit mecanic
doara a sporit în ultimele şef secţie inginerul Pamfil
zile cu aproape 500 tone rare.
\ producţia medie de fontă, — Concret, nici In fur Budrală, iar pe schimburi
obţinindu-se în prezent nalele mari, cum aţi pro nu fost repartizaţi ingineri
( G 800 — 6 900 tone în 24 de cedat ?
ore. Aceasta in urma me şi subingineri cu sarcini
J canizării unor operaţii la
furnalele nr. 8 şi 9, care
au condus la creşterea
productivităţii muncii. Prin LA C.5. „VICTORIA" CĂLAN
respectarea reţetelor în
cărcăturii, a constanţei
proprietăţilor fizico-chimi- — Am acoperit în mod e- precise in ceea ce priveşte
Prin buni organizare şi disciplină, ce a cocsului şi aglomera şi gal eu ingineri, subingineri, buna întreţinere mecanică,
tului
îmbunătăţit
s-a
calitatea
Pînă
fontei.
la
maiştri fiecare schimb. Au
în
prompte
intervenţiile
sflrşitul acestei luni, fur- \ fost investiţi cu răspunderi caz de defecţiuni. La tyl
! naliştii hunedoreni sînt ho-
toate obiectivele — în grafice \ducţie medie zilnică de de şefi secţie schimb am organizat şi activitatea
tărîţi să ajungă la o pro \
7 000 — 7 200 tone fontă de \ Doinei Pescar, Marin Isac de la partea energetică,
s bună calitate. şi Gheorghe Muntean. energetic şef secţie fiind
Poate că brigada 2 are restanţelor şi înscrierea tăm structura de rezis \ Alături de ei au fost nu numit inginerul Octavian
cea mai dificilă misiune tuturor obiectivelor în gra tenţă cu 4 zile mai de UN NOU COMPLEX \
MECANIZAT
dintre unităţile similare ficele de execuţie. Nu este vreme. In Simeria, blo \ De la I.U.M. Petroşani s miţi maiştri şi maiştri Ciof. Am constituit o e-
ale T.A.G.C.M. Deva, în uşor, însă, colectivul bri cul 17, cu 40 de aparta f se livrează, în aceste zile, principali. La maşina de chipă condusă de subingi
special prin dispersia mare găzii 2 ştie să se mobili mente, va fi gata cît de minei Lupeni ultimele an \ turnat fontă pe bandă nerul Francisc Podraczky
a lucrărilor, în nu mai zeze, să lucreze. curînd, iar blocul 8, cu \ sambluri din cele 67 care l coordonează întregul pro care răspunde de docu
puţin de 10 localităţi din Pe lîngă cele 375 de a- 56 de apartamente, se află j compun noul complex me ces de muncă subinginerul mentaţiile necesare şi lan
canizat tip S.M.A. 2, mo
judeţ — de la Ilia la partamente, din planul pe la fundaţie. Aici, ca şi la dernizat şi adaptat condi I Octavian Raica. Silozurile
Certej, la Simeria şi Că- anul în curs, brigada 2 Certej, la blocul 5, cu 28 ţiilor specifice de zăcă- de încărcare ale furnalelor sează comenzi în vederea
mint din abatajele minei t
lan, la Petroşani şi Lupeni. mai are de executat două de apartamente, ca şi la Lupeni. Prin îmbunătăţi sînt “date în răspunderea asigurării pieselor de
Şi totuşi, constructorii din ferme la „Avicola" Min Călan, la blocul 5, cu 80 rile ce i s-au adus se es subinginerului Ioan Grues- schimb. Pentru partea c-
cadrul brigăzii 2 s-au mo tia, o hală industrială şi de apartamente, va tre timează că noul complex
bilizat energic în 1984 şi moara de grîu din Lu- bui să organizăm mai mecanizat va realiza ran cu. Ioan Buzdugan a fost GH. I. NEGREA
damente sporite, ajungîn-
au obţinut unele rezultate peni, staţia de tratare a bine munca şi să urgen du-se la 17 tone cărbune numit şeful halei de înzi-
bune. apei de la Haţeg — o tăm lucrările. De aseme i pe post. l dire a oalelor şi preparare
nea, vrem ca în luna a- a masei refractare. (Continuare în pag. a 3-a)
prilie să predăm şi blocul
Ritm şi calitate la realizarea 61 B din Petroşani. într-
trebuie,
Lucrările
INVESTIŢIILOR adevăr accelerate, Şi la
locuinţe, dar şi la celelalte A început însămînţarea porumbului
obiective, îndeosebi la
moara de grîu de la Lu-
Dar în 1985 ? biectiv al sistemului de peni, la staţia de tratare Intrucît s-au creat con In vederea încheierii trial în vederfea oz-ganiză-
— Planul pe acest an alimentare cu apă a mu a apei de la Haţeg şi la diţii favorabile, la indi însămînţărilor în timpul rii judicioase a muncii,
este cu 7,7 la sută mai nicipiului Deva —, secţia fermele de la Mintia. Co caţia specialiştilor, ieri a cel mai scurt, specialiştii, astfel îneît la pregătirea
mare decît cel din anul de întreţinere auto a mitetul de partid şi-a re început însămînţarea po ţăranii cooperatori şi me terenului să se lucreze şi
trecut, iar productivitatea I.T.S.A.I.A. Deva, alte lu partizat membrii pe lucrări, rumbului şi în unităţile canizatorii sînt chemaţi pe timpul nopţii, iar la
muncii va trebui să creas crări. care urmăresc zilnic acti agricole din judeţul nos să folosească cu randa însămînţări toate semă-
că cu 8,3 la sută — re — Care sînt stadiile de vitatea şi informează în tru. Printre primele uni ment maxim timpul bun nătorilc să fie folosite
leva subinginerul Florea execuţie a obiectivelor res plenarele de comitet asu tăţi unde s-a declanşat de lucru şi utilajele, asi- zi-lumină, realizînd vite
Bărbulescu, secretarul co pective ? pra realizărilor şi neajun această importantă lucra gurînd totodată o calita ze sporite cu fiecare uti
mitetului de partid al — La blocurile „surori" surilor, se desfăşoară şi o re se numără cooperati te ireproşabilă lucrări laj. Obligaţia de căpete
brigăzii. Noi l-am pregă — 5 şi 8 — de pe. bule susţinută muncă de poli vele agricole din Ilia, lor. nie a specialiştilor din
tit bine, din timp, însă vardul Decebal, din Deva, calificare a personalului, Burjuc, Strei, Băcia şi al Pentru încheierea, pî unităţi este prezenţa zil
iarna extrem de grea, care stadiile sînt bune — pre pentru a se putea aborda tele. Faptul că în sol s-a nă la data de 20 aprilie nică în cîmp, pentru a
a determinat, o vreme, în cizează subinginerul Flo cu uşurinţă toate sarci creat o temperatură co a însămînţărilor pe toate urmări calitatea semăna
treruperea activităţii din rin Doboş. Pe „5“ îl pre nile, s-a trecut la organi respunzătoare impune suprafeţele planificate, tului, respectarea densi
tăţilor stabilite la fiecare
să se treacă cu forţe spo
investiţii, ne-a întîrziat dăm integral în această zarea lucrului pe schim rite la însămînţarea po hotărîtoarc sînt acum cultură — condiţii hotă
mult unele lucrări. Acum săptămînă, iar pe „8" îl buri prelungite şi pe două rumbului şi în celelalte măsurile luate în fie rî toare în vederea obţi
vremea este propice lucru terminăm în luna aprilie. unităţi agricole de sfat nerii unor recolte sporite
DUMITRU GHEONEA care unitate agricolă şi
lui pe şantiere şi noi ac La blocul Q 4, de pe strada şi cooperatiste. consiliu unic agroindus la hectar.
ţionăm cu intensitate spo Zamfirescu, tot în Deva,
rită pentru recuperarea ne-am angajat să execu (Continuare în pag. a 3-a)
SECVENŢE DIN BATALIA PENTRU PUNE C.A.P. Rîu de Mori. Mecanizatorul Ioan lubaş şi
cooperatorii Damian Botoroagâ, Gheorghe lorgoni ali
mentează buncărele pentru plantarea cartofilor pe tar
laua „La fîntînă", a brigăzii Unciuc.
In tarlaua „Livadie" a
Asociaţiei economice in-
Sercooperatiste Chimindia,
unde urmează să fie în-
sâminţat porumb şi s-au
aplicat îngrăşăminte or
ganice, tractoriştii Ale
xandru şi Gelu Bob, To*
dor Florea şi Vasile Mol-
dovan au efectuat, zile
le trecute, arături pe ul
timele hectare. Ei au a- . „ >-v
cordat întreaga atenţie
calităţii acestei lucrări.
Datorită grijii sporite
pe care conducerea aso
ciaţiei şi mecanizatorii O
acordă aplicării tehnolo
giilor înaintate de pro
ducere a furajelor, uni
tatea se înscrie cu o con
tribuţie meritorie la rea
lizarea obiectivelor din
programul de autocondu-
cere şi autoaprovizionare
teritorială, onorîndu-şi e-
xemplar planul la pro
ducţia de lapte.
C.A.P. Orăştioara de La C. A. P. Lâpuşnic,
Jos. Se fertilizează cu mecanizatorul Gheorghe
gunoi de grajd terenul Şimodi seamănă ultimele
unde urmează a fi se suprafeţe cu plante fu
mănat porumbul. rajere.
Conducerea cooperati Acordind întreaga aten
vei şi mecanizatorii asi ţie asigurării din produc
gură astfel condiţii pen ţie proprie a furajelor ne
cesare, această unitate
tru creşterea producţiei işi realizează în bune
la hectar, prin mărirea
condiţii sarcinile aferen
densităţii de plante la te fermei zootehnice. De
unitatea de suprafaţă. menţionat ca un accent
de seamă este pus pe
Foto N. GHEORGHIU cultivarea trifolienelor.
