Page 39 - Drumul_socialismului_1985_04
P. 39
• VINERI, 12 APRILIE 1985 Pag. 3
Programele pentru creşterea Pentru afirmarea tinerei
VIE
productivităţii muncii — materializate, generai, continuatoare de nădejde
zilnic, prin fapte de muncă a viitorului comunist al patriei Încrederea
efi- (Urmare din pag. 1) clude şi recuperarea pier colectivelor de muncă hu- (Urmare din pag. 1) Niculina Sămărtean, cei î n medic
derilor de anul trecut). nedorene să acţioneze în lalţi vorbitori, care, fără
sti-
ii al conducerea activităţii pro Intrarea în funcţiune a aşa fel — cum sublinia Adrian Brătilâ, secretarul a minimaliza propriile lip Pentru a mă trata de
n â- ductive etc. benzii de aglomerare nr. 2, secretarul general al parti-_ comitetului U.T.C. al în suri în organizarea şi des psoriazisul de care sufe
Exemplele nu, pot fi a bateriei de cocsificare dului, tovarăşul- Nicolae treprinderii de materiale făşurarea activităţii orga
azi toate... exemplare! C. S. nr. 3, utilizarea corespun Ceauşescu — încât gîndi- ream de mulţi ani şl
liec pentru construcţii Deva — nizaţiilor din care fac care-mi provoca mari ne
co- „Victoria" Călan, este una_ zătoare a maşinilor şi rea învestită în creşterea au subliniat aportul tinere parte, au spus pe nume plăceri şi suferinţe, am
iei. din unităţile care nu s-a instalaţiilor, reducerea productivităţii muncii să situaţiilor de indisciplină
tului devean la realizarea
ii — înscris în programul rigu ■stagnărilor de orice fel, se transforme în faptă ma planului pe primii patru în producţie, slabei dezvol fost sfătuit să apelez la
serviciile a lei de lei de
I ros al eficienţei economi folosirea completă a timpu terială, în succes economic ani ai acestui cincinal, în tări a opiniei colective specialişti, mulţi dintrei el
ce. Pe 1984, în loc de un cert. în acest mod. în faţă de abaterile de la descoperiţi peste noapte
spor de 34 la sută, eît era lui de muncă — sînt 1985 pot fi obţinute. aşa care s-au obţinut peste normele de muncă şi via ca făcători de „minuni",
prevăzut pentru producti câteva din avanposturile cum este şi necesar. re- prevederi I 181 milioane ţă comunistă care trebuie Sub impulsul suferin
vitate, s-a realizat o ereş- bătăliei pentru eficienţă. zultr(te la nivelul înaltelor kYVh energie electrică, să-i caracterizeze pe toţi ţelor am fost cile o dată
ţere de numai 8,1(3 la Toate programele de mă exigieriţe din etapa de 532 tone cupru şi 382 tone tinerii din organizaţia mu tentat să dau curs în
sută. In 1!)85, programele suri sînt bune, ancorate plumb în concentrate, 7 050 nicipală a U.T.C. demnului. N-am tăcut-o.
prevăd, aici, o ridicare în realitate. Dar, singure, construcţie viitoare, hotă tone var, 15 052 mc prefa Vorbitorii nu s-au li M-am încredinţat medici
a productivităţii c-u 42,73 ele nu pot deveni rezul râtă la Congresul al XIII- bricate din beton ş.a. De mitat la dezvăluirea acestor lor deveni Radu Nicolau
la sută (procent care in tate optime. Stă în puterea lea al partidului. asemenea, contribuţia ti şi Caius Seviciu, derma
nerilor din municipiul De minusuri, ei au formulat
propuneri concrete menite tologi ale căror compe
va la acţiunile de valori
6,00 să conducă la eliminarea tenţă profesională şi au
nc- Şcoala generală din Cer- nivela terenul şi se re ficare şi reintroducere în grabnică a tuturor neajun-' toritate ştiinţilică au fost
zi- circuitul productiv al mate nu o dată verificate şi
7.00 teju de Sus a devenit în Roadele parau gardurile. Pe lo rialelor refolosibile se re surilor, propuneri ce au
lai. aceste zile un adevărat tul şcolar, sub suprave fost cuprinse în hotărîrea numai 'împrejurarea de a
ilor şantier. Nici nu se putea găseşte în cei peste 55 mi adoptată de conferinţă. lucra intr-o unitate sani
>lae gherea profesorului Gheor- lioane lei la acţiunile ne tară mai modestă in ra
oul altfel. Văzindu-i alături pe hărniciei ghiţa Poengr, se efectuau Prin întreaga sa desfă
;rii. constructorii ce împlinesc săpări pentru sfecla fura finanţate şi 1 miiioan lei şurare, conferinţa pentru port cu altele de renume
îte- la acţiunile finanţate, ceea din ţară n-o lăcut să se
>re- centrul civic al comunei jeră cu gindul la o vii ce a permis ca planul dare de seamă şi alegeri nască vilvă in jurul aces
îlo- lor cu blocuri moderne şi toare crescătorie de iepuri. a organizaţiei municipale
dc frumoase, elevii doresc ca de vacantă economic al organizaţiei tor calităţi.
lem In atelierul-şcoală se con municipale U.T.C. să fie Deva- a U.T.C. a relevat Am fost spitalizat îm
Bll- şi şcoala lor — curtea, ca potenţialul sporit — în preună cu oameni de
0,05 binetele, laboratoarele, ate Alin Bogdan, Daniela Ple fecţiona mobilier pentru realizat în proporţie de îndeplinirea sarcinilor şi
0,25 cabinete. In clase - ac 110,2 la sută. cele mai diverse profesii
0,50 lierele — să arate la iei ter sint doar citeva nume ţiuni de igienizare, cură Referiri concrete la nea obiectivelor dezvoltării e- — cu toţii suierind de
irii. de frumoase, de bine în inir-o mare de elevi şi conomico-sociale în profil boli care mai de care
ri ; treţinute. Şi-au dat intil- unelte. Alături de ei, învă ţenie şi întreţinere. junsurile şi neirpplinirile aducătoare de suferinţe.
ri ; Gindul tuturor era acela manifestate în viaţa de or teritorial — pe care îl
iu ; nire de la cei mai mici ţătorii Silvia Cotar, Elena ganizaţie, în producţie, în reprezintă tineretul revo Ne-am înapoiat acasă cu
2.00 pină la cei mari. Chiar şi Lugojan, Valentina Coza, de a face un lucru util epiderma curată cum n-o
2,05 pentru instituţia in care celelalte domenii ale vie luţionar din municipiul
elevii de la cursurile serale profesorii Gheorghe Borca, ţii economico-sociale au Deva, hotărîrea lui de a mai simţisem de multă
au venit pentru ca să-şi Valeria Chiria, Rodica Ho învaţă, dobindind cunoş munci mai mult şi mai vreme, mulţumiţi sufleteş
1 pună şi ei semnătura pe ţea. Şi, bineînţeles, condu tinţe şi priceperi pentru a făcut Melania Morar, Li- te că încrederea în ca
ent cerea şcolii - Ion Vinţan liana Zaha, Ioan Sav, Car bine pentru continua sa pacitatea medicilor, du
d roadele hărniciei de va deveni oamenii de nădej men Drăgan, Viorica Sita- afirmare, ca un continua
rî canţă. in total 551 de ti şi Elena Farcaş. de de miine. blată de efortul şi cola
late neri. Alina Bogdan, Violeta Se amenajau ronduri, se ru, Luminiţa Ciucuriţă, tor de nădejde al viitoru borarea noastră au biruit
ilc- Dorin Munteanu, . Elena lui socialist şi cpmunist boala.
cn- Todor, Paulina Curtean, plantau gazoane iarbă, se MINEL BODEA
Noi Pirva, Ecaterina Dolinger, al patriei. Vindecarea unei boli
sică nu trebuie căutată aiu
rele
* rea, in miracole sau în
ială panacee universale. Ştiin
•esa Cei vrednici muncesc ţa medicală şi condiţiile
in- Prezenţă meritorie în
★ care i-au iost puse la
iur- Festivalul naţional „Cinta- indemînă, dragostea de
lă ; după mersul vremii rea României", colectivul profesie a unor oameni
dc satiră şi umor al Şco dăruiţi meseriei de me
i ★ (Urmare din pag. 1)
Ro fii — ni se răspunde — şi lii generale nr. 5 Deva a dic sint suficient de efi
lo ; s-a îndoit o sapă dc la cucerit, în întrecerea ju ciente In marea majori
ale; destinate semănării porum maşină. deţeană, locul I.
de tate a cazurilor de îm
bului. Admirăm calitatea Aflăm că în toată ziua bolnăvire.
lucrărilor. de marţi, coi de la C.A.P. Foto N. GHEORGHIU I
m — Să ştiţi că Ioan Furca, Pestişu Mic au reuşit „per V. MIHĂILESCU I
inginerul nostru şef, este formanţa" de a planta cu
tare pretenţios ia calitatea ceva măi mult de un hec
lucrărilor — arăta Demeter tar cu cartofi. Lucrul a în
:a-n Ladislau, secretarul orga
keii ceput după ora 12 şi s-a
a) ; nizaţiei do partid a coo terminat înainte de 16. Iar Autotaxarea —
bor perativei. Nu admite nici cu inginera Radu tot n-am
c .a- un rabat şi bine face. Pă- putu vorbi : „A fost aici
e
.1 mîntul lucrat bine înseam — arăta mecanizatorul — metodă civilizată de transport.
u) ; nă spor la producţie. A a stat cu mine pină am
a) ; venit, nu de mult, la noi dat o tură şi a plecat.
RO
CI va un mecanizator nou. Era Unde, nu ştiu. Poate-i la Să fim civilizaţi...
ana destul de harnic, dar nu sediu".
) — făcea lucrări de calitate. Revenim la sediul C.A.P. . — Este cunoscut că de tor la I.M.M.R. Simeria,
cni- N-a avut zile bune cu in cu imagini semnificative din
filmul „Salutări de la Agi-
mu- şi găsim doar pe briga goa“, dezbaterea s-a consti la 1 septembrie 1984- se Cornel Munteanu, din
UL- ginerul şef. într-o zi a şi diera Marioara Gruniţan. tuit intr-o reuşită acţiune aplică o formă nouă, mo Geoagiu-Băi, Liviu Vasiu,
ÎSCU plecat. întrebăm de inginerul şef. dernă şi economicoasă de elev la liceu! agroin
•:a : Un mecanizator a plecat, de orientare profesională.
;ent „O fi la Almaş, la cartofi". O „80 DE ANI DE LA transport în comun — dustrial din Ilia, Mărioa-
SA: dar ceilalţi au rămas. Şi „Nu-i acolo". „Atunci, din MOARTEA LUI JULES VER- autotaxarea —, preciza ra Stănilă, din satul Vis-
ilor fac treabă bună. In pri coace la Josanî“. „Nici inginerul Silviu Popescu, oa, Crăciun Birtn din Va
fRI- vinţa calităţii lucrărilor, le q „CLUBUL ARTELOR". NE" s-a intitulat acţiunea
cart acolo". „Atunci, nu mai Noua ediţie a „Clubului ar organizată dc biblioteca de de la compartimentul lea Poienii, Stei 1 i Ferencz,
Cui poţi acorda nota 10. ştiu unde poate fi". Şi telor" al Casei de cultură la Casa dc cultură a sindi transport călători din ca din Deva, cartierul Goj-
manifes
La
Călan.
elor uite aşa, după ora 16, cu Hunedoara s-a desfăşurat în catelor au participat foarte drul I.T.A. Deva. înain du, blocul E 6. ap. 15,
AŞ- AGRICULTORI SAU o punctualitate de func mijlocul oamenilor muncii tare te de toate, noua formă Korb losif. din Certeju
dva FUNCŢIONARI ? de la I.C.S.A.P. I-au dat mulţi tineri,• concursul „Cel
^rea ţionari, inginerul şef, şi frumuseţe poeţii Neculai mai bun povestitor din ope presupune corectitudine de Sus, nr. 98, Ioan Fi-
fiind
ra
Jules
Vcrne"
Iui
a) ; în jurul orei 15 ajungem imediat şi ceilalţi — bri Chirica, * Eugen Evu, Ioan ciştigat de Crislina şi Gheor din partea tuturor călăto limon, din Rapoit, Vasile
itu- gadieri, mecanizatori şi Evit, Iv Martinoviei, grupul
?asa la sediul C.A.P. Pestişu „Canon", duo satiric şi in ghe Grigoriţă, Ileana şi Ro rilor, beneficiari zilnici Muntean, maistru la
dica Tclmaii, elevi la Şcoala
•:G : Mic. Nimeni, totul încuiat. cooperatori — au încheiat terpreţii Constantin Vişan, ai transportului în co şcoala de tractorişti din
?rii- Foarte bine, sînt în câmp, lucrul în cîmp, în ziua Dorel Sparios, Tatiana Le- generală Călan. Acţiunea — mun. Tocmai aici se im Sibişel, Ursuţn Paven,
Ia reuşita căreia au contri
vitki.
v.zi: respectivă. buit bibliotecara Mihacla pune o subliniere : majo din Lcşnic şi alţii ale
:lra- Ia lucru. Dar, odată ajunşi © DEZBATERE. „N T c pre şi Mariana Angliei,
AN: la locul unde trebuia să în tarlaua „Ciontoş", de gătim să preluăm ştafeta Ţentiu cu activitatea ritatea covîrşitoare a pu căror nume nu le mai
responsabil
muncii" a fost tema dezba
:asa se planteze cartofii, -nu exemplu, avînd o supra terii organizate dc Cinemato culturală în comitetul sindi blicului călător a înţeles scriem aici. Se cunosc ei
IA : găsim pe nimeni, iar tar faţă de 9 ha, cartofii au graful „Mureşul" din Sime- catului C.S.V. Călan —, a necesitatea şi menirea şi se vor... recunoaşte în
sin început să se planteze pe ria pentru tinerii aflaţi în fost întregită cu expoziţia aplicării acestei noi for
ii) ; laua era doar pe trei sfer fala opţiunilor profesionale. de carte cuprinzînd operele aceste rînduri.
m ă - turi terminată. La secţia un pat germinativ nepre Cu colaborarea prof. Rodica lui Jules Vernc, în limbile me rffe taxare, se com In completarea spuse
I-II de mecanizare dăm de me gătit corespunzător. Te Costea şi Carmen Havrici, română şi maghiară. portă corect şi civilizat.
VRT: renul a fost arat doar în lor celor doi interlocutori
se- canizatorul Vasile Raicu. — Există, din păcate, vom mai sublinia că se
„Eu am plantat cartofii această primăvară. îngră II Şi unele excepţii. Puţine, depun eforturi stăruitoa
aici în brigada Pestiş. şăminte organice n-au fost „Luna cărţii in întreprinderi şi instituţii dar mai sînt — intervine re, ■ cu toate greutăţile
N-am încheiat lucrarea aplicate decît pe jumătate tovarăşul Silviu Susan, care mai sînt. pentru a
O SIMPOZION. O reuşită tări Deva şi la întreprinde
deoarece s-a stricat distri din suprafaţă. Datorită fap manifestare a găzduit clubul rea chimică Orăştie a fost inspector principal la asigura condiţii tot mai
buitorul. Dar l-am repa tului că nu s-a discuit şl „11 Iunie" al C.S.V. Călan, prezentată lucrarea „Contri compartimentul control bune de transport în co
rat". grăpat corespunzător, o- organizată de Biblioteca ju buţia secretarului general al auto. Aş da cîteva exem mun, mai cu seamă la
pen- — De ce nu se conti gorul era numai bulgări deţeană şi aşezămintul de partidului, tovarăşul Nicolae ple, culese din recentele şi de la locurile de
L985: mari, care împiedicau exe cultură din localitate, in Ceauşescu, la dezvoltarea
ene- nuă cu plantatul în tar cadrul „Lunii cărţii în în literaturii social-politice". noastre controale : Voi- muncă. Aceasta impune
ales laua începută ? cutarea corespunzătoare a treprinderi şi instituţii". Manifestările au fost organi chiţa Gui, din Luncoiu corectitudine, comporta
îaţa. — Nu ştiu. Inginerul biloanelor. Şi astfel de lu Este vorba cie simpozionul zate dc bibliotecile jude de Jos, a fost găsită cu ment cuviincios, civilizat
orar şef, Ileana Radu, a dispus cră iâ dc slabă calitate am cu tema : „40 de ani de la ţeană şi orăşenească Orăş-
■idea victoria asupra fascismului", tic. abonamentul falsificat. din partea tuturor că
rmă să meargă Ion Călenlă, să mai văzut şi pe alte te ale cărui lucrări au fost Din 1984 făcuse 1985. lătorilor, în primul rînd,
c a- înceapă plantatul în briga renuri ale C.A.P. Pestişu conduse dc Nicolae Rad. Co © MASA ROTUNDA. „A- Leoniţa Crîznic, lucrătoa achitarea biletului de
crsă da Almaş. Acolo trebuie ■ Mic. municările susţinute de dr. plicarca creatoare île către
de Mircca Valea şi Vasile P.C.R. a principiilor socia re la cooperativa meşte călătorie. Depinde în.tr-o
ice. să fie dînsa. ' Comitetul comunal de lonaş, expoziţia cie carte cu lismului ştiinţific la condiţii şugărească „Streiul" din mare măsură de noi toţi,
odc- Cînd ajungem la Almaş, partid Pestişu Mic, Consi temă adecvată evenimentu le societăţii româneşti" a Călan, călătorea tot cu de publicul călător zilnic,
rdic, la ora 16, mecanizatorul liul unic agroindustrial şi lui, ca şi momentul de mu fost tema unei apreciate abonament falsificat, ca ca în mijloacele dc trans
îler- în cadrul mesei
l în Ion Călcată şi brigadierul S.M.A. Hunedoara trebuie zică tînără s-au constituit dezbateri organizate de Bi şi Valentin Han, din sa port în comun să râ-
rotunde,
npe- Gheorghe Lupea tocmai se să intervină energic pen intr-un impresionant „Mani tul Bîrsău. Fără bilete lătorească intr-un climat
•r fi retrăgeau de pe ogorul tru ca activitatea la fest pentru sănătatea pămîii- blioteca municipală Petro de călătorie sau cu bilete corect, civizilat.
tului".
şani in colectivul de oameni
şi 7 unde erau plantate cîtcva CI A P. ■ Pestişu MiC să necompostate au fost
rime $ PREZENTARE DE CAR ai m u n c i i de Ia
e. rânduri de cartofi. De ee? reintre în cel mai scurt TE. La Institutul dc proiec I.P.S.R.U.E.E.M. găsiţi Petru Iuga, lucră G. IGNAT
— S-au terminat carto timp pe făgaşul normal.