Page 37 - Drumul_socialismului_1985_04
P. 37
 a m n m iA m m m m r |
\ Din cronica .editate » dmarmsrn ♦ eficienţa
I întrecerii LA SECŢIA DE MOBILĂ DEVA
i------------------- Comenzile partenerilor
Q A L IS M U L | socialiste străini-finalizate exemplar
| MASA LEMNOASA
) PESTE PLAN In primele trei luni tre- nătăţirea calităţii mobilie
ORGAIV Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al De Ia inginerul Liviu no cute clin acest an, colecti rului livrat, în vederea
ilor, şeful sectorului fores vul Secţiei de mobilă creşterii competitivităţii pe
K I S 1L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N tier Hunedoara, aflăm că Deva, condus de ing. Geza piaţa externă. în acelaşi
de Ia începutul acestui an Zsok, a depus eforturi stă timp, prin măsurile luate
lucrătorii parchetelor din ruitoare pentru realizarea
Munţii Poiana Ruscăi au de conducerile întreprin
obţinut rezultate meritorii planului sortimental. O a- derii şi secţiei, în sectorul
Anul XXXVII, nr. 8 526 VINERI, 12 APRILIE 1985 4 pagini — 50 bani iu exploatarea masei lem tenţie deosebită s-n acor de prototipuri s-au realizat
\ noase. La buşteni din ru dat, în această perioadă, noi tipuri de mobilier (con
şinoase, fag, stejar, lemn mai ales finalizării con
\ de mină, lemn pentru ce cepţie proprie şi la cere
luloză, lemn de construc tractelor încheiate cu par rea partenerilor), care se
ţie şi mangal de bocşă, tenerii de peste hotare. găsesc în cadrul unei ex
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ j sarcinile producţiei fizice- Timplarii din Deva au reu poziţii la Bucureşti, pen
au fost realizate. Cu 210
metri cubi s-au depăşit şit să livreze, la termen tru viitoarele contractări
sarcinile Ia export şi eu şi de bună Calitate, o ga la export.
Din comenzile lansate în
170 melri cubi la buşteni
Cei vrednici muncesc după mersul vremii, , producţii marfă de pesle mă largă de mobilier des producţie la începutul li
tinat
din fag. La realizarea unei
firme,
unor
din
; milioane lei şi-au adus R.F.G. Valoarea totală a nului, destinate exportu
\ o însemnată contribuţie acestui mobilier se ridică lui, continuă fabricaţii la
alţii după... mersul navetei l 1 Să Ciuculescu, Viorel Ră- la circa 1,7 milioane lei. lada pentru pantofi, cuie
Moi-
muncitorii
forestieri
— începutul acestui ul
L dos, Gheorghe Ciuculescu, tim an al actualului cin rul tip Metz, căruciorul
i Şiefan Balee, Nicolae Vo- pentru servit. Se lucrează
Nil mai este nevoie să Mare au ieşit cu maşina şeful gării Pestiş, marţi, ) di), Gheorghe Rădos, Pe cinal a fost mai greu şi cu simţ de răspundere,
subliniem de ce este ne de plantat şi eu remorci în ziua lui liberă, în pos tru Niţoiu, Aron Jnsan, pentru colectivul nostru toţi muncitorii fiind con
cesar ca în această perioa le încărcate vîrf cu saci tură de harnic coopera mulţi alţii. (Aron Caia — spunea şeful de echipă, ştienţi de importanţa fina
corespondent).
dă să se acţioneze cu răs de cartofi, încă de diminea tor. Mai subliniem buna de la sectorul „maşini- lizării ‘ exemplare, în toate
pundere maximă pe ogoa ţă, în tarlaua „Luncă". Şi pregătire a terenului şi MAI MULTE unelte", Alexandru Lecz- privinţele a acestor pro
re, m.ob ilizin du-se întregul bine au gîndit, deoarece atenţia ce se acordă cali PIESE TURNATE I falvi. Ne-am confruntat cu duse.
potenţial uman şi tehnic după ploaia scurtă, pînă tăţii lucrării. Densitatea multe greutăţi, generate Inginera Viorica Solo-
pentru încheierea în cel seara vremea a fost foar şi adincimea la care erau Organizîndu-şi mai bine ^ de rigorile iernii, dar am mon, care coordonează ac
mai scurt timp a însămîn- te bună de lucru. Tot pînă îngropaţi turberculii — cele munca pe toate schimbu- i reuşit să trecem peste ele tivitatea sectorului finisaj-
rile, întărind disciplina în
ţărilor de primăvară. De a căzut întunericul a mun prevăzute în tehnologii, iar producţie, folosind mai | prin mobilizarea tuturor montaj, no-a însoţit pe
aceea, am urmărit marţi, cit la plantat cartofii în biloanele arătau ca „trase bine agregatele şi utilajele forţelor de care dispunem, fluxul producţiei, expiieîn-
9 aprilie a.c. în două coo treaga echipă de coopera la sfoară". din dotare, timpul de Iu- | în primul trimestru am du-ne stadiile de execuţie
perative agricole vecine — tori şi mecanizatori, mobi Ne deplasăm spre tar cru, oamenii muncii de la , avut lansate în fabricaţie la comenzile în lucru. Sînt
O.A.P. Pestişu Mare şi lizaţi, marţi, In această lu laua „Bogăţi" unde o for secţia turnătorie a C. S. ' mai multe comenzi de ex avansate. Am notat şi nu
Hunedoara raportează rea- ,
C.A.P. Pestişu Mic — cum crare. „Oricum nu plecăm maţie de patru tractoare,- lizări deosebite Ia in che port, cu termene de livra me de oameni harnici şi
este organizată activitatea, — spunea brigadierul Adam la volanul cărora se aflau ie rea primului trimestru 1 re. Le-am acordat priori pricepuţi, dăruiţi acestei
cine şi cum munceşte în . Raita, susţinut de mecani mecanizatorii Ion Cioro- din acest an: 16,2 tone in tate absolută. frumoase profesii: Ioan
cîmp, cu cîtă răspundere zatorul lonn Pleoţ, specia garu, Vasile Duma, Sabin plus faţă de plan — Ia I —■ Au fost trei luni de Ghergheli, Ioan Romoşnn,
se implică specialiştii şi listul unităţii la însămîn- Ciupe şi lonn Abordeucei, piese turnate din fontă, j muncă intensă — comple Ioan Kiss, Petru Rusu (sec
conducerile unităţilor pen ţări, proaspăt absolvent al pregăteau ultimele hectare mai bine de 3,3 tone — la ‘ tează maistrul Ioan Da- tor maşini-unelte), Măria
piese furnale din oţel, c- i
tru folosirea cu eficienţă şcolii de maiştri — pînă conomii de peste 2000 ţ vid —, în care am reuşit Biro, Verginica Crişnn
maximă a maşinilor şi nu dăm gata aceste 10 ha”. MIRCEA LEPADATU kWli energie electrică. (Va- ( să onbrăm toate comenzile (şlefuit în alb), Voichiţa
timpului de lucru, pentru sile Grigoraş, eorespon- ' scadente. In mod deosebit Petresc (băiţuit), Aurica
realizarea unor lucrări de Remarcăm hărnicia oa dent). ( s-a pus accentul pe imbu- Munteanu, Ana Şchioapa
calitate, menite să asi menilor care asigurau ali (Continuare în pag. a 3-a) (finisaj), Petru Bîrlca, Si-
gure producţii superioare mentarea maşinilor, dorin mion Gavrilă, Mariciea
la hectar. ţa lor de a pierde cit mai Anton (montaj — media
puţin timp la această ope de vîrstă a ech'pei este de
ZIUA BUNĂ SE VĂDEŞTE raţie. Au fost prezenţi 20 de ani), Dumitru Bădi-
ŞI DUPĂ PLOAIE pînă seara în cîmp Zenovin cuţ, Doinita Cornea (sculp
Negrău, Lucn Acicu, Dumi tură), Francisc Zsok, Ioan
Chiar dacă ploaia i-a tru Carp, Cornel Toţonca, Zoica, Nicolae Dinu şi
cam pus pe gînduri, totuşi Vasile Ursu, Florian Fo- ■Gheorghe Botici (prototi
cooperatorii de la Pestişu doca şi... îoan Meşter, puri şi S.D.V.-uri)
— Pentru viitoarefe con
CONFER1NŢE PENTRU DĂRI DE SEAMĂ tractări, ofertele făcute
din ce se compun, tovarăşă
ingineră ?
Şl ALEGERI ÎN ORGANIZAŢIILE U.T.C. . — Dintr-o_ cameră de ti- •
neret „Trix", divers mobi
Pentru afirmarea lier pentru hol (şase gar
nituri), pătuţ pentru copii
şi o ramă-oglindă. Ineditul
tinerei generaţii, continuatoare acestui mobilier: prezintă
• y- ‘ ' / X - posibilităţi multipli? de a-
/ . ranjare, are un coloi’it a-
de nădejde a viitorului comunist trăgător, iar finisajul este
mat. Sperăm să aibă suc
al patriei năreşte patul germinativ pe rii Petru şi Contel Paraschiv. tată şi fiu, pregătesc grădi- ces. LIVIU BRAICA
C.A.P. Beriu. Mecanj/ato
umbului.
un teren destinat culturii por
La sfîrşitul săptămînii nunţat spirit critic şi auto
trecute, la Casa de cultură critic, rezultatele obţinute Programele pentru creşterea productivităţii
din Deva s-au desfăşurat de membrii organizaţiei
lucrările conferinţei pentru municipale a U.T.C. în
dare de seamă şi alegeri cei doi ani şi jumătate muncii-materializate, zilnic, prin fapte de muncă
a organizaţiei municipale care au trecut dc la pre
Deva a Uniunii Tineretu cedenta conferinţă pentru
lui Comunist. Reprezen dare de seamă şi alegeri, Factor dinamic al dezvol dustria republicană a ju în acest an, pe baza rare şi puşcare etc. La
tanţii celor peste 10 000 de „în amplul context politi- tării şi eficienţei economi deţului p rod u c t i v i ta tea creşterii productivităţii C. S. Hunedoara vor fi ob
utecişti din municipiul re co-social al acestor ani — ce, productivitatea mun muncii a crescut cu 4,55 muncii se va obţine în ju ţinute peste 240 milioane
şedinţă de judeţ au proce se arăta în darea dc sea cii este reflectată în la sută, ceea ce echivalea deţul nostru o producţie lei în plus, la producţia
dat la o amplă analiză a mă prezentată în faţa ce programele speciale întoc ză cu un spor de pro marlă suplimentară de marfă, pe baza creşterii
modului în care au ac lor 345 de delegaţi — or mite în fiecare unitate e- ducţie marfă de 287 mi ceste 3 miliarde lei. productivităţii muncii cu
ţionat organele şi organi ganizaţia municipală Deva conomică a judeţului nos lioane lei. Rezultate bune în unităţile economice 4,91 la sută. Şi aici, pro
zaţiile U.T.C. pentru înde a Uniunii Tineretului Co tru, în gama largă de au obţinut majoritatea hunedorene se constată că gresul tehnic „acoperă"
plinirea sarcinilor ce le-au munist a situat în centrul măsuri tehnice şi organi unităţilor economice, din toate colectivităţile munci aproape jumătate din creş
revenit din'documentele de preocupărilor sale educa zatorice, gîndite pentru tre care amintim E. M. toreşti acţionează neabă tere — 2,03 la sută. Pu
partid, pentru traducerea rea tineretului prin mun n-i asigura o substanţială Deva — cu o creştere o tut pentru materializarea nerea în funcţiune ]a în
exemplară în viaţă a indi că şi pentru muncă, uni creştere în timp. Conform productivităţii muncii de sarcinilor trasate de con treaga capacitate a distile
caţiilor şi orientărilor for rea eforturilor acestora, indicaţiilor şi sarcinilor ll.liG la sută faţă de plan, ducătorul iubit al parti riei de gudroane, realiza
mulate de secretarul gene alături de ceilalţi oameni formulate de secretarul C. S. Hunedoara — 4,78 la dului şi statului nostru, rea unei gospodării cen
ral al partidului, tovară ni muncii din unităţile genera] al partidului, tova sută, I. C. Orăştie —■ 3,91 t o v a r ă ş u l - Nicolae tralizate de feroaliaje la
şul Nicolae Ceauşescu, în economice şi instituţiile răşul Nicolae Ceauşescu, la sută ş.a. Ceauşescu, în legătură cu O.S.M. II, producerea de
cursul vizitelor de lucru municipiului, la realizarea productivitatea muncii tre Pentru 1985, ultimul an creşterea prod ucti v i tăţ i i semifabricate pentru elec
în judeţul nostru. cu succes a obiectivelor buie să ocupe o pondere al actualului cincinal, pro muncii, în special pe baza trozii de sirmă inox, de
Conferinţa a constituit, dezvoltării economico-so- 4 tot mai mare în creşterile gramele prevăd o creştere modernizării structurilor ţagle pentru ţevi din oţel
în acelaşi timp, un minu cinle în profil teritorial". fizice de producţie, iar în a productivităţii muncii cu de producţie, a fluxurilor inox — sînt cîteva din
nat prilej de manifestare a Cu deosebită mîndrie şi etapa viitoare de dezvol 10.65 In sută, faţă de 1984. şi tehnologiilor. La I.M. „componentele" progresu
deplinei adeziuni a tine satisfacţie, darea de seamă tare — oglindită în ho- La atingerea sporului de Hunedoara, unde s-a pre lui tehnic ’85. O proporţie
relului revoluţionar de- şi numeroşii participanţi la tărîrile Congresului al văzut Un spor al produc de 2,11 la sută va fi asi
vean la întreaga politică dezbateri — între care XlII-lea al partidului —" productivitate planificat tivităţii de 7.34 la sută, gurată prin factorii de
a partidului comunist, de Nicolae Ştefan, secretarul va fi necesar ca producti vor contribui factori multi faţă de realizările din perfecţionare şi organizare:
e
exprimare a sentimentelor comitetului U.T.C. al vitatea muncii să devină pli, cJ ordin tehnic şi or 1984 (care va asigura o optimizarea încărcării cup
înălţătoare faţă de părin T. A.G.C.M. Hunedoara — un adevărat „vîrf de lance" ganizatoric. Astfel, o parte producţie marfă suplimen toarelor, introducerea cal
tele iubit al tinerei gene Deva, Daniel Arhire, secre al construcţiei socialiste. de 5,05 la sută elin creş tară de 12 milioane lei), culatoarelor de proces în
raţii, tovarăşul Nicolae tarul comitetului U.T.C. Nici nu poate fi altfel. tere va fi acoperită prin circa 3,24 la sută din
Ceauşescu, a cărui muncă al întreprinderii eiectro- Ritmurile vii înregistrate introducerea de tehnologii creştere va fi asigurată Ec. EUGEN MANIAC
neobosită în fruntea parti centrate Mintia, Ioan Pa-, în actualul cincinal, în noi şi modernizarea celor numai pe baza progresului şeful Oficiului
dului şi a ţării ne este vel, secretarul comitetului industriile judeţului nos existente, 2,17 la sută pe tehnic — mecanizarea în forţe de muncă,
tuturor, de 20 de ani în U. T.C. ol I.C.I.T.P.L.C.I.M., tru — ca şi în întreaga baza mecanizării şi auto curcării la jompul puţului normare, productivitate
coace, strălucită pildă şi ţară — au la temelie toc matizării proceselor de nr. 3, extinderea metode din cadrul D.P.M.O.S.
luminos îndemn. MIRCEA DIACONU mai efectele creşterii pro producţie, 4,46 la sulă prin lor de extracţie de mare Hunedoara - Deva
Cuprinsul dării de sea ductivităţii muncii. perfecţionarea organizării productivitate, îmbunătăţi
mă a relevat, într-un pro (Continuare în pag. a 3-a) In 19!!4, de pildă, în in producţiei şi a muncii etc. rea tehnologiei de perfo (Continuare in pag. a 3-a)
