Page 42 - Drumul_socialismului_1985_04

Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI NR

O m a g i u
Versuri: EUGEN BURZA Muzica: ŞTEFAN RÂDUŢ
Scena şi
U,0ft Tel*
13,05 l.a
j oamenii ei j (ăm
14.45 S i\fj
15.00 twv.\
^ O coincidenţă fericită \ mul
i făcea ca in ziua în care 1 19.00 Tel»
1 purtam discuţia, Marin 1 15),20 Tel»
l Dirvă să împlinească 45 l 19.45 Var
1 de ani. Un om şi un di- ’ bă ti
ri.ior tinăr aflat la o de- l 20,15 Fiii
L. plină maturitate artistică. * fată
i Un dirijor fără de care <fu
(col
7 nu ar
cală, cu un raion de dis­ . putea fi concepute . 21,40 Moi
M u z i c a l e curi şi casete unde să gă­ / Iui Combinatului siderurgic / 21,50 Tel»
1 succesele actuale ale coru- \
(col
seşti
întotdeauna
ultimele
\ Hunedoara. Urmărindu-1 Ia \
22.00 Inel
repetiţii sau în timpul unui i
noutăţi, cu două, trei pos­ . j». 1i, 4 ■ 4 ■: —— — — — -_________________ x — — — — —a——î ■•* *,««■ .
Ieri seară a avut loc la insă, oricum ar li avut loc) turi de audiţie la cască. \ s spectacol, rămîi impresio- ) mul
nat de expresivitatea şi c- l
Deva, intr-un cadru adec­ nu se percepe încă nici un Şi, nu in ultimul tind, cu r . . _
leganţa gesturilor sale, dc )
vat, concertul de închidere semn care să tulbure per- un personal competent. Şi, 1 căldura sau energia privi-
al celui de al IV-lea Festi­ lecta acalmie de pe tări- dacă nu amabil, măcar po­ J rilor, mimica feţei, a buze- J
care
dirijorul
l
lor.
l
Este
val al Muzicii de Ca­ mul vieţii muzicale a jude­ liticos. S-a deschis intr- « se oferă privirii formaţiei, >
meră. Un adevărat eveni­ ţului şi a reşedinţei sale. adevăr o elegantă unitate l dar şi spectatorului. ( BUCU!
ment cultural acest festi­ Ceea ce ne lace să ne gin- de acest gen vizavi de 7 Este îndeobşte cunoscut ' Ra diopr»
1 că în multe cazuri dirijo- V
neţii ;
val, intrat de acum in tra­ dim cu nostalgie la popa­ Complexul Comercial Cen­ 7 rul se formează e volume! 7 zilei in ;
diţie şi care îşi datoreşte surile unor prestigioase in­ tral. Dar e destul sd vezi \ ca interpret, o perioadă i Rad io jur
ţinuta şi prestigiul profeso­ stituţii muzicale din ţară, devălmăşia in care sini ex­ / de timp, într-un colectiv < Răspund
tovarăşii
ţ artistic. In cazul său, în- ^
rilor de muzică de la care ne relevau de liecare puse aici discurile — Ro- i cepînd din anul 1962 a dc- i Ceauşes*
Şcoala Generală nr. 8: ta­ dată adevărul că lără mu­ mica Puceanu cot la col ) venit component al coru- ) plinit im
lentul, seriozitatea şi com­ cu Valentin Gheorghiu ! — i lui combinatului, pe atunci 1 ) vista pre
fiind
dirijor
rul in»
profesorul
I
petenţa lor merită toată ca să-ţi piară tot entu­ l Constantin Ungureanu. I Buletin
stimă şi gratitudinea me­ ziasmul. Ca să nu mai i După un timp, prin caii- 1 Audienţa
lomanilor- Din păcate a- vorbim de sărăcia sortimen­ l tăţile evidenţiate a deve- l j Buletin
/
A
secund.
Revista
dirijor
nit
cea stă importantă mani­ tală, îndeosebi de puţină­ 10,40 Orc
tatea discurilor de muzi­ zică pop
festare culturală s-a des­ mouicii
făşurat intr-un lei de zică am deveni tot mai să­ că... ,,grea“, de care răs­ Buletin
quasi-anonimat, cind tre­ raci şi mai meschini. Deo­ punzătorii negoţului local Un un
buia de fapt să aibă par­ camdată, pină la vestea par a se Ieri ca de loc. ghiozdan
c itate ; ]
te măcar de aceeaşi pu­ altor asemenea concerte, Iar dacă rogi să ţi se dea Ştiri ; 12
blicitate de care se bucură răminem cu amintirea fru­ un disc pentru a-l examina ral ; 12,3
mai îndeaproape, vînzătoa-
anualul tîrg al olarilor, moasă a festivalului abia rele, blazate, te privesc cu folclorul
l la 3 ;
cind oraşul se umple de incheiat (care se va repe­ suspiciune, neputindu-şi Cu patria în suflet, eroii ni-i cinstim club ; 1
eşarfe vestitoare. Dar se ta doar la anul) şi ne ştiri ; li
descurcăm cu ce avem la imagina că te pot intere­ Martirii revoluţiei (le-acuma două veacuri social-ce
pare că muzei Euterpe nu sa detaliile „tehnice" în­ Obîrşitori de ţară prin care îndrăznim Buletin
prea-i prieşte la Deva. îndemînă, nu prea multe scrise pe mapă, interpreta­ Să punem veşnicie luminilor din steaguri Muzică ]
Şi ne Întrebăm de ce ? nici acestea. Nu prea mul­ rea, data înregistrării etc. Refren : neavoast
<• ea
Căci, iată, din iniţiativa te, pentru că incă n-avem Cu toată alura sa ele­ Ne sînt chezaşi victoriei 1
nici măcar un magazin spe­
U.N.E.S.C.O., 1985 este şi gantă, noul magazin (din Partidul şi poporul llu^»ur. K
cializat. Mă gindesc la un politică
Anul Internaţional al Muzi­ spaţiu comercial generos, care jumătate e ocupat Din care-ntotdeauna ternaţion
cii, avind in centrul său dedicat exclusiv muzicii, de articole electrice) n-a Ne-om naşte pui de Iei 7 absolvit Conservatorul t info, maţ
I „Gheorghe
din '
Dima“
marile tricentenare 1. S. reuşit să reprezinte decit, Trăiască România, 7 Cluj-Napoca, muncind deo- i Spo-u ;
care ar deveni in lelul a- nai; ★ ;
Bach, Hăndel şi Domenico cesta, implicit, un spaţiu vai, un eşantion tipic al Trăiască Tricolorul, V potrivă în combinat. mare J 1 * La suj
i
Şi
totuşi,
prima
Scarlatti. Va simţi oare în cultural : cu raion de in­ comerţului provincial. Cum Trăiască-n fericire, ţ satisfacţie artistică a avu- » Radiojur
vreun lei Deva — dar şi strumente şi accesorii, cu să mai aştepţi atunci să Ani mulţi, alesul ei. i t-o în 1965 cind a a preluat l zică de
24,00 Bul
celelalte centre ale judeţu­ raion pentru aparate de marcheze in vreun fel Anul I,e dăruim omagiu de faptă şi de gînd \ conducerea v,.«» coru ‘ui din... / V
i Ghelari.
lui — aceste evenimente spi­ înregistrare şi reproducere, Internaţional al Muzicii ? Din inimă curată,, din suflet tineresc J „Din acel an am rămas i
Cu pilda lor de luptă, muncind şi cutezînd
rituale ? în afară de exce­ cu o librărie specializată Spre comunista zare noi vise se-mplinesc. l legat de corul din Glie- )
lentul festival amintii (care, in partituri şi carte muzi­ RADU CIOBANU 7 lari — după cum însuşi 1
Refren : 1 mărturiseşte — ajutîndu-ne 1
7 reciproc. Este formaţia i
\ care fără costumul popular î DEVA :
i pădurenesc şi un reperto- l viaţă (1*
CRONICA LITERARĂ acompaniată de prof. Ma­ ] riu adecvat meleagurilor J — seriili
Festivalul muzicii de cameră riana Crăciun (pian), a îri- i rurale îşi pierde valoarea V periculos
IIUNEDC
j şi ineditul“.
CORNELIU LEU cîntat îndeosebi prin inter­ I Din 1972, Marin Dirvă \ la A);
La Deva s-a încheiat a reia i-am admirat gradul pretarea muzicii bartokie- I preia şi corul C.S.H. De i victorie
(Modern,
patra ediţie a Festivalului
„Rănile soldaţilor învingători" muzicii de cameră, care, de omogenizare şi acura­ ne; prof. Octavian Negrea­ i atunci, momentele de sa- ) Rocky I
nu ne-a rezervat pentru a-
7 tisfacţie artistică au de- (
teţea sonoră, precum şi
Horea (.•
venit o permanenţă. Di- i
de această dată, pentru precizia, expresivitatea, e- ceastă ediţie un reperto­ / rijorul trăieşte asemenea 1 ŞANŢ: i
A apărut cel de-al pa­ tru prima dată în romanul două din concertele sale, ficacitatea gesticii dirijo­ riu de mare dificultate — î clipe chiar şi la repetiţii i (Paring):
(Unirea)
trulea roman conceput de nostru politic se pune pro­ s-a bucurat de condiţiile rale ale prof. Leopold Va- zece capricii de Paganini i — la o frazare, la un acord » seriile I-
) reuşite. Corul C.S.H. a l
prozatorul Corneliu Leu să blema generaţiilor revolu­ acustice deosebit de bune sile; din Hunedoara au — într-o, adesea, străluci­ i participat la toate ediţii- » brie); LI
înfăţişeze faptele de arme ţiei, a predării ştafetei, a ale Sălii festive a Consi­ participat cinci grupuri ca­ toare interpretare şi, în ) le Festivalului naţional 1 ritoiii (C
CAN : I
ale unui civil în secolul primirii acesteia. Monolo­ liului' popular judeţean. în merale; din Cluj-Napoca : premieră în cadrul festi­ l „Cîntarea României", de (Luccafăi
I fiecare dată obţin în d ti- V
.războaielor mondiale. gul bătrînului Drăgan, pri­ actuala ediţie, muzica ro­ duetul Zoe Vişan (vioară) valului, • muzică . pentru 7 ţiul de laureat. Acompa * i P' «St :
virea lui aruncată de-a ) niat de orchestră de tip ţ
Roman politic şi în a- mânească a ocupat un spa­ — Cbrnelia Fuţec (pian) vioară şi .chitară, împreu­ Ii^ ar cer»
celaşi timp psihologic, „Ră­ lungul propriei vieţi şi ac­ ţiu mai vast prin lucrări şi-â susţinut conştiincios nă cu prof. Tiberiu Nicula, i simfonic,, corul a dat con- 'i (Muncitor'
) certe, avind ca solişti in- ţ
nile soldaţilor învingători" tivităţi — reconstituie psi­ de: A. Pa.şcanu, A. Mar- partitura; prof. Mihaela într-o excelentă. interpre­ 1 terpreţi de frunte ai scenei l CÂNI : Si
(Retezat);
constituie o premieră în hologic transformările din cos, P. Constantinescu, O. Ga'vriş (admirabilă ţinută tare; orchestra .de cameră ] româneşti : Dan lordă- ] bul :
felul de a privi revoluţia sinul societăţii româneşti Varga, A. Mendelsohn, G. interpretativă), în duet cu a sindicatului învăţămînt l chescu, Magda Ianculescu, 1 (Steaua r<
T Pompei Hărăşteanu, Cornel J
BARZA: I
şi evoluţia. Dacă în majo­ o ultimelor patru decenii. Enescu, M. Eisikovits, T. din Deva, dirijor prof. Oc­ l Fînăţeanu, Constanta Cîrn- l bire —
ritatea romanelor inspirate Puterea de observaţie a au­ Silvestri. Tradiţia euro­ prof. Vera Negreanu au tavian Negreanu, a înche­ * peanu. A fost de neniimă- 1 ( M i n e r i
din etapa istorică respec­ torului este remarcabilă. peană a fost prezentă creat un frumos recital de iat a patra ediţie, printr-un \ rate ori în emisiunile / i TIE : Ui
1 Radio—Tv.
tivă. personajele sînt de la Aceasta, precum şi expe­ pian la patru mîini; din ţ Innoind mereu reperto- ţ (Patria) ;
rienţa proprie a scriitoru­
Vlaşinilor
început distinct împărţite lui ajută la conturarea u- prin opus-uri de: A. Co- Deva: prof. Mircea Cearnă concert a cărui valoare i riul corului, dirijorul Ma- 1 GEOAGIU
— precum sînt tot aşa dq relli, A. Vivaldi, G. F. (vioară), acompaniat la justifică premiile obţinute ) rin Dirvă a căutat piese ] ră fulgeri
nor personaje viabile, a Hăndel, J. S. Bach, J. I care să . reprezinte marea 1 de culturi
clare sau limpezite pe par­ unor activişti de partid ITaydn, W. A. Mozart, N. pian de prof. Lia Aradi, de acest ansamblu came­ 1 familie a siderurgiştilor J Avertism '
curs şi cauzele acţiunilor care sînt în primul rînd Paganini, P. Sarasate, II. a impresionat prin puterea ral în competiţiile naţio­ l hunedoreni : patriotice, de ‘ le I-ll (I
1 muncă, revoluţionare cu 1
— în romanul lui Corneliu oameni. de pătrundere şi dăruire nale. î probleme deosebite de exe- i Să mori
goste de
Leu radiografierea mediu­ Alături de Drăgan, per­ Wieniawski, E. Chausson, faţă de textul muzical ; e- Pentru clipele de frumu­ I cuţie, frazare : „Odă pa- » Moara lu
lui se face fără autoimpli- sonajul ce vine din cele­ R. Schumann, C. Franck, xigentul duet pianistic Ve­ seţe şi bucurie trăite şi în i triei“ pe teme din Rapso- i de cultul
l dia a Il-a de George E- .
care şi subiectivism. Ală­ lalte romane ale ciclului, J. Brahms, Secikin, A. Ha- ra Negreanu-Monica Sol- actuala ediţie a Festiva­ \ ncscii, „Patrie de frumu- ^ Legenda
guratic
turi de personajele „tradi­ remarcabil realizate ni se ciaturian, W. Lutoslawski, lului muzicii de cameră, 7 seţi“ de Constantin Ro- i 1LIA : r
ţionale" apare, în acest par: Valentin, Varvara, ^Bartok Bela. tan a alcătuit un program laude organizatorilor şi in­ I mâşcanu, „Sub zarea mîn- ^ restilor
mod şi atitudinea comple­ Claudia, Vătafu, Fane Za- Au interpretat: din Baia din lucrări aparţinînd în terpreţilor acestui moment • drei Hunedoare" de Clau- ^ (Lumina)
\ diu Negulescu s.a
xă a unei categorii de eroi rapciu... Mare, cvartetul „Concerti- exclusivitate contempora­ de elevată simţire artistică. l Dar activitatea artistică l
— căutătorii permanenţi. Prin apariţia volumului no" şi excelenta orchestră neităţii muzicale; prof. Iu- i nu e presărată doar cu 1
Oscilînd între un timp „Rănile soldaţilor învin­ de cameră „Concerto", că- dith Mărăşescu (vioară), ANA FODOR L momente de satisfacţii, ci i iVRi
' solicită muncă încordată, ’
nu prea depărtat şi actua­ gători", romanul politic ro­ \ plină de sacrificii. Instrui- i
litate — acţiunea romanu­ mânesc îşi lărgeşte sfera 7 rea unui cor de amatori / Timpul
i ridică probleme deosebite. \
lui se constituie din în­ investigaţiei în actualitate, ' Dirijorul trebuie să fie i tru un
suşi miezul revoluţiei, sco- capătă profunzime, adaugă Prelucrînd cinematogra­ CRONICA FILMULUI După ce am văzut-o evo- mult mai concentrat pen- ţ zile : Vr
general
ţînd în relief diferenţa ne­ noi tehnici narative care fic scenariul unei debu­ luînd şi în „Acordaţi cir­ / tru a contracara nesigu- i primele
ţ ranţele coristului, să ştie )
tă dintre carierism şi re­ îl feresc de schematism. tante — ziarista Metania cumstanţe atenuante", des­ să preîntîmpine momentele 1 va ame
voluţia înţeleasă în adîn- Chiriacescu Constantiniu — „Raliul" pre Diana Gheorghian (Ta- critice, să sugereze prin Cerul v
mai mul
cimile principiilor ei. Pen- VALERIU BÂRGĂU regizorul Mircea Drăgan sica) se poate afirma că s-a , expresivitate adecvată fie- ma- part
muzicală.
care
frază
E
ne propune, în noul său este Un raliu permanent, „născut o stea" a ecranu­ t nevoie, cunoscînd poten- i lui. Vor
cale, nu
i ţialul interpretativ al oa- /
Viaţa literar-artistică film, o dezbatere etică pe în care trebuie să parcurgi lui românesc. Monica Ghiu- menilor săi, să intervină racter d
structura dramaturgică a etapă după etapă fiecare ţă (Laura), Constantin Di- cu discreţie şi respect în ţite' pe
descărcă
• Expoziţie. La Galerii­ torului petroşănean Dumi­ unui eveniment de mare cu greutăţi, înfrîngeri şi plan, Ştefan Sileanu, . Mir­ i piesa muzicală pentru a-i poi ploi
7 oferi strălucirea cu for- i
le de artă ale fondului tru Velea, intitulat „Ban­ spectaculozitate : un raliu victorii ; important este să cea Başta, Lucia Mureşan l maţia pe care o conduce. 1 trînge c;
va sufla
plastic din Deva a avut chetul". Cartea îşi propu­ automobilistic. Biografia lupţi, să înveţi, să te dă­ etc. realizează personaje \ Şi Marin Dirvă a făcut a- • moderat,
loc vernisajul expoziţiei ne o trecere prin fenome­ eroinei principale — Tasi- ruieşti, pentru a putea nu bine conturate. Muzica lui i cest lucru cu profesiona- cari tern
1 lism, acumulînd experien-
de grafică a artistului nul literar românesc con­ ca — este reconstituită prin neapărat să ajungi pri­ Florin Bogardo — iese şi l ţă In contact cu colectivul recţii v
predomi
plastic hunedorean Tiberiu temporan şi constituie o flash-back-uri cronologice, mul, ci ca să fii în stare ea ciştigătoare în compe­ ) artistic, cu compozitorii. i vest. Tei
Fazakas. Artistul expune primă parte dintr-un ci­ intercalate pe parcursul să parcurgi toate etapele, tiţie. i De prezenţa lui ca diri- » nime vc
Raliul — filmat cu vir­
/ jor se leagă succesele mul- 1
22 de lucrări reprezenta­ clu de patru volume, cele­ unei întreceri automobilis­ să ajungi la linia de so­ tuozitate de Ion Marineseu, 1 tor formaţii muzicale din 7 între 3
ridicaj/î
tive din ultimii 2 ani, ce lalte trei fiind în curs de tice la care participă ea sire, la punctul propus, solicită şi întreţine viu in­ 7 cadrul C. S. H. Calităţile nopţi,’ ii
se încadrează în conceptul elaborare. Acest prim vo­ însăşi, ca pilot. cîştigînd încrederea în sine teresul public. ţ sale obligă, determină res- între 12
creaţiei op-art. lum este o reală contribu­ Referi ndu-se la avataru­ ■ pcct pentru actul artistic, mai rid
pentru valorile perene ale
ţie la îmbogăţirea esteticii rile acestei întreceri auto­ şi preţuirea celorlalţi". Aşadar, un film tine­ artei de totdeauna. şitul in
• Editoriale. La Editu­ româneşti, înscriindu-se ca mobilistice, regizorul defi­ Filmul subliniază ideea resc, despre tineri şi nu lat se v
mă, iar
ra „Cartea Românească" a o continuare a ideilor es­ neşte ideea care l-a con­ care l-a generat : că oa­ numai pentru tineri. MINEL BODEA dină. j
apărut volumul de critică tetice şi filozofice ale lui dus la elaborarea filmului menii îşi pot învinge pro­ \ serviciu
literară şi estetică al scrii- Ion Ianoşi. „Raliul" : „ ...viaţa întreagă priile slăbiciuni. VERONICA PALADE