Page 46 - Drumul_socialismului_1985_04

^q. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. i

întreţinerea — garanţia bunei exploatări
O viaţă dedicată muncii
a autovehiculelor
în cinste şi demnitate în hala atelierului de în­ urgenţe ; cele care au fost defect". Dar trebuie ca şi
treţinere, lîngă autobascu­ la Canalul Dunăre—Marea exploatarea să fie mereu n.:to
Parcă se vorbiseră intre rului losil Ciortea era ros­ Ciortea a făcut dovada u- lanta de mare tonaj 31-1ID- Neagră, apoi la Rovinari, alături de noi, ştiut fiind 12,no II;
ei ! Cinct întrebam despre tit cu respect, cu satisfac­ nor calităţi cu totul remar­ 1319, inginerul Ştefan Bă­ iar acum se vor muta — că este mai lesne să pre­ Ci
ing. losil Ciortea, oamenii ţie chiar. cabile şi nu greşesc cind lan, coordonatorul atelieru­ multe au plecat — la Ba- vii o defecţiune, decît să . Ul
din secţia termotehnică-me- ,,Este un specialist cu afirm că personalitatea, lui, şi maistrul mecanic ru, să asigure transportul o repari. III
II il
trologie, îie ei sing. Lazăr care se mindreşte nu doar munca şi întreaga sa viaţă auto, Ion Bican, omul cu materialelor necesare la . pi)
Vlad, muncitorii specialişti secţia noastră, ci pot spu­ ilustrează concret ceea ce cea mai mare experienţă dublarea căii ferate pe ...Un colectiv mic — 82 12.15 Tt
Ladislau Takacs, Aurel Ra­ ne fără teama că ar fi o înseamnă spirit revoluţio­ din acest colectiv — mun­ porţiunea Baru—Baniţa. de oameni — formează a- 13,2(1 Al
du, losil Soprony, dar şi exagerare, întreg combina­ nar in acţiune permanentă. ceşte aici din anul 1950 — — în medie, reparăm lu­ telierul de întreţinere al 15.00 r<
autobazei nr. 1 — maiâiă.
oţelari, iurnalişti, aglome- tul. II recomandă, cel mai Ideea pentru care a mili­ ne vorbesc pe rînd. nar, peste 40 de autobas­ Pi'
ratorişti sau laminatorişti elocvent, manualele desti­ tat cu dăruire a fost şi ră- — Colectivul atelierului culante de mare tonaj — Dintre ei G0 sînt comunişti, Tr
rc«
din Combinatul siderurgic nate învăjămintului liceal, mine slujirea cu devota­ nostru, meseriaşii care for­ continuă ideea inginerul oameni care întotdeauna nu
Hunedoara începeau cu pe copertele cărora intre ment a cauzei partidului măm acest colectiv avem răspund prezent acolo un­ (n
de este greul. Nu-i putem
aceleaşi cuvinte: „un'om datoria să executăm lucrări aminti in aceste rânduri pe Io i
S
cu totul deosebit". de întreţinere şi reparaţii toţi cei harpiei şi dăruiţi na
II cunoşteam din anii de SPIRITUL RfVOlVTIONAR La Autobaza muncii, meseriei lor, pe int
liceu. Elevii au un simţ de mică amploare la auto­ nr. 1-marfă — Deva cei care i-am văzut mun­ ,.C
vehiculele din dotarea au­
specific tuturor învăţăceilor tobazei nr. 1 — marfă. Dar cind la masinile-urgenţă. 17.00 Sti Fo
- il ghicesc repede pe das­ A MUNCII Şl VIEŢII COMUNIŞTILOR Dar numele lui Kovacs Sil)
viaţa, cerinţele dezvoltării
călul stăpin pe materie. autobazei ne-au pus în fa­ Ştefan Bălan. Ştim bine Karol, mecanic, secretarul ml
Un mare specialist in apa­ autori de prestigiu se află nostru". ţă şi sarcina rezolvării u- că este mare nevoie ca ele organizaţiei de partid, n- la
At
rate de măsură şi control, să fie mereu în cea mai B<i
înscris şi numele său, cele ,,Atit pentru cei tineri, cit nor reparaţii capitale in­ flat în ziua documentării
astlel a rămas ing. losif peste 25 de inovaţii, fap­ şi pentru cei mai in virslă, terne — preciza inginerul bună stare de funcţionare, noastre la coloana de la 18.50 100
Ciortea in memoria sutelor să asigure transportul ope­ lor
tul că ii este solicitat spri­ ing. losif Ciortea înseamnă Ştefan Bălan. Noi nu sîn- Baru — „unde va râmine
de elevi, astăzi ingineri, rativ la beneficiarii noştri/ 10.00 Te
jinul la 'întocmirea celor omul de aleasă omenie, tem profilaţi şi dotaţi pen­ mai mult timp, pînă o va
maiştri tehnicieni şi munci­ — Aminteaţi mai devre­ 19.15 An
tori in combinatele side­ mai complexe lucrări de omul generos, gata oricînd tru a face reparaţii capita­ me despre maşinile-urgen- pune pe picioare" — ni do
cercetare, proiectare şi e- să le ajute, un om care le. Dar facem. Şi le facem toi
rurgice de la Hunedoara, ţe... s-a explicat ; a maiştrilor cis
Colan, Galaţi, Tirgovişte... xecuţie a instalaţiilor. Am ştie so asculte şi să înţe­ bine... -— Da. Ele sînt destinate Roman Dud, Ghcorghe tor
La mijlocul lunii trecute, convingerea că ideea de leagă necazurile şi bucu­ — Pe lîngă alte exem­ servirii beneficiarilor prio­ Gheară, mecanicilor Ken- pe»
nii
in timpul unei documen­ o viaţă a inginerului losil riile fiecăruia dintre noi, un ple, autobasculanta 31-1ID- ritari ai întreprinderii dereş Franeisc, Ioan Lazăr, 19,30 Cil
tări in secţiile combinatu­ Ciortea se numeşte conti­ om care a molipsit - in 1319 este unul concret, re­ noastre : poşta, gările, a- Traian Mariş, Dumitru Gu- 20,10 Fii
lui hunedorean, numele in­ nua perfecţionare a pregă­ sensul bun al cuvintului — cent — intervine maistrul provizionarea reţelei co­ dea, Ioan Pîrva, a electri­ cn
ginerului losil Ciortea a tirii profesionale" — subli­ întreg colectivul secţiei Ion Bican. Dacă solicitam cianului Anghel Hogman, CU:
nia ing. Andrei Sintimbrea- noastre cu bunătatea şi merciale, şantierele de lo­ mecanicilor specialişti în
fost pomenit in mai multe un şasiu nou ne costa vreo cuinţe, campaniile agrico­ 21.50 Tr
rinduri. In ianuarie şi fe­ nu, şeful secţiei termoteh- modestia ce il caracteri­ 12 000 lei ; o nouă benă le. Dar noi considerăm pompe de injecţie Dioni-
bruarie, la cuptoarele 4 şi nică-metrologie. zează" - ţinea să remarce — că a venit stricată de la urgenţă orice maşină care sie Biro şi Vladimir Ştio- LUNI
1 ale O.S.M. 1 au fost mo­ Tovarăşul lacob Topli- utecista Mariana Muscă. Rovinari — vreo 17 000 lei. intră pe poarta atelieru­ pa, sudorilor 'Nicolae Bu-
20,00 Te
dernizate instalaţiile de cean, secretarul comitetului Un. specialist, un comu­ Nu le-am cerut. Ni le-am lui. Adică ne străduim să rac şi Georgică Obreja, a 20,20 Oi­
măsură, control şi reglare de partid al C.S.H., ne nist, un om cu totul deo­ făcut şi refăcut noi, cu for­ tînărului strungar Ioan ştii
automată. „Se simte min­ spunea : ,,Activitatea şi sebii. In ziua de 15 mar­ ţe proprii. Şi asemenea fie redată cît mai repede Cureteanu, ca şi a revizo­ 20 '* ,-Tr
r
în circulaţie.
tea şi mina specialistului viaţa inginerului losil Cior­ tie a.c., intre coperţile car­ reparaţii capitale am rea­ rului tehnic Emil Orlea se cc
Ciortea", spuneau oţelarii. tea constituie adevărate e- netului de muncă al ingi­ lizat vreo 17 numai de Ia — Este o vorbă la noi cer subliniate. Sînt mese­ 2 , Ko
„V
Alte secţii, alte lucrări de xemple de muncă şi viaţă nerului losif Ciortea se începutul acestui an. La — zicea mai departe mais­ riaşi care, făcând zi de zi Ep
modernizare ■ a instalaţiilor comuniste. In cei aproape 'împlinea o viaţă Închinată total autovehicule repara­ trul Ion Bican : Cînd ma­ o atentă întreţinere, repa­ 21,5 Te
şi tot de atitea ori, la coc- 40 de ani de cind a intrat muncii in cinste şi demni­ te de la începutul anului şinile ' sînt bune, sînt ale raţiile solicitate, asigură
serie, grupul de laminoa­ in rindurile membrilor de tate. avem 310. exploatării ; cînd se defec­ autovehiculelor autobazei 1
re, furnale, numele ingine- partid, comunistul losil MIRCEA DIACONU în lungul şi-n latul ha­ tează sînt ale întreţinerii, — marfă îndeplinirea sar­
lei, în afara ei, zeci de ma­ adică ale noastre. Noi ne cinilor de transport, aduc
şini aşteaptă la reparat. dirijăm în aşa fel efortu­ cuvinte de laudă firmei la
Mecanici, electricieni, su­ rile, strădaniile, îneît şo­ care muncesc. DEVA
APRILIE 1985 - dori sînt concentraţi gru­ ferii să nu aibă motive să viaţa (
— scrii
puri, grupuri pe maşinile- tragă pe dreapta, că „sînt GH. I. NEGREA IIU NEC
LUNĂ DE VÎRF pericuU
la A);
victorie
(Urmare din pag. 1) EXPOZIŢIA JUDEŢEANĂ DE ARTĂ POPULARĂ mai departe peste genera­ (Modcri
ţii. Deosebit de izbutite ttocky
A PIONIERILOR Şl ŞCOLARILOR sînt ba’.ţurile cu chelie şi Mo rea
ducţiei destinate exportu­ inele de cositor şi alamă ŞANI:
lui. La 84 la sută din ma­ lucrate de Dorica Muşa, (Parîng
şini, oamenii vor lucră în Respectul pentru Argentina Vida. Reprezen­ (U ni rea
trei schimburi numai pro­ tativ este, de asemenea, seriile
brie); I
duse pentru export. Se în­ autenticitatea tradiţiei toporaşul — „şocanul • de ritorii i
ţelege că experienţa pro­ nuntă" din pădurenime e- CAN :
(Luceaf
fesională este, de-acum, xecutat de Felicia Cîmpea- Poliţist
un bun cîştigat, iar hăr­ Expoziţia' judeţeană de vele specifice, acestei zone, nu. (Minerii
nicia şi devotamentul în artă populară con tind ca dovedind un lăudabil res­ în expoziţie au mai fost murgul
muncă sînt atribute de ba­ selecţie pentru etapa re­ pect pentru autenticita- prezentate obiecte de cera­ citoresc
în*—ci
publicană a Festivalului • tea tradiţiei. Pentru a-i mică. textile, dintre care
ză ale fiecărui om. Eviden­ naţional' „Cîntarea Româ­ spori frumuseţea, lemnul au ieşit în evidenţă cele
ţiem contribuţia.ce o aduc niei", cu obiecte apar­ a fost'legat în cositor. A- realizate de elevele Ama- C. :
(Retezai
la realizarea planului bo­ ţinând pionierilor şi şcola­ mintim dintre cele mai iz­ liei Pascu de la C.P.S.P. bul
Lucrinil Ia maşina dc rectificat, Ileana Jurcil obţine binatoarele Teodora Do- (Steaua
bune rezultate in muncă, fapt care ii asigură stima cole­ rilor, a reunit un număr butite lucrări : furcile Deva : tapiserii aparţinînd BARZA
gilor din secţia PREMO a I.M.C. Bircea. van, Marinele Saliu, Elena apreciabil de creaţii de sculptate ale Marianei Creştinei Popa, Laurer Fi- bjre
Andrieş — continuînd cu mare autenticitate şi va­ • Gancea, Adinei Velescu, ricica, Melindei Bnnyai, (M ine
tricotoărele Eleonora Măr- loare. Dovada riguroasei Danielei Manolescu, Clau- Anamariei Boghiţă, Ildyko TIE :
(Patria)
Drumul mătăsii - calea cuţ, Ileana Apostu, Zina selecţii p constituie faptul diei Lorincz, Valentinei Kasler, redînd motive spe­ Vlaşinili
că majoritatea exponatelor
cifice ca şi generoasa idee
Niţă, Lenuţei Opriceană ;
Şerban, Natalia Milea, E-
GEOAG
lena Crîşmărelu, Veronica
hărniciei muncitoreşti Ilriţcu, cu confecţionerele au fost promovate în eta­ fusele de arnici ale Felici- a păcii. Tot la textile, a- ră fulg»
ei Vucea, Ilenei Rus, Kar-
pa republicană.
preciate pentru sobrietate
dc cult
mai
dy Rakoczi ; blidarele e-
reprezentativ
şi culoare au fost ştergarele
Cel
Aver ti si
(de la croit şi cusut), Ma­ sector din expoziţie l-a' xecutate de Sidonia Coan- de la Clopotiva ale Duliei le l-II (
(Urmare din pag. 1) — Toate cele peste 500 riana Foca, Ana Jitaru, constituit sculptura în da, Cecilia June, Gabriela Druţulescu, traista Iri.nei Sâ mor
de războaie sînt prevăzu­ lemn. Semnatari — în bu­ Ceucă. Cristian din Blăjeni. goste di
Moara 1
de ruperi de fire în masă te cu limitatoare de mers Constanţa Tăbăcaru, Geta nă parte membri ai cena­ Ceea ce duce fala costu­ Preluînd şi ducând mai de culţi
(adică de la GO de fire în în gol — ne declară direc­ Cîmpean, Elena Crăciun, clului de pe lîngă C.P.S.P. melor populare pădure- departe tradiţii ancestrale, Legenda
sus, pînă la 2 000 !). Pe pri­ torul — neoanele au fost Alexandrina Marcu, Emi­ Deva, îndrumaţi cu com­ neşti o constituie balţurile pionierii şi elevii menţin guratic
mul trimestru 1985, am a- lia Sîrb, Nastasia Briciu, petenţă şi pasiune de pro­ cu chei turnate în cositor vie flacăra spiritualităţii ILIA :
vut numai două suveici coborite pînă la Un me­ fesorul MLrcea Lac. .Impre­ şi alamă. Această îndelet­ unei vetre folclorice de reştilor
(Lumina
rupte. în rest, împreună tru şi ceva deasupra ma­ Maria Petriş, Elena Buric, sionează acurateţea, miga­ nicire de mare vechime, mare forţă şi expresivita­ Pe mali
cu ţesătoarele, cu ajutorul şinilor (pentru iluminat Nicoleta Munteanu şi mul­ la cu care micii creatori specifică, a fost preluată te. nării a
de maistru şi reglorul su­ local), în 1984 am depăşit te, multe altele. au transpus în lemn moti­ de copii pentru a fi dusă MINEL BODEA rul).
praveghem maşinile, să
producă mult şi de cali­ planul de asimilări cu 8
tate !“. articole noi şi am realizat
La Ţesătoria de mătase 169 de poziţii coîoristice,
Deva, evoluţiile petrecute iar începînd din 1980 ex­ Timpu
portăm o parte din ce în CAMPANIA PRlM&VAiit
— de producţie, calitate, M. tru azi,
tehnologii etc. — pot fi ce mai mare din prodQcţia Vremea
săj «aoap
v
comparate cu creşterile fie­ realizată... Aceste realizări \ct, CU
cărui om în parte. Un e- vorbesc elocvent de împli­ Moduri diferite de folosire a timpului încă nu plecase, iar trac­ tunci au ieşit pe poarta Izolat s
nirile bogate ce le datorăm averse
xemplu, între multe alte­ favorabil de lucru torul cu nr. 41 IID 1585, secţiei. Aşa se pierde timp special
le : Petru Vărcuţi, ca mun­ celei mai fertile epoci din urmat de un altul, abia a- preţios. Vîntul 1
citor într-o unitate textilă istoria patriei, celui care a (Urmare din pag. 1) discul, altul a lăsat discul Ritmuri bune la pregătirea terenului rat, cu i
late de
ctitorit şi unitatea noastră,
din Lugoj, a urmat liceu] şi a luat plugul. Cel de la din secii
seral, facultatea la fără t o v a r ă ş u l u i Nicolae lea munceşte în grădina grădină aşteaptă să vină peraturi
Ceauşescu, secretarul ge­ (Urmare din pag. 1) tîrnoc şi pătrunjel şi 5 000 fi cupri
frecvenţă şi, de la înfiin­ neral al partidului. De a-, de legume. şefa de fermă şi celelalte legături de ceapă verde. şi 5 gra
ţarea ţesătoriei din Deva, — In incinta secţiei sînt femei de la legume. Dar pregătea terenul în avans La ferma legumicolă a xime în
ceea, ne angajăm cu toa­ de. Izol
este contabil şef. cinci tractoare. De ce nu vor ieşi în cîmp cît se pentru celelalte culturi, C.A.P. Aurel Vlaicu meca­ sibil br
tă responsabilitatea, faţă împreună cu cooperatoare­
împreună cu un alt „vete­ de conducătorul iubit al se află în cîmp ? poate de repede. le din echipa condusă de nizatorul Mircea Maniu La mi
ran", ing. Traian Ţîrlea, partidului şi statului nos­ •— S-au întîmplat nişte Şeful secţiei de mecani­ Elisabeta Cărăguţ ei însă- semăna rădăcinoasele. Pî­ fi răcoi
directorul unităţii, intrăm tru, să facem din viitorul dereglări în desfăşurarea zare s-a dus să trimită mînţaseră 10 ha de rădă- nă ieri, el însămînţase 25 tempora
se voi- ş
în hala principală de pro­ cincinal o etapă plină de muncii. N-au venit încă tractoarele la luam. N-a cinoase, 10 ha cu ceapă şi de ha cu morcovi, pătrun­ tatii sul
fj
ducţie. Maşinile sînt su­ dinamism pentru procesul cooperatorii ce trebuie să prea reuşit, deoarece la o- au plantat 4 ha cu varză jel şi păstîrnac, iar coo­ poviţă ş
tul va
pravegheate de muncitoa­ de fabricare al mătăsii, aprovizioneze maşina cu rele nouă şi jumătate a- timpurie. Iar cooperatoare­ peratoarele din formaţia si fi cari
condusă de Jnna Krumes
oră din
le din echipa condusă de
re cu halat albastru şi ba­ plină de hărnicie pentru seminţe, un tractorist a ve­ gregaty] ce urma să lucre­ Maria Marian au recoltat au recoltat şi livrat 11 tone rolog d<
tic de aceeaşi culoare. colectivul nostru. nit să lase plugul şi să ia ze in grădina de legume şi livrat 25 de tone de păs- de spanac. Pronccn