Page 35 - Drumul_socialismului_1985_04

• JOI, 11 APRILIE 1985 Pag. 3

Raport tineresc Ea înalta temperatură
UNE
a muncii pentru ţară

In atmosfera de puterni­ prevederile înscrise în ho- - şi organizaţiile de partid, stat ne-a umplut inimile
că angajare, de concentrare tărîrea adoptată — drumul căreia îi răspundem prin de curată bucurie. In a- Etapa republicană a formaţiilor artistice |
. epocii a tuturor energiilor crea­ viitoarelor izbînzi, al afir­ mobilizarea exemplară a eelaşi timp, sîntem con­
auşescu toare pentru îndeplinirea mării şi mai puternice a fiecărui colectiv, prin ştienţi că dc la studenţii
volutio- afe pionierilor şi şcolarilor
exemplară a sarcinilor ce potenţialului lor de muncă munca şi viaţa noastră de şi absolvenţii institutului
revin tineretului din isto­ şi croaţie îndreptat spre fiecare zi" — sublinia în nostru se aşteaptă, pe bună
progra- ricele documente adoptate creşterea aportului tineri­ euvîntul său Iulius Bclciu, dreptate foarte mult. De
de Congresul al XIII-lea lor din Valea Jiului la în­ secretarul c o m i t e t u l u i aceea, ne-am făcut o de­
al P.C.K., din indicaţiile deplinirea programelor de U.T.C. de la I. M, Lupenî. viză din îndemnul adresat $ Calitatea — temelia !
şi îndemnurile secretarului dezvoltare economiro-so- „Simţim din plin rest tinerei generaţii de către
general al partidului, to­ cială a acestor străvechi ponsabilitatea muncii noas­ secretarul general al parti­ actului artistic
varăşul Nicolae Ceauşescu, meleaguri minereşti. tre, rezultatele ei având dului : „învăţaţi, munciţi,
: 6,00 munciţi şi învăţaţi... !" —
dimine- conferinţa de dare de sea­ S-o încheiat, aşadar, de dans popular de la Li- l
ordinca mă şi alegeri a organiza­ sublinia Login Berende, încă o etapă din marea ceul industrial nr. 1 Orăş- /
irâ; 7,00 ţiei municipale Petroşani CONFERINŢE PENTRU DĂRI DE SEAMĂ preşedintele consiliului întrecere a iormaţiilor ar- tie, căiuşerii (Lic. ind. nr. 1
i 1 Mai. a U.T.C., ce a avut loc A.S.C. de la Institutul de
anărilor SI ALEGERI IN ORGANIZAŢIILE U.T.C. tistice ale pionierilor şi 1 Orăştie şi Orăştioara de i '
Nicolae recent, a constituit un mo- .mine Petroşani. şcolarilor din cadrul ediţiei Sus). J •
panoul ment de referinţă în viaţa Ceilalţi participanţi la o V-a a Festivalului naţio- In domeniul muzicii u- )
treceri:, dezbateri, între care Ioan
it inte- şi activitatea tineretului „Cu clarviziune şi res­ implicaţii majore asupra, Păducel, Vetn Dogaru, Voi- nai „Cîntarea României", soare amintim lormaţia de ^ .
presci; revoluţionar din Valea ponsabilitate, partidul, se­ producţiei de cărbune — Municipiul Deva a găzduit, muzică lolk şi solista vo- i
lodiilor; Jiului. c:u Matei, Grigore Donose, miercuri, laza republicană cală Cornelia Lup (C.P.S.P. J
ştiri ; cretarul său general, to­ arăta Ioan Filimon, secre­ Ileana Radulovici, Iosif
ascultă- Cu responsabilitate co­ varăşul Nicolae Ceauşescu, tarul comitetului U.T.C. de Bodesc, Mihai Angliei, au a 'întrecerii. Peste 100 de Brad), orchestra Lic. ind. ţ
Buli'tin munistă, în spiritul celor minerul nostru de onoare, la întreprinderea de utilaj formaţii artistice, clasate nr. I Lupeni şi tarmaţiile l
Moment mai înalte idealuri dc "punctat intervenţiile lor cu pe primul loc in etapa ju- vocal-instrumen'tale (Lic. / ’
ut tic a stabilit orientarea stra­ minier Petroşani. Iută de "exemple concrete din mun­
ivalului gînd şi faptă revoluţionară, tegică privind punerea în ce, în ansamblul vieţii ca organizaţiilor de tineret deţeană, au relevat, o dată ind. nr. 2 Lupeni, Şcoala \ -
t a r e a tinerii mineri, constructorii centrul atenţiei a asigură­ noastre de organizaţie a- cu virtuţile educative ale generală nr. 8 Hunedoa- 4
Armo- de utilaj minier, elevii, şi din întreaga Vale a Jiu­ artei, izvorul inepuizabil ta), duetul lolk de la Şcoa- •; '
Rulctin rii bazei de materii prime cordăm o atenţie deosebi­ lui, făcând, în acelaşi timp,
1
Sîntem studenţii, reprezentanţii şi energetice. în munca tă educării pri.n muncă prin numărul şi valoarea de talent al copiilor hu- la generală Deva, excelen- 1
; 11,35 celorlalte categorii de oa­ noastră, a tinerilor mineri şi pentru muncă a tine­ nedoreni, imensa, compe- ta solistă Cabriela Flores- /
0 Bulc- meni ai muncii din muni­ propunerilor formulate in tenta muncă a instructori- cu din Hunedoara. O Iru- 1
1)5 Din din Valea Jiului, această retului, conştientizării fie­ conferinţă, dovada hotărî-
orului ; cipiul Petroşani — parti­ orientare strategică se căruia dintre noi asupra rii nestrămutate a tuturor lor lor. „Am avut bucuria moaşă demonstraţie de vir- 4
;ehnico- cipanţi la conferinţă — au manifestă ca o permanen­ necesităţii dc a ne per­ de a constata o frumoasă tuozitate au arătat forma- i
De la 1 fecţiona pregătirea profe­ uteciştilor din municipiul creştere numerică a forma- fiile de dansuri tematic l
univers analizat, în cuprinsul am­ tă luptă pentru creşterea Petroşani de a ridica ni­ fiilor artistice faţă de edi- (Şc. gen. nr. 2 Lupeni, ţ
elin de plei dări de seamă pre­ producţiei de cărbune e- sională şi politieo-ideol.o- velul calitativ al activităţii
ogazeta zentate, prin cele relevate gică“. fia precedentă a festiva- nr. 4 Deva), contemporan i
9 Bulc- nergetic, pentru livrarea lor, de a-şi spori aportul lului şi, in acelaşi timp, o (Crişcior), modern (şc. gen. )
1,05 Din de utecişlii înscrişi la dis­ ritmică a acestuia spre „Beneficiem de condiţii Ia împlinirea dezideratului creştere calitativă a faptu- 2 Lupeni, 1 Hunedoara, ţ
:ă, cco- cuţii, întreaga activitate termocentrale. Ştiam cu minunate de învăţătură şi, de a da patriei mereu mai
politică desfăşurată de organizaţia pregătire, profesională. Pen­ lui de artă care demon- C.P.S.P. Hunedoara, Liceul 4
Româ- toţii, încă din primă zi de mult cărbune, de a înfăptui strează că în judeţul Hu- nr. 2 Deva). Au pledat pen- /
V "râ- municipală U.T.C. în pe­ lucru în mină, că munca tru aceasta sîntem profund exemplar sarcinile ce le nedoara se pot realiza Iu- tru existenţa in fiecare u- 1
1 u ; rioada celor doi ani şi în adîncuri nu va fi uşoa­ . recunoscători partidului, revin din istoricele docu­
te . .nit, ră. PenfrU a ne înălţa la părintelui iubit al tinerei cruri deosebite - a apre- nitate şcolară din judeţ a 4i
rogram jumătate ce au trecut de mente adoptate de cel ciot profesorul Iuliu Sila- unui astfel de colectiv ar- t
rele se- la precedenta conferinţă. nivelul exigenţelor actuale generaţii, preşedintele ţării, de-al XIII-lea Congres al ghi, de la Conservatorul listic formaţiile de dans de i
rrnatio- Totodată, au conturat — şi viitoare ne sînt sprijin t o v a r ă ş u l Nicolae partidului.
Radio- „George Dima" din Cluj- societate de la şcolile ge- \
tor A- prin formularea unor pro­ şi îndemn încrederea în­ Ceauşescu, a cărui reînves- Napoca, ‘ preşedintele ju- nerale nr. 8 Hunedoara şi i
; «3,00 puneri valoroase, prin vestită în noi. de organele . tire în suprema funcţie de MIRCEA DIACONU ţiului fazei republicane a 5 Petroşani. Foarte bune ^
Railio-
tijuterii întrecerii. Ne-au impresio- estradele de la Şcoala ge- }
i — 24,00 nat entuziasmul şi pârtiei- nerală tir. 4 şi Liceul „De- 1
parea tinerească la toate cebal" Deva. ^
genurile, ceea ce ne asi- in sala „Arta", evoluţia ,
Efectele reorganizării asistenţei Toate obiectivele—în grafice gură că educaţia artistică montajelor literar-muzical- i
recitalurilor ^
a
coregrafice,
a
şcolarilor
şi
pionierilor
se desfăşoară in cele mai de poezie, brigăzilor artis- ^
tehnice să se vadă in creşterea (Urmare din pag. 1) dean, toţi cei 18 din for­ bune condiţii şi ne dă cer- tice, Iormaţiilor corale şi ’
maţie ştiu zilnic ce au d.e titudinea că generaţia tî- de teatru, a fanfarelor şi ţ
schimburi, - se munceşte făcut, folosesc efectiv cele nărâ hunedoreană va ii jocurilor muzicale, a fost /
producţiei de fontă! oricând şi cit este nevoie, 10 ore de muncă şi îm­ legată mereu de cultură o lecţie deschisă o mesa-
astfel ca nerealizările din preună facem treabă bună. şi atrasă de marea artă", jului educativ prezentat in )
(Urmare din pag. 1) Orele 15,00. Preia fur­ - primele două luni ale anu­ Şi dulgherie' şi tîmplărie Pe scena casei de cui- ţinuta emoţionantă a artei. \
nalul schimbul condus de lui să fie -recuperate cît şi parchetare, nu aştep­ tură a fost retrăită artis- Problemele şcolii, fructili- t
subinginerul Marin Isac, mai curînd. Aşa acţio­ tăm să vină alţii să ne tic bucuria copilăriei şi ti- cote cu talent şi cu ind- V'
lectronică şi de automati­
zare- am înfiinţat o grupă ajutat de maistrul Pantelie nează întregul colectiv al facă lucrul". La rîndul nereţii hunedorene pre- sivitatea mijloacelor sati- ţ
de eleotronişţi condusă de Miu. Prezenţa la lucru — brigăzii, din i'îndul căruia său, Iuliu Gros este de zentă in formaţiile muzica- rei de brigăzile artistice şi I
inginerul Alexandru Stan- sută la sută. se evidenţiază formaţiile părere că rodnicia mun­ le şi coregrafice. Au priris colectivele umoristice • (şc. ;
ciu. Noul şef al secţiei — Nici nu ne gîndim să conduse de Dumitru Matei, cii vine din bună organi­ viaţă scenic aproape 80 gen. nr. 6 Petroşani, 5 De- ţ
este inginerul Ionel Crin- nu facem trei descărcări Ioan Mora; Ioan Furdui, zare şi disciplină, din înţe­ de momente crtistice, une- va, C.P.S.P. Petrila, Hune- 4
toaie, iar tehnolog, ingine­ — ne spune şeful de Ilie Ciungu, Vasile Răduc, legere şi întrajutorare. le mai izbutite decit alte- doara, liceele industriale ?
rul Ton. Ilie. “ r schimb. Am luat legătură Ilie Crihan; Ştefan Diaco­ „Noi am lucrat îii a- le, vădind grija pentru păs- nr. 2 Deva, Călan, agra- 1
trarea nealterată a speci- industrial Geoagiu) s-au 4 ■
— Deci, există de cită-v-a cu silozul, cu hala oalelor, ni), Iuliu Gros., „Am 26 ceasiă iarnă la blocurile licităfii folclorului acestui întilnit cu vibrantul mesaj i
vreme o acoperire mai cu banda de turnare. Oa­ de oameni în'echipă şi ne Q 3 şi Q 4, am avut lumi­ colţ de- spaţiu mioritic ro- patriotic creat de momen- 1
menii sînt la posturi.
bună, proporţională pe dăm tot interesul să ne nă şi căldură şl am reuşit mânesc — folclor coregra- tele înălţătoare ale mon- ţ
schimburi şi puncte de lu­ La sfîrşitul celor opt - realizăm sarcinile, să ne lucrări de calitate", spune lic, muzical-literar, îmbo- tajelor literar-muzicale, re- l.
cru cu cadre tehnice de ore de muncă i-am dat însciâem cu" lucrările în şeful de echipă, evidenţiin- gătit de ineditul interpre- citalurilor şi spectacolelor ’
specialitate. Prea devreme dreptate şefului de schimb: . grafice, "arăta Dumitru Ma­ du-i pe muncitorii Petru tului-creotor; dar şi o Iar- de poezie şi muzică, a poe- \
pentru a trage concluzii, ' făcuse trei descărcări, cu tei. Acum lucrăm la blo- Furdean, Iosif Purcel, Re- pă deschidere spre muzi- melor dramatice (C.P.S.P. 4
dar roadele încep să se un total de 260 tone fontă. .curile 5 şi 3 şi la fermele mus Gros şi alţii, pentru ca uşoară, spre ritmurile Brad, Orăştie, Hunedoara, r
vadă ? . , Şi furnalul mergea tot mai • de la Mintia. , Colegii mei hărnicia şi dăruirea lor.
încălzit. Dar pentru a ei atit de- bogate şi in- şc. gen. nr. 6 Petrila, 1 De- \
— In zilele cînd ni s-a Petru Pop, Vasile Gheor- în munca lor, construc­ drăgite, nu numai în pin- va, Călan, 2 Hunedoara, Ţ'
asigurat încărcătura la menţine şi 'ridica acest • ghiţă, Vi orei kutar, Gruia torii trebuie să se mobili­ tec ci şi in dans - modern, Ţirnava de Criş, Lic. ind. i
timp şi de bună calitate ritm — aşa cum nq spu­ estradă. La acestea adău- nr. 1 Hunedoara, 1 Orăştie, V-
aig făcut. cu regularitate neau furnaliştii eu care Novac, Iosif ■ Dumitrescu, zeze şi mai - puternic în gindu-se dansul tematic, 1 lupeni, 3 Deva). Teatrul \
trei descărcări pe schimb am vorbit — trebuie să •ceilalţi îşi fac ţ cu conştiin­ continuare, să întărească clasic,, contemporan. ' şi. teatru(. de păpuşi (şc.
la furnalul nr. 4, obţinând pună umărul mai mult şi ciozitate datoria". permanent ordinea şi dis­ Printr-o lăudabilă grijă, gen. nr. 6 Petroşani, Bucu- .
între 000 şi 900 tone fontă, cocsarii, ăglomeratoriştii, Ca şi zidării lui Dumi­ ciplina, să-şi ■ adapteze genurile de formaţii şi in? reşci, C.P.S.P Deva, Hune- V-
planul zilnic fiind d. 945 lucrătorii de lâ centralele tru Matei şi dulgherii lui programele de lucru astfel terpreţi individuali- au fost doara, Liceul nr. 5 Deva), ţ; !
e
tone — arăta tovarăşul termoelectrice, cei.de ia Ioân Mora au lucrat şi în incit să-şi poată îndeplini . acoperite aproape in tota- fanfarele (Orăştie, Lupeni) i
Ioan Thirt, secretarul co­ transporturi, în sensul de timpul iernii, la interioare, integral prevederile anuale litate, dovedind că mişca- au fost prezenţe care a n d ­
mitetului de partid pe sec­ a asigura operativ materia rea artistică hunedoreană demonstrat şi talent şi gri- ţ
ţie. Âm făcut şi o mai primă, aerul, transportul obţinînd rezultate bune. din plan. Totodată este din şcoli oferă un poten- ja deosebită pentru per- ţ
bună cuprindere pe locuri fontei şi zgurii. Roadele . „Oamenii lucrează, dar. şi necesar să fie mai bine ţial ridicat, permanent. E petuorea unor. formaţii de
de muncă, ",pe schimburi; noii formule de organiza­ cîştigă, spune ■' Ioan Mora. aprovizionaţi cu betoane şl dificil ' de căh'semnat ceea tradiţie, ; iar evoluţia co- ) -
qu membri ai comitetului . re, bine gîndită şi aplica­ Muncitori harnici ca Mir- prefabricate, cu alte ma­ ce a impresionat mai mult rurilor de voci egale, a co- \
nostru de partid. Avem o tă, trebuie să se concreti­ dintr-un ansamblu de ca- rurilor şi grupurilor came- ,
supraveghere şi coordonare cea Andrei, Pa vel Pode- teriale strici necesare fi-.
>en- zeze în cit mai multă fontă litate. In domeniul folclo- role (şc. gen. nr. 5, 8 De- 1
985: mai atentă i a întregului cenuşie! lean, Gelu Anton, Ion Nă- nalizării obiectivelor. clorului — poate taraful Li- va, 4, 5, 10 Hunedoara, 1
•in- personal muncitor, am în- - ceului industrial din Gura- Petroşani, liceele pedago-t ■
i fi tărit echipele de furnalişti,
o cal barza, tulnicăresele din gic Deva, mat.-fizică Petro- ' ,
de s-a îmbunătăţit ordinea, şi Bulzeştii de Sus, solista şani) au demonstrat di- ţ
3es~ disciplina muncitorească. vocală Adina Resigă din mensiunile contemporane ţ
a ui Am pornit pe fluxul pro­
' cu - ducţiei. La silozurile,, de Deva, colectivele de obicei■ ale acestor genuri muzi- ,
pî- popular de la C.P.S.P. O- cale in viaţa spirituală a l
din încărcare, subinginerul răştie, Lăpugiu de Sus, Hunedoarei. Revelaţia crea- ^
tpe- Ioan Gruescu arăta : „Aici
r fi este „bucătăria" furnalului. Şcoala generală nr. 4 De- tă. .de jocurile muzicale i
12 va, grupurile vocale folclo- (Şc. gen. 2 Haţeg) sau >
De „hrana” pe care i-o rice din Dobra, Liceul pe- de talentatul povestitor P. \
asigurăm depinde calitatea dagogic Deva, C.P.S.P. De- Cibian (Şc. gen. nr. 2 Si- l
fontei, bunul mers în func­ va, forr-aţia vocal-insiru- meria) a împlinit un spec- ,
ţionarea agregatului. Cerem mentală a C.P.S.P. Orăş- tacol al celor mai buni )
cocsurilor să se ocupe mai
de mult de calitatea • cocsu­ tie, ansamblurile de cinte- dintre cei mai buni, la le- \
cs- lui". Şeful de schimb, ing. ce şi dansuri (Şc. gen. nr. melia căruia a fost aşeza- i
în- 3 Lupeni, Lic. ind. nr. 3 tă, durabil, calitatea. Min- 1
•at, Doinei Pescar, continuă : Deva), orchestra de muzi- drie pentru cei ce-au crea- ^
la „Mergem bine. Sîntem la
a treia descărcare, la ore­ MglP co populară şi solistul in- t-o ! Copii şi tineri, impreu- 1
le 14,40. Pe schimb dăm strumentist Cristian Birnă nă cu cei ce le indrumă şi /
240 tone fontă. Dacă ni se (C.P.S.P. Brad), dansurile veghează creşterea, lorma- ţ
mixte ale Şcolii generale rea I
asigură cocs, aglomerat, t .... . ______________ 4
nr. 2 Petrila, Liceului in- ...
calcar în cantităţi şi de Căluşcrii de Ia Şcoala generală Rapoltu Mare s-au clasat pe locul III pe judeţ LUCIA LICIU, i.
MINEL BODEA J
calitatea cerută creştem In actuala ediţie a Festivalului naţional „Cîntarea Romă nici". \ dustrial nr. 2 Deva, trio-ul
zilnic producţia de fontă”.