Page 45 - Drumul_socialismului_1985_04
P. 45
i
EPOCA MiGOLAI CEAUSESCU
........—~—-—......................... .............. .......> ’
*
epoca marilor împliniri socialiste
f
\ Drumul mătăsii - calea
l \
l \
l hărniciei muncitoreşti \
\ \
\ . La finele lui decembrie temelii. După numai un perfecţionare la locul de
'84, Ţesătoria de mătase an, la 27 decembrie 1974, muncă şi au ajutat, după \
\ Deva a împlinit 10 ani de a intrat în funcţiune ţesă puterea lor, la finisarea
t activitate. Un prim dece toria de mătase. Jumătate halelor de producţie. A-
niu în care s-au fabricat din ea... „Mai înainte — cum, îi putem găsi în uni
peste 100 milioane metri îşi aminteşte Otilia Andră- tate atît pe cei din „nu
pătraţi de mătase. Luînd şescu, preşedintele comite cleul iniţial", cît şi pe cei
în calcul cifra de 1,5 m — tului sindicatului — în ziua ce li s-au alăturat pe par
lăţimea maximă a produ de 9, s-au fabricat pe ma curs, formînd colectivul
sului — putem spune că şina de ţesut nr. 1, într-o puiternic de azi. Toţi ac
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ \ din -mîinile harnicului co probă,-primii metri de mă ţionează cu hărnicie pe
11
\ lectiv devean a „răsărit tase crudă. Vreo 36 ! Şi fluxul producţiei care a
o cărare de mătase ce poa
acum îi păstrăm".
căpătat, la rîndul său, o
\ te acoperi mai mult de o Istoria unităţii se con structură eficientă, puter \
Ritmuri bune la pregătitul \ dată şi jumătate ecuatorul fundă, într-un fel, cu isto nică. Cîteva nume de oa \
terestru.
ria colectivului dc muncă. meni :• la pregătire — Ele
\ — Nu.facem aceste com S-a calculat că din „vechea na Grozn, Lenuţa Popescu, \
terenului şi Sa însămînţări paraţii — ne-a declarat, pe gardă" mai sînt, în pre Elena Diaconu, la canetat \
baza elementelor de bi
zent, 173 de oameni. Dar, — Maria Surdu, Rodîea Co.
ţ lanţ, Maria Stoica, secre ţesătoria are acum peste jooaru, la nevedit — Ele \
Plantatul cartofilor, in- zute a se însămînţa 172 dc Mare" ei finalizaseră mai i tarul comitetului de partid 1 000 de muncitori, maiştri, na Şindrilaru, la ţesătoria \
săminţurea sfeclei de zahăr hectare, cit şi la Aurel mult de jumătate din su al Unităţii —• decît pentru ingineri şi tehnicieni. „Se propriu-zisă — Aurelia
înţelege — ne explica E- Mateş, Georgetn Caraza, \
şi furajere — aflăm de la Vlaicu şi Ciginău, unde prafaţa prevăzută a fi se a sublinia că drumul mă
Ioan Rob, inginerul şef al suprafeţele destinate po mănată cu porumb, lucru tăsii, care va continua mult lena Porumb, care a în Aurora Tomoaie şi firăre- \
Consiliului unic agroindus rumbului sînt mai mici, să pe care- l-au făcut şi me mai spornic pe viitor, re tocmit formele de încadra sele Maria Breja, Doina \
trial Geoagiu — s-a înche încheiem semănatul pînă canizatorii Avram Dandea ţ prezintă, în realitate, ca re în unitate pentru primii Duma, Silvia Tabac, Ma \
iat in toate cele trei uni în 20 aprilie". şi Viorel Şchiopu, la Cig- \ lea hărniciei colectivului ţesători — că, în perioada ria Sine.
tăţi din comuna Geoagiu. Dacă în ziua raidului mău. nostru. . Construită la indi celor 10 ani nu existat Alţi oameni, specialişti \
Mecanizatorii Inel Aron, nostru nu s-a. putut .intra O activitate intensă am caţia expresă a secreta „fluxuri" şi „refluxuri" de în maşini şi în alte lu \
Ciocan, Silviu Tabac, Ra s
Nicolae Stanciu, Ioan Po- la semănat, în schimb s-au întîlnit şi în grădinile le rului general al partidu personal. S-a început cu crări : Cornel Duma, Ioan
noran şi Nicolae Mărgi continuat lucrările de pre gumicole ale C.A.P. Geoa- lui, tovarăşul Nicolae munca, apoi cu învăţătu
nean sînt cei care au exe gătire a patului germina giu şi Aurel Vlaicu, unde Ceauşescu, ţesătoria noas ra şi iar munca ! Cine a du Iulian, Petru Catzan- \
cutat lucrările în ritm sus tiv. în tarlaua „Şeică“, a se seamănă mdăcinoasele tră a avut permanent o rezistat, a rămas. Aşa se der, Nicolae Stoica, Lucian \
ţinut şi în condiţii de bu C.A.P. Geoagiu, se aflau şi ceapa, se plantează var evoluţie ascendentă. Ne-am face şi în prezent, cînd Gheară.
nă Calitate. în prezent se cu. discurile în brazdă me za şi se recoltează legu- bucurat de fiecare victorie putem vorbi de un colec O firăreasă, tinăra Eu \
acţionează pe fronturi largi canizatorii Ioan Mihăilă, mele-verdeţurr. Astfel, la obţinută în acest deceniu tiv de muncă închegat". genia Olar: „Noi lucrăm \
cîte una pentru fiecare zo
Deşi 80 la sută din oa
la pregătirea patului ger Teodor Olea şi Simion Cl Geoagiu, sub coordonarea t de existenţă. Şi au fost menii ţesătoriei sînt femei, nă (echipă). O zonă mai \
minativ pe terenurile des ica. Pînă seara ei rotunji directă a inginerei Alexan \ victorii multe !
tinde culturii porumbului. seră cu încă 30 de ha su drina Ciornei, şefa fermei, în ziua de 15 iulie 1973 bărbaţii au fost trimişi cuprinde 6 ţesătoare şi 36 \
„Sintem pregătiţi — pre prafaţa pregătită pentru mecanizatorii Simion Tro- \ a fost cîştigată, simbolic, primii la şcolarizare. Fiind de războaie. Acţionăm, \
ciza Aurel Doboş, preşe semănat. La C.A.P. Aurel san şi Ioan Bacsi efectuau prima bătălie, a începutu că se cerea forţă la mon concret, cînd este vorba
dintele C.U.A.S.C. Geoagiu Vlaicu, pregătirea terenu plantatul verzei şi al ar \ lui. Atunci, în estul Devei, tajul utilajelor şi pentru \
— să trecem cu toate for lui o efectua o formaţie pagicului, iar Petru Perţa \ i au fost văzuţi oameni în întreţinerea lor. Fetele au MARIN NEGOIŢA s
ţele la însămîn'ţarea po de trei tractoare, la vola salopete turnînd primele urmat şi ele şcoli profe
rumbului. Există toate con nul cărora se aflau Ioan MIRCEA LEPADATU \ cantităţi de beton la noile sionale, cursuri rapide de (Continuare in pag. a 2-a) \
diţiile ca itît la C.A.P. Macrişan, Beniamin Cără- \ \
Geoagiu. unde sînt prevă guţ şi Ioan Ciolan. în ..Şesu (Continuare in pag. a 2-a)
\ \
M o d u r i d i f e r i t e d e f o l o s i r e a t i m p u l u i \ \
\ \
f a v o r a b i l d e l u c r u \ \
\
In unele unităţi din Con rumbului, _ cere este ajutat interesat de modul cum \
siliul unic agroindustrial de cooperatorii Nicolae sînt folosite tractoarele. \
Simeria a început însă- Zcicu şi Andrei Sebeşi. Discuţia cu Gheorghe Vi.n-
minţaroa po-um'oului. La — Ne preocupă în mod ti/lă, şeful secţiei de meca \
C.A.P. Băcia. din cele 64 deosebit utilizarea capaci nizare Ce deserveşte unita \
de ha planificate s-au în- tăţii tractoarelor şi celor tea, a avut loc vineri, la \
sămînţat, pînă ieri, 12 ha. lalte maşini agricole şi, e- orele opt şi jumătate.
Ioan Barb, preşedintele vident, calitatea însămîn- — Ce lucrări efectuează \
cooperativei, ne spunea că ţărilor. De aceea lucrul pe mecanizatorii astăzi? \
întreaga suprafaţă ce se va ogoare începe o dată cu — Nouă sînt la pregăti
semăna cu porumb a fost ivirea zorilor şi se încheie rea terenului, doi încep i \
erbicidată total, iar o dată cînd se înserează. Vom în erbicidatul griului şi orzu \
eu incorporarea seminţei cheia semănatul porumbu lui, unup plantează cartofi, \
în sol se aplică şi îngrăşă lui în maximum cinci zile. altul seamănă, iar al trei-
minte! e chimice. Lucrarea La Cooperativa agricolă Ţesătoria ile mătase De va. Imagine (lin atelierul fi nisaj, sectorul imprimare. \
este efectuată de mecani de producţie din Sîntan- TRAIAN BONDOR Aici, cu ajutorul modernei maşini de imprimat, se realizează cele mai diverse şi fru \
zatorul Onişor Pasca, un drei însămînţările sînt în- i moase modele de ţesături de mătase.
specialist al culturii po tîrziate. De aceea, ne-am (Continuare în pag. a 2-a)
În s imul sarcinilor stabilite de Comitetul Politic Executiv al G,G. al P.G.R. Oin cronica întrecerii socialiste
SPORURI
Aprilie 1985-lună de vîrî în producţia LA PRODUCŢIA ENERGIE ELECTRICA
PESTE PLAN
DE CĂRBUNE
de tricotaje pentru export Colectivele de mineri C.T.E. Mintia îşi ampli
Oamenii muncii de la
din Valea Jiului acţionea fică preocupările şi efor
întreprinderea de trico ţiei, creşterea productivi realitatea, eforturile colec tricotaje a fost bine orga ză cu însufleţire, în spi turile în producţie, li-
taje tip lină din Hunedoa tăţii muncii... tivului de muncă". nizat şi pentru 1985. Două ritul orientărilor şi indi vrînd zi de zi economiei
ra — tînără ctitorie de in Să ne oprim puţin şi la Faţă de 1980, în acest milioane lei reprezintă va caţiilor secretarului gene naţionale însemnate can
dustrie uşoară a „Epocii evoluţia acestor indicatori. an productivitatea muncii loarea produselor executa ral al partidului, tovară tităţi de energie electri
Nicolae . Ceauşescu • — a Faţă de 1980, planul fizic va fi dublă, din punct dc te în contul beneficiarilor şul Nicolae Ceauşescu, că. Mobilizîndu-se exem
început să-şi exporte pro a crescut, în 1984, cu vedere valoric, reflectare externi pe primele două pentru creşterea necon plar în muncă, exploa-
dusele încă din 1981, la 319 000 bucăţi tricotaje, iar — şi din acest unghi — a luni. „Martie — ne-a de tenită a producţiei de tînd Ia capacitate insta
trei ani după intrarea în cel valoric a sporit mai străd u i n ţeior perma nen te clarat ing. Mariana Maio- cărbune energetic şi coc- laţiile şi agregatele din
funcţiune.' rescu, şef atelier confecţii sificabil. Astfel, numai dotare, efecluînd la timp
— Practic — sublinia iii' ACTIVITATEA DE EXPORT — a fost consacrată pre de la începutul lunii a- şi de calitate reparaţiile,
Rodica Cojocarii, secretarul gătirii executării comenzi prilie şi pînă în prezent, ei au reuşit să producă
comitetului dc partid pc editase « dinamism « eficienţa lor planificate pentru tri printr-o mobilizare exem de la începutul anului şi
întreprindere — unitatea mestru! al II-lea. în luna plară, minerii de la Lo- pînă la zi mai mult de
noastră a atins parametrii mult de două ori. „Aeorri- pentru diversificarea pro aprilie, de pildă, 80 la su nea au extras suplimen 262 milioane kVVh ener
proiectaţi în 1980, ceea ce tă din producţie este des tar planului peste 2 000 gie electrică, din care
înseamnă că, după un an ta înseamnă — ne-a spus ducţiei, ridicarea calităţii tinată exportului". tone de cărbune, cei dc peste 58 milioane k\\'h pe
Costa,
Maria
şi complexităţii tricotaje
birou
şef
de cînd producem la în Aşadar, aprilie va fi lu bază de cărbune.
treaga capacitate, trimitem plan — că în cadrul ace lor. De fapt, asemenea nă de vîrf pentru exportul la Vulcan — 400 tone, In întîmpinarea Zilei
leiaşi dotări tehnice, fără preocupări au condus şi la iar cei ai Paroşeniului —
tricotaje pe piaţa externă. noi capacităţi productive, creşterea, an de an, a ex întreprinderii de tricotaje 5 500 tone. Aceste plu internaţionale a muncii,
Acest rezultat constituie s-uu luat măsuri atît pen portului. Valoric, produc lip lină Hunedoara, urmînd suri de producţie au fost energeticienii de la Min
unul din răspunsurile tru sporirea numărului fi ţia trimisă beneficiarilor ca pînă la 20 aprilie a c. obţinute pe seama bunei tia sînt liotărîţi să men
noastre faptice la indica zic de produse, cît mai a- externi este, în 1984, de — cum s-a stabilit la re organizări a muncii în ţină puterea medic zilni
ţiile şi sarcinile formulate le.s pentru creşterea gra aproape 4 ori mai mare centa şedinţă â Comitetu abataje, aprovizionării că a termocentralei la
la faţa locului, cu ocazia dului lor de complexitate, decît în primul an al cin lui Politic Executiv a! C.C. ritmice cu materiale şi cote cît mai ridicate, să
vizitei de lucru efectuate începînd din 1985, ultimul cinalului. Pe aceeaşi pe al P.C.R. — să fie soluţio piese de schimb a fron amplifice succesele de I
aici, de către secretarul an al actualului cincinal, rioadă ponderea producţiei nate toate ■ problemele pro- turilor, folosirea la capa pînă acum, pentru a în
general al partidului, to produsele fizice voi- fi ra destinată exportului, în citate a dotării tehnice, cheia acest ultim an al
varăşul Nicolae Ceauşescu. portate în unităţi echiva producţia totală a între M. LIVEZEANU întărirea ordinii şi dis cincinalului cu rezultate
Totodată, am putea men lente, fapt ce va reflecta prinderii, s-a dublul. ciplinei în subteran. remarcabile în producţie.
ţiona dezvoltarea produc cu mai multă fidelitate „Drumul exportului" dc (Continuare in pag. a 2-a)
