Page 41 - Drumul_socialismului_1985_04
P. 41
CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMĂVARĂ
Lucrările pe ogoare se desfăşoară
bine, dar mai există şi poticneli
Nicolae Cînda, secretarul celei furajere şi .a trifoiu •pentru ea această lucrare
comiteUlioi comunal de lui — ne spunea Dumitru •ce -va începe în aceste zile.
partid şi primarul comu Petre. iuglneruţ şef aii ■să se -desfăşoare in ritm
nei MărU.neşli, aprecia C.AJP. Mărgineşti. Aş vrea •sporit: avem pregătite
eă în cooperativele de să spun că mecanizatorii două maşini, suminţn se
producţie din Mărtiheşti, Nicolae Şerban, llie Dra află în unitate. Sî-ntem
Jeledinţi şi Dineu Marc gon.! ir şi Gheorghe Comun, hotărîţi să încheiem lucra
campania agricolă din a- care au semănat culturile rea în col mult t săp
ccastă primăvară se des respective, au muncit eu tămână
făşoară în bune condiţiuni. răspundere şi au realizat
Cele constatat:', mai apoi lucrări de bună calitate TRACTOARE ÎN BRAZII.v
— în raidul efectuat in Astăzi, Vi o,r el Soioaion ŞI TRACTOARE
cele trei unităţi, miercuri. încheie plantatul cartofilor. LA UMBRA
30 aprilie a.c. — au con — Câte hectare trebuie Şi la C.AJP. .Jeledinţi s-a
firmat în bună măsură a- să însămânţaţi eu porumb încheiat insâmânţarea sfa
SEDWTA COMITETULUI POLITIC f ir maţi.a i nteriocutorului -i când vii începe lucra ea şi a trifoi ului în cul
dei de zahăr şi furajere,
nostru. De ce nu în tota
rea ?
litate ?
— 135 ha. Am început tură ascunsă. L-am între
bat pe Petre Sasu, ingi
EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. RESPONSABILITATE deja pregătirea terenului, nerul şef al cooperativei :
IIÂRNICJE SI
realizând plnă azi o su
— La ce se munceşte
— Am terminat insămân-
ţar.ea sfeclei de zahăr, a prafaţă ele -peşti* 20 de ha. astăzi pe ogoare ?
Am luat tonte măsurile
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae mă u patriei pe calea făuririi societăţii — La eitbicidarea cerea
■•Ceauşescu, secretar general al Partidului socialiste multilateral dezvoltate. lelor păioase. Până diseară
Comunist Român, Vineri, 12 aprilie, n In acelaşi timp, s-a arătat că rezulta sper să ajungem, la 00 de
avut loc şedinţa Comitetului Politic Exe tele obţinute în anul 198-1 nu sânt âncă La semâraiul porumbului ha di.n cele 220 semănate
cutiv al C.C. al PaC.R. pe imăsura cond iţiilor şi a posibi lităţi'.or cu grâu şi orz, deoarece
In cadrul şedinţei a fost examinat şi pe care Ie avem. Ele ar fi putut sa fie mecanizatorii Ioa-n Nâco-
aprobat RAPORTUL PRIVIND ANALI şi mai bune, dacă în toate sectoarele de Dovedind răspundere sporită pentru folosirea din leseu şi Ludovic Ştefan
realizează DO de ha pe zi.
ZA PE BAZĂ DE BILANŢ A REZULTA activitate s-ar fi manifestat o înaltă exi Plin a timpului bun de lucru in cimp şi a utilajelor, în paralel, continuăm pre
TELOR OBŢINUTE PE ANSAMBLUL genţă şi răspundere faţă de îndeplinirea in vederea efectuării în perioada optimă şi la un înalt gătirea terenului în vede
ECONOMIEI NAŢIONALE, FORMAREA neabătută a sarcinilor stabilite. într-o nivel calitativa uisămînţărilor de primăvară, ieri, pe rea însămînţării porumbu
ŞI UTILIZAREA RESURSELOR FINAN serie de întreprinderi/ cheltuielile de pro ogoarele a o serie de unităţi agricole cooperatiste şi lui, suprafaţa discuită a-
CIARE IN ANUL li)8d. Comitetul Politic ducţie se menţin încă mari, nu s-a rea de stat s-a lucrat Ia semănatul porumbului. jungînd. pină în prezent,
.Executiv a arătat Că datele definitive de lizai indicele de folosire a fondurilor fixe la 40 din cele 1.90 ha ce
bilanţ confirmă rezultatele bune obţinute la nivelul planificat, există imobilizări de Intre unităţile in care s-a acţionat cu bune rezul urmează a fi semănate
in îndeplinirea planului pe 1984, în dez mijloace materia le, ceea ce a influenţat tate 1-a insăminţar-ea -porumbului, amintim, între al cu această cultură
voltarea susţinută a industriei, agricultu negativ creşterea eficienţei şi rentabili tele, cooperativele agricole din Simeria, M-ărtiiveşti, — De cite tractoare dis
rii, a tuturor sectoarelor de activitate tăţii acestor unităţi. Dineu Mare., Să Ti va. Te'iu, 'Sârbi, -Do-bra, precum şi pune unitatea şi cum sînt
economică şi socială. Astfel, faţă de anul Pornind de Ia această situaţie, de la ferma de -stat nr. îi din Orăştie a I.A.S. Simeria. In acestea folosite ?
1982, avuţia naţională a crescut cu 7,4 la concluziile desprinse din analiza pe bază imicii dispun de importante suprafeţe pregătite, pen
sută, produsul social cu 6,fi la sută, iar de bilanţ, Comitetul Politic Executiv a tru a valorifica eficient rezervele de umiditate din — Avem opt tractoare,
venitul naţional cu 7,7 la sută. Ca rezul stabilit un program de măsuri privind dar numai şase lucrează.
tat al mai bunei organizări a producţiei îmbunătăţirea activităţii economico-finan- s«l, este necesar ca la î-nsănun-ţarca porumbului, .in
şi a muncii, al promovării progresului ciare în toate unităţile, care prevede sar fiecare consiliu unic agroindustrial, să fie .mobilizate TRAIAN BONDOR
tehnic în toate ramurile de activitate, cini şi răspunderi concrete ce revin mi toate forţele.
productivitatea muncii în industrie a cres nisterelor, centralelor, întreprinderilor îh (Continuare în pag. a 3-a)
cut în 1984 cu 7,1 la sută. S-a apreciat aplicarea fermă a noului mecanism eco-
că succesele înregistrate anul trecut evi nomico-financiar, -in vederea realizării in
denţiază justeţea şi realismul politicii tegrale a planului pe 1985 în condiţii de
partidului de dezvoltare a forţelor de eficienţă şi rentabilitate sporite. în mod
producţie pe baza celor mai noi cuceriri deosebit, Comitetul Politic Executiv a
ale ştiinţei şi tehnicii contemporane, fac subliniat necesitatea de a se acorda, în
tor hotărâtor în creşterea nivelului de trai fiecare ramură şi în fiecare întreprindere,
ai poporului, in ridicarea patriei pe noi o atenţie deosebită creşterii eficienţei eco
trepte de progres şi civilizaţie. nomice, lichidării pierderilor din activi
în concordanţă eu realizarea indicato tatea unor unităţi productive, măririi ren
rilor economici, a fost îndeplinit planul tabilităţii producţiei, însă nu pe seama
financiar centralizat, asigurîndu-se o cir creşterii preţurilor, ci pe baza reducerii
culaţie bănească sănătoasă, precum şi e- Cheltuielilor materiale, sporirii productivi
ehilibru] financiar, bugetar, monetar şi tăţii muncii, a indicelui de folosire şi va
valutar, pe ansamblul economiei naţio lorificare a materiilor prime şi materia
nale. lelor, a bunei gospodăriri a fondurilor
Comitetul Politic Executiv a subliniat materiale şi băneşti. S-a indicat ca orga
că realizările dobândite in cursul anului nele financiare, băncile, inclusiv minis
trecut sînt rodul muncii creatoare a în terele economice, să acţioneze cu fermi
tregului popor, care, strâns unit în jurul tate pentru aplicarea riguroasă în între
partidului, al secretarului său general, prinderi a principiilor aulogospodăfirii,
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a acţionat autofinanţării şi autogestiunii economice,
cu abnegaţie, cu spirit revoluţionar pen astfel incit în fiecare unitate să se asi
tru îndeplinirea prevederilor de plan, pen gure rentabilizarea producţiei, să se ob
tru sporirea avuţiei naţionale şi buna gos ţină beneficii.
podărire a resurselor materiale şi «mane
ale ţării, asigurînd astfel înaintarea fer (Continuare în pag. a 4-p)
! Din cronica întrecerii socialiste „Acţionăm energic, cu toate forţele, pentru îndeplinirea
şi recuperarea restanţelor"
SCHIMB FRUNTAŞ ÎN automatizarea procesului do |
producţie. Astfel, specialiştii
ÎNTRECEREA SOCIALISTA întreprinderii, în colaborare I
— Ce rezultate a abţi le de muncă din abataje sublinia tovarăşul Gheor posibilităţi să recuperăm
cu cei de Ia catedra de elec
Maistrul o ţol ar Simion Tu trotehnică a îI.M. Petroşani, nut pînfi acum col-cctivui au crescut şi cresc în con
şa, secretarul organizaţiei do ghe 'Budugan. secretarul restanţele la cărbune.
partid din schimbul ^“-ha au realizat, la primul cup- . unităţii dumneavoastră, to tinuare. Prin bun:, orga comitetului de partid pe Producţia celor două
la de pregătire a secţiei tor de 3 tone, conducerea varăşe ing. Viorel Si rea. niza: e a activităţii in* mină. Sarcinile cârc ne i e- sectoare ale minei este e-
O.S.M. 2, din C.S. Hunedoa automată a procesului de director al minei Ţebea ? subteran, aprovizionarea
ra, ne spunea: „In 1984 topire a oţelului. De subli vin în acest an sînt pe de chilibrctă, in funcţie de
schimbul nostru a fost frun niat că pe seama conducerii — 'Rezultatele nu sînt ritmică cu materiale şi ce plin realizabile. Pentru ex dotarea tehnică existentă
taş pe secţie in întrecerea automate a procesului de to le necesare fronturilor. în tragerea producţiei plani şi formaţiile de mutică
socialistă. Organizîntlu-ne pire se reduce consumul de cele pe care le-am dorit, lăturarea „gîtuirilor" de
mereu mai bine munca, res energie electrică pe fiecare în lunile ianuarie şi fe ficate acţionăm pentru : disponibile. Se acţionează
pectai d tehnologiile de lu şarjă, în medie cu 500 lcWh, bruarie, cu toate eforturile pe fluxul evacuării produc exploatarea resurselor ac cu răspundere pentru în
cru, am reuşit să ne înca creşte producţia zilnică de depuse de colectivul de ţiei, întărirea ordinii şi tuale de cărbune, pregăti deplinirea normelor la fie
drăm în consumurile speci oţel, prin reducerea duratei disciplinei la toate puncte rea în avans a noi capa care brigadă. în cărbune
fice stabilite, chiar să le de elaborare a unei şarje, muncă al minei, am ră
reducem şi în primele trei mas restanţieri la extrac le de lucru, realizările la cităţi şi promovarea altor şi la lucrările de investi
luni din acest an. Am în cu 20—30 de minute. Cu in ţia de cărbune. Din martie ţii şi cele geologice. între
cheiat trimestrul I cu sar stalaţii <de automatizare si
cinile realizate in procent milare vor ,£i dotate in pe însă producţia s-a redre formaţiile cu o importantă
de 103 Ia sută, ceea ee în rioada următoare alte două sat şi decurge în condiţii contribuţie Ta realizarea
seamnă 14 ansambluri de cuptoare din turnătoria de normale. De fapt. am ,n- planului se numără cele
trenuri de turnare pregătite oţel a întreprinderii. conduse de lonehim Faur,
in plus pentru oţeluri cal eheiat această lună cu un
mate şi necalmate. Cu o plus de 50 tone de cărbu Constantin Mascări, Tro
subliniere: la nici un tren MATERIALE ian Bă.jan, Vasile Moşneag,
(le turnare nu s-au semna Şl PIESE DE SCHIMB ne, cu o depăşire la pro nivel de mină sint în con rezerv e. Adaptate Specifi
lat pierderi de oţel. Aş re ducţia marfă de aproape tinuă creştere. în luna -Gheorghe Josan, Ştefan
marca în mod deosebit hăr RECUPERATE 500 000 lei în spiritul o- cului nostru — se ştie că Iuşco. Florin Coloe (de la
nicia şi dăruirea în muncă martie, spre exemplu, pro în mină -sînt presiuni. mari sectorul I), Petru Tvănuţ,
ale comuniştilor Liviu Crişan, l.a centrul de furnizare a rientărilor şi indicaţii ductivitatea pe om a! mun
toan Jtaţ, Gheorghe Tiliban, energiei electrice tic ia Hu lor tovarăşului Nicolae cii a fost depăşită cu 898 asupra lucrărilor miniere, âoan -Baiu, Mihai Faur,
Petru Posteucă, loan Truţă, nedoara, se acordă o mare Ceauşescu, la ţoale locu zăcămîntu! este puternic Cornel Florin ((sectorul IX),
Kcnuis iBelu, Petru Şipoş, a atenţie şi recuperării mate de lei, iar fundamentele teclonizat, necesitând o Dorel Cle.i, Gheorghe Mo
maistrului principal Vasile rialelor, rccoudifilmării pie rile de muncă clin subte pe post cu 20 kg cărbune, preocupare permanentă rarii, Emil tun Stnnciu (sec
ilneiu". (Vasile Grigoraş, selor de .schimb. Valoarea ran si de la suprafaţă s-au preeonizîndu-se pentru Ju
corespondent). pentru aplicarea susţineri torul III).
.acestora se ridică, de la în luat măsuri prompte pen na aprilie o producţie su
ceputul anului, la peste tru intensificarea activită lor adecvate, întreţinerea Cei aproape U00 de mi
PRIN AUTOMATIZAREA 55 OOQ lei. In cantităţi fizice ţii, pentru recuperarea plimentară de .150 tone. lor -continuă —, aceste trei neri de la Ţebea sânt ho-
PROCESULUI au fost recuperate 7 tone restanţelor înregistrate, — Comitetul de partid şi căi principale trebuie să lărîti să-şi mobilizeze toa
fontă, 5 tone oţel, o tonă consiliul oamenilor mun
DE PRODUCJIE cupru, 0,7 tone plumb, 0,5 conform graficului întocmit cii vor insista în continua ■ne conducă lună do lună te forţele pentru a în vheia
tone aluminiu, alte mate pe sectoare şi brigăzi, ur re pentru întărirea clima anul 1985 cu, planul reali
Ia turnătoria de oţel a riale. (Aron Caia. corespon mărit şi analizat ..zi de ,zi la îndeplinirea sarcinilor zai şi depăşit la extracţia
I-U.M. Petroşani se extinde dent). tului de lucru, creşterea de pian. La ora actuală
cu cea mai mare atenţie. răspunderii personale a putem spune că sin tem .pe de cărbune.
Iui Mina Ţefcea ritmuri minerilor în producţie — un drum bun, că există LIVIU BRA1CA
