Page 43 - Drumul_socialismului_1985_04
P. 43
SIMBĂTĂ, 13 APRILIE 1985 Pag. 3
Contribuţie sporită la rezolvarea CAMPANJA AGRICOLA DE PRIMĂVARA
VIE
problemelor de interes general (Urmare din pag. 1) Astfel că pe la ora 13 a
început însămînţatul. Am
sAp- — Celelalte sînt defec putea lăsa situaţia întâl
te ? nită ]a Dineu M'ire fără
itică Plenara Comitetului Cen în cei 40 de ani de liber lor de fabricaţie a cocsu organelor dc partid şi de — Nu, dar nu are cine comentarii, dar n-o facem
tral al Partidului Comu tate ai patriei. Sînt preg lui, fontei şi oţelului, Ia stat, organizaţiilor de ma lucra cu ele. Problema o întrucât se impun câteva
nist Român din 26—27 nante şi edificatoare apre recondiţionaren pieselor de să şi obşteşti, presei, în cunoaşte şi conducerea precizări. Aici. de mai
a martie ax. a analizat şi cierile sau referirile la schimb, la respectarea pro cursul anului 1984 au con S.M.A, Orăştie, dar văd multă vreme. intre pre
■ii in dezbătut — între alte pro ceea re s-a înfăptuit în gramelor de reparaţii cu ţinut probleme cu caracter
ilor) că nu ia nici o măsură. şedinte şi inginerul sef nu
„O bleme — şi activitatea de „Epoca Nicolae Ceauşescu", rente sau capitale, la evi personal-, între ele predo numai eă nu există cola
Jtă“, rezolvare a propunerilor, epocă de cea mai mare tarea risipei şi reducerea mină cele referitoare la CÎNI) PREŞEDINTELE borare, dar’ cei doi i.şi pun
sesizărilor, reelamaţiilor şi înflorire clin întreaga noas consumurilor energetice, de domeniile în care legisla ŞI INGINERI E bele în roate unu: altuia.
cererilor oamenilor muncii tră istorie. O mare parte materii prime şi materiale. ţia muncii acţionează pî- NU COLABOREAZĂ... Treaba ce a făcut-o pri
pe anul 1984. din scrisorile adresate or Asemănător s-a acţionat nă la nivelul individului. marul comunei, putea s-o
Aplicarea indicaţiilor şi ganului judeţean de partid în agricultură, în construc Faptul că mai mult de ju — Ce se insămînlează facă şi Otilia Rusan. dur
orientărilor secretarului şi presei au exprimat sa ţii, în mica industrie, in mătate dintre acestea au astăzi ? am întrebat-o pe n-a făcut-o, nu pentru că
general al partidului, to tisfacţia deosebită pentru transporturi, gospodăria co fost soluţionate favorabil, Otilia Rusan, inginerul şef n-a piftut, ci fiindcă n-a
varăşul Nicolae Ceauşescu, realegerea celui mai iubit munală şi locativă, în co- permite concluzia că nu al C.A.P. Dîncu Mare. pe vrut. Lui Aurel Găulea ii
in domeniul scrisorilor şi fiu al poporului nostru, nîerţ şi cooperaţia meşte se manifestă suficientă so care am găsit-o foarte su place mult să sc plimbe
audienţelor, a măsurilor a tovarăşului Nicolae şugărească. licitudine din partea unor părată. cu maşina cooperativei prin
adoptate în acest sens do Ceauşescu, în funcţia de Pentru contribuţia pe factori de decizie sau func — Nimic. Am putea se judeţ, cu treburi care sînt
b\00 plenara C.C. al P.C.R. din secretar general al parti care au adus-o propunerile ţionari pentru clarificarea măna borceag, morcovi şi
imi- pătrunjei. prea mărunte pentru func
inea 21—22 martie 1984, au fă Unor drepturi băneşti, ţia ce o deţine, in vreme
7.00 cut ca şi dialogul organe sancţiuni administrative — De ce n-o faceţi ? ce lucrurile în unitate nu
Mai. lor de partid şi de stat, In activitatea de soluţionare a propunerilor, sau penalizări. Semnifica — Fiindcă nu avem să-
rilor sesizărilor, cererilor şi reelamaţiilor mînţă. Tovarăşul pre merg cum trebuie. Adu
olac al organizaţiilor de masă tiv este în acest sens fap cerea tăriţeior, putea s-o
ndc- şi obşteşti, al presei cu făcute de oamenii muncii tul că numai 42 la sută şedinte e plecat cu maşina
Hc- oamenii muncii şi cetăţe din deciziile de imputare după tărîţe pentru zooteh lase în seama Iui Ioan
aric- prin scrisori şi audienţe nie şi a luat-o şi pe ma Rusan, şeful fcîrmei zoo
9.00 nii judeţului nostru, pe ca a unor pagube au fost gazineră cu dumnealui. Or, tehnice, care nu-şi prea
9,05 lea scrisorilor si audienţe considerate ea întemeiate îndeplineşte atribuţiile ce-i
10,00 lor să se îmbogăţească în dului, semnatarii scrisori şi sesizările oamenilor de către instanţele de ju sămînţa se află în ma
10.05 lor văzînd în aceasta ga muncii şi cetăţenilor la decată. gazie. revin, iar el să se fi ocu-
dio ; conţinut, contribuind prin Intr-adevăr, Aurel Gău- pat, de pildă, de mobili
mu- aceasta la perfecţionarea ranţia sigură a înfăptuirii perfecţionarea organizării Zi de zi viaţa dovedeş N zarea cooperatorilor la îm-
i lar organizării vieţii economi neabătute a politicii parti vieţii sociale sînt semnifi te că propunerile, sesiză Iea era dus la Simerla.
ii,00 iar Loontina Cîndroj îl prăştierea gunoiului de
11.05 ce şi sociale, la îmbună dului, a prevederilor Con cative câteva situaţii. Ast rile, observaţiile oamenilor însoţea. Primarul comunei grajd, la buna desfăşu
r-un tăţirea calităţii şi eficien gresului al' Xlll-lea, pen fel, pe calea aceasta a fost muncii, cetăţenilor repre rare a lucrărilor pe ogoa
nbli- ţei muncii în toate dome tru propăşirea patinei si determinată intervenţia o- zintă un capital deosebit, şi-a exprimat opinia că
ii de niile, la perfecţionarea re bunăstarea oamenilor ci. perativă a organelor care o valoroasă şi puternică magazinera n-a luat cheile re. Spaţiul nu ne permi
iltu- cu ca şi s-a dus să veri te să insistăm asupra nea
oara laţiilor i n te r u m a ne. Scrisorile şi audienţele răspund de activitatea co forţă a progresului social. fice. După o vreme s-a junsurilor de la Dineu
>c la în anul trecut, aproape au scos în evidenţă recep mercială pentru curmarea Tocmai de aceea, conduce
dian 40 mii de cetăţeni s-au a- tivitatea sporită a • oame unor stări de lucruri ne rea partidului îi acordă o întors cu câţiva saci cu Mare. De aceea sugerăm
î de săminţă pe care i-a adus comitetului comunal de
scop dresat cu diferite probleme nilor muncii faţă de pre gative, cum ar fi reparti maximă atenţie, iar forul cu autoturismul propriu partid să intervină ener
17,00 organelor judeţean, muni vederile hotărârilor de zarea nejudieioasă a reţe suprem legislativ al ţăiâi
17.05 cipale, orăşeneşti şi comu partid şi de stat, partici lei de desfacere şi a fon a aşezat temeinic, pe baze şi ne-a spus că cheile gie pentru a pune ia punct
luni erau la mama magazinerei. lucrurile, cu atît mai mult
le ia nale de partid şi de stat, parea lor din ce în ce mai dului de marfă- in terito juridice această activitate, Tot el, cu incă un coope cu cât actuala stare a
organizaţiilor de masă şi mare la realizarea acţiuni riu, în localităţi din Valea elaborînd in scopul mai
obşteşti, presei, prin scri lor stabilite de partid pen Jiului şi unele localităţi bunei sale organizări Le rator, - au încărcat c-îteva acestora încurcă buna des
fi >urd : căruţe cu săminţă de. bor făşurare a campaniei agri
in- sori şi audienţe Creşterea tru bunul mers al aetiv - deservite de cooperaţia de gea 1/1978. Ca orice acti ceag şi le-au dus în cimp. cole de primăvară.
z»eă, numerică faţă de anul pre tăţii economice şi sociale. producţie, achiziţii şi des vitate, şi cea de soluţiona
.< ir cedent este de numai. 3,3 Astfel, pe baza propu facerea mărfurilor; ' de a- re a propunerilor,' sesizări
irală la sută. Conţinutul lor însă nerilor reţinute din scri semenea, în Ceea ce pri lor, cererilor şi reelamaţii OAMENI Al OGOARELOR
22,00 vădeşte o îmbunătăţire sori şi audienţe, în unită veşte dosirea unor mărfuri lor făcute prin audienţe şi
Mu- calitativă în sensul că o ţile miniere din Valea Jiu şi vânzarea preferenţială scrisori este mereu perfec
!>5 — Specialistul la însămîntări
mai mare parte dintre ele lui, Poiana Ruscăi, Deva, intr-o serie de unităţi de tibilă. în acest scop se im *
se referă la probleme de Brad s-a intervenit la tim desfacere ca magazinul pune ca experienţa bună
interes general. pul potrivit cu măsuri pen „Ulpia“, unităţile 1, 23 şi câştigată de unele organe Pe tractoristul Viorel Vlăi- zind lertilizarea şi erbicida-
Ca o trăsătură definito tru sporirea producţiei de 29 ale I.C.S. mărfuri ali şi organizaţii de partid să coni l-am intilnlt, zilele tre rea. El a înţeles un fapt
rie a scrisorilor cu care cărbune şi minereuri, prin mentare din Deva, cele fie extinsă şi îmbogăţită. cute, la brigada din Nălaţi esenţial şi anume că in a-
oamenii muncii şi cetăţe aprovizionarea corespunză de desfacerea cărnii din Asupra ei se cere efectuat a C.A.P. Haţeg, unde plan gricultură lucrările trebuie
ca-n nii judeţului s-au adresat toare şi ritmică a locurilor Vulcan, Lonea, Brad, alte un control . sistematic şi. ta cartofii pe ultimele hec electuate in perioada op
nkeii situaţii. Tot propunerile şi permanent la toate nivelu tare. Brigadierul Axente timă şi la un înalt nivel
ta) ; anul trecut organelor de de muncă, asigurarea func Neiconi ne-a spus că da calitativ, lată de ce este
Zbor partid şi de stat, organi ţionării corespunzătoare a sesizările oamenilor muncii rile. Trebuie întărită acti
sa- zaţiilor de masă şi obşteşti, utilajelor etc. au contribuit la accelera vitatea de -'• cunoaştere a torită hărniciei şi priceperii prezent din zori şi pinâ in
spre In siderurgie, propune- • rea înfăptuirii programelor hotărîrilor .de partid şi a acestui mecanizator, plan seară in cimp, cind este
r-n presei o constituie adeziu tatul cartolilor pe cele 35 nevoie chiar şi pe timp de
B) ; nea deplină la politica in riie făcute de oamenii de dezvoltare a reţelei de legilor ţării, cultivată pre
ra) ; ternă şi externă a parti muncii prin scrisori şi au prestări servicii în locali ocuparea pentru înfăptui de hectare s-a făcut in noapte pentru că soarta
[’RO- dienţe au contribuit la tăţi ca Lupeni, Vulcan, Si- rea prevederilor lpr, com timpul optim şi de ■calita recoltei se hotărăşte nu
adva dului, recunoaşterea şi re te, ceea ce dă garanţia mai printr-o muncă de ca
ga na levarea marilor realizări fundamentarea- unor mă- • nieria, Hunedoara şi altele. bătută cu tărie orice ten
o — obţinute de poporul nostru, suri menite să conducă la Un procent de 30—35 la dinţă de nesocotire sau în că şi in acest an se va litate, făcută cu răspunde
icm- perfecţionarea tehnologii sută din scrisorile adresate călcare a acestora. depăşi producţia planifi re şi conştiinciozitate. Pe
:mu- sub conducerea partidului, cată. împreună cu ceilalţi lingă contribuţia meritorie
'UL-
escu mecanizatori din secţie, el ce şi-o aduce la sporirea
EA : şi-a adus şi-şi aduce o producţiei, Viorel Vlăiconi
în frunte
V v contribuţie hotăritoare la este şi un bun meseriaş,
obţinerea, an de an, a care îngrijeşte tractorul şi
RI- cu deputatul unor recolte constant ridi utilajele ce le are în pri
cart cate, peste nivelul planifi mire. Ca urmare, se înscrie
Cui cu rezultate bune şi in rea
nelor cat, la cereale şi la alte
rRA- La Dobra s-a organizat culturi. lizarea planului de venituri
iu- zilele acestea, la iniţiativa al S.M.A., in anul trecut
I-II deputatului judeţean Ioan In cei 14 ani de cind venitul obţinut pe tractorul
lAŞ- lucrează pe ogoarele coo
nclva Nicola, o acţiune gospodă perativei a dobindit o bună cu care a lucrat depăşind
:erea rească de amploare, la ca 120 000 lei. ,,Cînd pui sullet
ra) ; experienţă, lui incredinţin- in tot ce Iaci — ne spune
vitu- re au participat peste 300 du-i-se efectuarea lucrări el - este imposibil să nu
Casa de oameni ai muncii de lor mai pretenţioase, cum
EG : reuşeşti. De aceea eu hu
;erii- la sectorul de exploatare este semănatul şi recolta admit abateri de la me
AZI: a lemnului şi de la coloa tul cu combina. Aşa se
dra- lace că ştie cu precizie seria ce mi-am ales-o. Ca
,AN: na U.M.T.C.F., cetăţenii să-mi ia locul, ii voi pre
Casa satului. Cu acest prilej, densităţile de plante ce găti pe fiul meu, care acum
IIA : s-au efectuat reparaţii la trebuie realizate la hectar este elev la liceul agro
sin- la fiecare cultură, cele
*ui) ; drumul comunal, s-au vă industrial din localitate.
imă- ruit pomii, au fost reîm lalte cerinţe agrotehnice ce Totul este să înţelegem că
I-II trebuie să le îndeplinească noua revoluţie agrară pre
prospătate zonele verzi şi
curăţate rigolele şi şanţu lucrările. Răspunzind ce supune şi o revoluţie in mo
rinţelor de a economisi dul de a gindi al lucrăto
rile. într-un cuvînt, satul combustibilul, Viorel Vlăi- rilor ogoarelor, în însuşi
a căpătat o faţă nouă, în coni a lucrat şi lucrea rea şi aplicarea celor mai
ton cu primăvara. ză şi in această primăvară noi tehnologii de lucru, de
pen- întreprinderea' dc utilaj minier Petroşani, secţia pre cu agregate complexe, randament şi eficienţă ri
trei lucrări la rece. Alezatorul Ma rcel Coroi prelucrează talpa o dată cu semănatul reali- dicată".
fi in de Ia complexul mecanizat S. M.A. 2, pe o maşină agregat
în realizată de un colectiv al în treprinderii.
-i se Concursul „Fondul păcii"
îptaţ.
iabil, La odihnă « • Necinste. In loc să-şi tuate au reliefat că mai •
r>rA- Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii organi avea pregătiţi incă 10 I, |
valu zează concursul pe bază de buletine „Fondul păcii", I îndeplinească in mod con-
ri lo- ! ştiincios atribuţiile de ser- care urmau să fie „denatu- „
ca- cu tema: „România — Ceauşescu — Pace; 1965 — şi tratament raţi". Celui în cauză i s-a 1
înso- 1985 — douăzeci de ani de iniţiative şi acţiuni hotă I viciu, Tibor Vereş, adminis- întocmit dosar penal.
de râte pentru dreptul fundamental al popoarelor la via-- trator la asociaţia de lo-
1
2, a- J catari nr. 4 Lupeni, a „ad- ® Ca din propria casă. j
res- ţă, civilizaţie şi progres". în primul semestru al dă curaj, a tras şi la mă
'intul Prin tematica şi conţinutul său, concursul se înca acestui an, peste 400 de oa | ministrat" în folosul său — sea, fa.pt dovedit prin în- Ca gestionar la atelierul I
îă la drează în ampla acţiune de educare politică şi patrio * mai exact spus a delapidat de vulcanizare al Fabricii J
nsifi- tică a maselor, de popularizare şi susţinere a hotă meni ai muncii din uni — peste 12 000 lei din ba- verzirea fiolei. Pentru ase de industrie mică Deva, |
a di- * nii asociaţiei. Acum, pen- menea fapte îşi va primi Cornel Lazăr a „confundat" *■
apoi rîrilor Congresului 'al Xlll-lea al Partidului Comunist tăţile economice ale muni sancţiunea de rigoare.
nord- Român, a strălucitelor iniţiative ale României socia cipiului Hunedoara şi-au I tru incorectitudine, i se fa- banii din încasări cu ba- |
2 mi- liste, ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru dez J ce nota de plată. • Sustrăgea benzină. în nii din piopria casă. Tre
irinse petrecut concediile de o- buie să dea socoteală pen- (
, mai armare, pentru făurirea unei lumi a păcii, fără arme I • Cu tractorul la ciubuc. loc să manifeste exigenţă
imele şi fără războaie, pentru securitate şi cooperare inter dihnă şi şi-au refăcut să Radu Joia, tractorist la maximă faţă de apărarea tru suma de 9 000 lei, ca
îxime naţională. nătatea la Bazna, Eforie- Complexul zootehnic Bîr- avutului obştesc, maistrul re a fost delapidată. .
ţrade, I
sfîr- Concursul este dotat cu 760 premii. Buletinele pot Nord, Amara, Herculane, cea, era amator de ciu- Andrei Doboş, de la
Izo- fi procurate prin comitetele judeţean, municipale şi J bucuri. De curind s-a dus I.A.C.R.S. Hunedoara, este Rubrică realizată
bru- orăşeneşti pentru apărarea păcii, prin întreprinderi, Geoagiu-Băi, Vaţa de Jos, cu tractorul şi polidiscul autorul unei sustrageri de cu sprijinul |
grin- Sinaia, Buşteni şi alte sta Inspectoratului
5 de instituţii, cooperative meşteşugăreşti, şcoli şi aşeză * să lucreze clandestin lotul 60 I benzină de la locul judeţean de interne j
riga). minte culturale de la oraşe şi sate. ţiuni balneare. (Vasile Gri- unui' cetăţean. Ca să prin- de muncă. Verificările efec
goraş, corespondent).