Page 50 - Drumul_socialismului_1985_04

Pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI f

Gospodărirea incintei — cerinţă

} EPOCA NICOLAE CEAUSESCU civică, dar şi îndatorire legală
20,00 T
acum la noi, o curăţenie
Oraşul Simeria ne in-
ţ epoca marilor împliniri socialiste J tîmpină în această primă­ generală de primăvară. Dar da o altă destinaţie, a- 20,20 A
vrt
ceea a unui parc cu ver­
\ vară cu veşminte prime­ îngrijirea trandafirilor, a deaţă şi flori — ne spune 20.35 (« S
j \ nite, cu străzi curate, cu arbuştilor ornamentali, e- sing. loan Boldor. tl
La „Marmura", rondou-
Cetatea care îşi făureşte \ parcuri şi grădini îngriji­ fectuarea curăţeniei sînt rile pentru flori din faţa 21,25 Ii
P
te. Cum sînt gospodărite
per mane n t i z ate.
D
La secţia I.I.L. Simeria,
tradiţii si ambiţii \ incintele, unităţilor? A- o echipă de la S.G.C.L. e- unităţii sînt săpate şi plan­ 21.35 U
tate cu trandafiri, iar su-
ceasta a fost tema -raidu­
21,50 T
\
porţii cu aceeaşi destina­
fectua lucrări de salubri­
lui organizat zilele trecu­
te în oraşul ceferiştilor. zare a incintei. „Am trans­ ţie pregătiţi pentru a-şi
Hunedoara rămine pen­ talului pentru Hunedoara ţia" şi de muzică uşoară ) portat de aici peste 20 ca­ primi întîile panseluţe
tru istoria contemporană a şi întreaga ţară. . „Luceferi de metal" „Dia- 1 începem raidul la Revi­ sau alte flori de ornament. yr
judeţului un simbol al re­ Ca proces continuu, spi­ icgul hunedorean" iniţia- l zia de vagoane C.F.R. Si- mioane de moloz. Am a- Aflăm că este cuprinsă în
dus pămînt bun pentru a
naşterii cotidiene. Un oraş ritualitatea hunedoreană se tivă locală, generalizată la i meria-triaj. De-a lungul amenaja o zonă verde. planul de gospodărire a
liniei de reparaţii vagoane
BUC
al acumulărilor canti.ative plămădeşte în omul matur nivelul întregii ţări, vizind J 27 B — curăţenie exem­ Vrem să reparăm toată incintei zugrăvirea interi­ Radio
şi calitative, materiale şi la cote calitative la care un adevărat reviriment pri- \ plară. Aceeaşi ordine şi împrejmuirea şi să înlo­ oară şi exterioară a pere­ neţii ;
spirituale. Un oraş în care este cunoscut oţelul de vit prin prisma continuitâ- 1 pe suprafaţa văii canali­ cuim gardul faţadei" — ne ţilor celor patru hale de zilei i
Radio
brigadierii Începuturilor de Hunedoara, oţelul colosu­ ţii, permanenţei mişcării de I zate de lingă atelierele a- spune Elvira Lucaci, şefa producţie. Sugerăm ca, o pundţ
eră nouă veniţi din toată lui siderurgic situat la poa­ creaţie şi interpretare ar- j nexe, pc platoul amenajat secţiei. Intenţii frumoase. dată cu această igienizare l o r i
ţara aduceau vigoarea spe­ lele Castelului încărcat de tisticâ de amatori, „Clubul i aici ■ pentru programe ar­ Ar fi bine însă ca la une­ generală, să fie vopsiţi şi Ceauş
de ou
cifică tinerilor, dar şi scă- istoria Corvinilor, a turnu­ artelor" ce sondează noul ■ tistice ca şi pe terenul le lucrări să fie antrenaţi suporţii gazetelor de in­ 8.00 l
părăţoarea inteligenţă a lui „Neboisa” (în traduce­ ca modalitate educaţio­ destinat activităţii spor­ şi lucrătorii din secţie. cintă şi panourilor de afi- Curie
celor puternici, împlinind re liberă - „nu te terne"). nală. tive. Cu o incintă frumoasă, şaj şi să fie şters stratul Bulei
Răspi
Baza materială a acestei Remarcabilă este activi
fericii specificitatea locală. — Este o cerinţă civică, cu multă verdeaţă şi co­ de praf de dincolo de vi­ lor ;
O entitate umană viguroa­ spiritualităţi înseamnă o tatea celor două cenacluri o îndatorire legală a fie­ paci se pot mîndri elevii trine, care era cam gros. ştiri;
să a înălţat aşezarea de casă de cultură, două clu­ literare „Flacăra" şi „Lu căruia dintre noi — ne Liceului industrial şi şcolii Triunghiul ornamental nalei
buri muncitoreşti — „Side- cian Blaga", ridicarea ac 10,20
pe Cerna la o nouă dimen­ Spune Viorel Chiciu, se­ profesionale. în ziua docu­ din preajma unor secţii dan si
rurgistuH şi „Constructo­ tivităţii de artă plastică
siune spirituală, impulsio­ cretarul comitetului de mentării noastre, se efec­ meşteşugăreşti şi birourile 30,40
nată de cea mai fertilă e- rul", aflate în curs de mo­ Hunedoara se mîndreşte cu partid — să ne gospodă­ tuau zugrăveli la grupu­ cooperativei „Prestarea" de e
clor;
poet3 din istoria patriei - dernizare, 11 cămine cul­ nume ca: Nicuţă Tănase, î rim cu grijă unitatea. Toţi rile cantinei şi în cance­ este împrejmuit cu gard ştiri :
Epoca Nicolae Ceauşescu. turale, 14 cinematografe Ion Băieşu, Radu Enescu, < cei 224 de oameni ai mun­ larie. Reţinem că fiecare viu şi pregătit pentru a fi pioni
In scurgerea ultimilor două­ urbane şi săteşti, 12 biblio­ Vasile Nicorovici, Victor 1 cii — lăcătuşi de revizie, clasă are repartizată o plantat cu flori. în curtea citate
teci publice şi 12 librării. Niţâ, Iv Martinovici, Necu- \ ştiri;
zeci de ani, oraşul şi-a fău­ şi reparaţii, ingineri, teh- - zonă verde de care i-ăs- clădirii straturile sînt deja
„Cărămizile” acestei spi­ lai Chirica, Eugen Evu, .< dicat 1
rit tradiţii dar şi ambiţii nieieni, maiştri, întregul punde. Cîteva bucăţi mari sădite cu legume. Au par­ moar
ritualităţi, durate potrivii loan Evu, Valeriu Bârgău, \
de a urca mereu. personal TESA — sînt an­ de tablă acoperă gardul ticipat la aceste acţiuni Avan
imperativelor măreţei epoci Raisa Boiangiu, losif Lu- i 13.00
Aşa după cum afirma iniţiate de secretarul gene­ pulescu ş.a., pe care i-a 1 trenaţi la efectuarea cură­ şcolii, cu scopul de a mas­ meşteşugarii secţiilor croi­ Clubi
scriitorul Eugen Evu : „Hu- ral al partidului, sini fapte sprijinit in conturarea lor J ţeniei, atît în incintă cît ca porţiunea plină de hîr- torie serie, foto şi persona­ Bulei
nedoreanul nu este un om de spiritualitate — acţiuni­ ca o a m e n i de lite- ţ şi în fiecare din cele cinci toape, moloz, tot felul de lul TESA.. . Cine
de fier, de oţel, hunedo- le cultural-educative, ar­ raturâ. Cum de altfel 1 ateliere de recondiţionat reziduuri a Sectorului II încheiem raidul cu o Radi<
reanul este om, deplin, piese, în magazii. Curăţe­ al I.M.M.R. Simeria. N-ar constatare cu care ar fi 16,55
tistice — şi mai ales oame­ este recunoscătoare oame- 1 17.00
complex, cri vremii sale, al nia, ordinea au o impor­ fi rău dacă, în loc să se trebuit de fapt să începem. 17,05
nii care le-au gindit şi le nilor săi de suflet: Aurel ţ
istoriei sale noi, aJ istoriei făuresc. Oamenii care mun­ Busuioc, Valeriu Erzian, I tanţă mare în menţinerea adopte ideea „pînă aici îmi De ce ? Pentru că este pri­
patriei". Hunedoara, care unui climat de muncă să­ aparţine şi-n rest nu mă ma care sare în ochii ori­
cesc şi creează in cadrul Marin Dîrvă, luliu Ken, Mir- } cărui trecător ce traver­
renaşte prin copii şi tineri, Festivalului naţional „Cin- cea Coian, Florin Izdrâilă, ) nătos. interesează", elevii ar fi sează pasarela: lîngă linia juriu
din
încă
stradă,
la
le-a pus la dispoziţia ce­ tarea României“. Calitatea, Ionel Braia, Maria Aslău, î S.M.A. se poate remarca antrenaţi la întreţinerea a- ferată a I.M.M.R., înainte •■»aţio
cestei zone. Cu atît mai
lor peste 19 000 elevi, 26 noul, modernul sînt trei pi­ Cleopatra Pupp, Mircea i interesul pentru a da un mult cu cît incinta secto­ de a coborî scările spre .* arti
'inie
şcoli primare şi gimnazia­ loni pe care se întemeia­ Moţ, Tiberiu Fazakaş şi ! chip frumos incintei. Bor­ rului vecin este vastă şi oraş, sînt adunate Imense hotă)
le, 5 licee. A fost ridicat ză cultura Hunedoarei. De­ mulţi alţii. ţ duri văruite în alb înca­ anotimpul este propice pen­ grămezi de gunoaie şi res­ a) X
in foi
un modern institut de sub- spre ei vorbesc acţiuni ca Fapte şi nume, nume şi i drează flori, iarbă şi ar­ tru o prezenţă activă şi turi de tot felul. N-am în­ jurn
ingineri, unde se pregătesc „Toamna muzicală hune­ lapte ale spiritualităţii lău- ’ buşti. Aleile sînt bine în­ masivă a tineretului la ceput astfel pentru a nu păm
430 studenţi pentru a de­ doreană", aflată la a IV-a rite intr-o perioadă de \ treţinute, semn că aici îşi primenirea locurilor din pune în umbră celelalte La :
ediţie, şi o microstagiune mare avînt in toate dome- i O zi
veni specialişti in siderur­ desfăşoară activitatea un jur. imagini frumoase întîlni- Biju
de muzică cultă, festivalu­ niile de activitate - Epoca 1 colectiv de oameni ce, cu Secţia de prelucrare Si­ te. Dar la despărţirea de
gie, pentru a coordona rile interjudeţene ale cine- Nicolae Ceauşescu. ) aceeaşi indemînare cu care meria a C.S.IT. îşi desfă­ oraş. călătorul întîlneşte Iccţi
salk;
procesele de făurire a me­ cluburilor „Omul şi produc­ MINEL BODEA ţ efectuează reparaţiile la şoară activitatea pe o su­ din nou acelaşi respingător —24,.
maşinile agricole, mînuiesc prafaţă mare. Faţa intră­ aspect.
şi uneltele gospodăreşti rii arată că există interes Timpul prielnic al aces­
pentru activitatea de în­ pentru curăţenie .şi îngriji­ tei primăveri în care sînt
Noi trofee pentru echipajele hunedorene frumuseţare a locului de. rea zonelor verzi. Platfor­ în plină desfăşurare nume­
muncă. mele de depozitare a fie­ roase acţiuni de gospodă­
— Fiecare om are repar­ rului vechi însă ar trebui rire a oraşului, a incinte­ Dl 7
In cadrul ediţiei a XV-a paca, Răzvan Bocăeţ, Alin treceri în Bulgaria, Polo­ mai bine sistematizate. lor unităţilor, locurilor pu­ O zi
a expediţiilor pioniereşti Palcu, Sorin Toma, Ştefan nia, .Cehoslovacia. Prin tot tizat un sector al său de — Platforma din—faţă o blice, trebuie folosit din faţa
caro răspunde — ne spune
„Cutezătorii", echipajele Palcu. ceea ce a întreprins, pro­ ing. Nicolae Leonida, di­ vom elibera de scoarţe şi plin. HUI'
meu
hunedorene s-au situat din Tot cu acest prilej, e- fesorul Viorel Manolescu rectorul unităţii. S-a făcut zguri de. oţel . pentru a-i ESTERA ŞINA (Moi
nou printre protagoniştii chipajului „Romanticii I" i-a ajutat pe copii „să-şi Moa
întrecerii republicane or­ al aceleiaşi instituţii i-a cunoască mai bine patria, dern
liul
ganizate de Consiliul Na­ fost acordat Trofeul „Ro­ fiecare susur de izvor, fie­ "avi
ţional al Organizaţiei Pio­ manticii”. Ambele echipa­ care adiere de vînt, miş­ vrt
nierilor şi revista „Cute­ je au fost îndrumate de care a ierbii ce amintesc Ten
zătorii". Dealtfel, aşa după profesorul-comandant, Ma­ de marele trecut dacic al Dun
(Uni
cum afirma scriitorul Ion poporului român". lăre
Grecea, prezent la festivi­ rin Stan, omul pasionat, Trofeul ..Busola de ar­ Noi<
tăţile de la Brad şi Deva atît de apropiat de fiinţa gint" răsplăteşte strădania, L e
Cha
de înmînare a mult rivni- şi sufletul copiilor, al ele­ descoperirile pionierilor: CAr>
vilor săi şi de profesorul
telor distincţii, „Hunedoa­ Ştefan Palcu. Vasile Ferencz, Adriana Ţi- de
ra se află pe locul I pe ţeica, Lucian Drăguţ, So­ rul)
nem
ţară în privinţa numărului O festivitate similară a rin Ventzel, Adrian Grel- ANI
de trofee obţinute de-a avut loc la Deva. Echipa­ soţi»
lungul celor cincisprezece jului „Sargedava ’84“ al meniceanu, Dobre Laszlo, cito:
Alex Sibişan, Diana - Rus,
ani. Dovadă a atenţiei deo­ C.P.S.P. Deva i-a fost a- Radu Braşoveanu, Valen­ Ron
(Ret
sebite ce se acordă în a- cordat Trofeul „Busola de tin Ilins, Alin Topor şi a aşte
cest judeţ ridicării nive­ argint". Echipajul a fost profesorului îndrumător (Sic
lului de cunoaştere al ti­ condus de profesorul-co­ loan Sterea. TIE
nerelor vlăstare, educaţiei mandant, Viorel Manoles- pat
trec
lor patriotice, revoluţiona­ cu, „veteranul" şi marele în ansamblul lor, tro­ GEC
re". iubitor al unor astfel de feele acordate încununează ! sub
activităţi pioniereşti. De activitatea susţinută desfă­
La Brad, oraş situat în munca lui se leagă cuceri­ şurată de întreaga organi­ I.P.L. Deva, secţia de © COLECTIVUL Abatorului I cult
inima Ţării Moţilor, ţinut rea încă din 1970 a „Buso­ zaţie pionierească hune­ mobilii Brad. In sectorul de păsări Şoimuş, profund j can
îndurerat
de
încărcat de bogată şi glo­ lei de aur", de către echi­ doreană care se afirmă montaj condus dc loan viaţă a bunei colege încetarea din BR/
Pavel se finisează încă o
rioasă istorie, sute de copii piesă — comoda „Nie- PASCU ALEXANDRA, i
C f
au interpretat în deschide­ pajul din Orăştioara de permanent prin rezultate ger“ — pentru export. transmite condoleanţe familiei i Log.
rea momentului sărbătoresc Sus, a altor numeroase de valoare. Foto N. GHEORGHIU VINZÂRI îndoliate. (870) sa
„Marşul lui Iancu". Clipe distincţii. A participat cu B. CĂTĂLIN © VÎND casă. Simeria, Şo­ RIA
emoţionante, de mare în­ expediţii hunedorene la în- seaua Naţională, 58. informa­ q CU adîncă durere în reşi
cărcătură patriotică simbo- - * — « — o — ® — • — • - ţii în strada Victoriei nr. 12. suflete, familia Maier — seri
lizînd într-un fel trofeul © VIND urgent, convenabil, soţ, fii, fiică, nurori, ne­
„Scutul dacic" acordat e- apartament două camere, e- poţi — anunţă încetarea
taju! II Deva, B-dul Bălces-
chi'pajului „Sunet de tul­ Toate sectoarele au condiţii să-si realizeze plănui! cu, bloc C, telefon 2163G. (871) din viaţă a celei ce a
fost o mamă iubitoare,
nic" al C.P.S.P. Brad. „în y 9 O VIND apartament trei ca­ soţie devotată, soacră şi
acest an, menţiona scriito­ (Urmare din pag. 1) cărbune, urmînd să ajun­ îşi face planul şi va recu­ mere, decomandate. Deva, bunică
Progresului, bloc C, aparta­
MAIER VIORICA
rul Ion Grecea, „Sunet de gă la o producţie de peste pera o bună parte din res­ ment 9, orele 8—12. (878) in virstă de 57 de ani. T
tulnic" a realizat cel mai schimb, fiecare dintre noi, 600 tone pe zi, ceea ce va tanţe — sublinia tovară­ © VIND Dacia 1300, comu­ Inmormîntarca are loc tru
na Teliuc, frontul II, cabana
interesant traseu cu cel trebuie să muncim mai asigura realizarea planu­ şul inginer Aurel Nicola, 49. (875) miercuri, 17 aprilie, ora vre
roa
14, Ia cimitirul din satul
mai bun rezultat de cerce­ bine — continuă ideea Ilie lui şi recuperarea în bună secretar cu probleme eco­ © VIND Volga Diesel (mo­ Bejan. tea
tare în domeniul istoriei Valache, miner şef de parte a restanţelor ce s-au nomice al Comitetului mu­ tor multicar). Batiz 110, te­ te*
patriei. Un trofeu rîvnit schimb, nu altul decît ta­ acumulat. O altă mare ca­ nicipal de partid Petro­ lefon 30779, după orele 19. (873) v o
0 VIND Renault 10. Deva,
de peste 35 000 pionieri tăl şefului de brigadă. în pacitate de producţie în şani. Sînt asigurate toate Victor Babes 2, după orele 10.
FIUL
©
nora
Aurel,
participanţi din întreaga ce ne priveşte, schimbul cărbune se află într-o fază condiţiile în acest sens. (870) Georgcta, fratele şi suro­
ţară". nostru este şi va fi la înăl­ avansată de pregătire în Măsui'ile stabilite de comi­ rile, cumnaţii şi cumna­
tele, cu adîncă durere în
Trofeul a fost luminat _ ţime. stratul 3, de la sectorul II. tetul de partid, pe sectoa­ DECESE suflet, anunţă încetarea din
căpitanului echipajului, Am consemnat şi o nou­ Este vorba despre un aba­ re, brigăzi, abataje şi viaţă a scumpei lor ma­
pionierul Dan Stoica, tutu­ tate : intrarea in exploata­ taj frontal înzestrat cu schimburi, pe posturi asi­ © CU adîncă durere a- me, soacră, soră şi cum­
ror fiindu-le apoi oferite re, la 3 aprilie 1985, a u- complex mecanizat, care gură celor peste 500 de nunţăm încetarea din via­ nată FARA IU LIANA
ţă a iubitului nostru soţ,
medaliile şi diplomele cu­ nui mare abataj, de 105 se estimează că „va da mineri comunişti, întregu­ tată, bunic şi străbunic în vîrstă de 52 de ani.
venite. Ei se numesc: Flo­ metri, dotat cu complex c ă r b u n e din plin". lui colectiv al minei posi­ MAIER IULIAN, Inmormîntarca va avea
rentin Lazăr, Alin Bocăeţ, mecanizat, în panoul 7, — Luna aceasta — aşa bilităţi de amplă mobili­ în vîrstă de 73 ani. loc miercuri, 17 aprilie, /
are
Inmormîntarca
loc
Mircea Domşa, Diana Pî- stratul 5, blocul 6. în ziua cum s-a cerut şi la recen­ zare pentru a-şi aduce o astăzi, 10 aprilie 1985, la orele 14, Ia cimitirul din
str. Emincscu din Deva. ţ*
clişan, Manuela Medelea- cînd ne aflam la mina Li- ta şedinţă a Comitetului contribuţie sporită la creş­ cimitirul Sfinta Vineri din Iţi vom păstra veşnic o
nu, Mirela Farcaş, Lumi­ vezeni, din acest abataj Politic Executiv al C.C. al terea producţiei de căr­ Bucureşti. Familia îndure­ vie amintire dragă mamă,
niţa Draia, Hora ţiu Nedo- s-au dat primele tone de P.C.R. —, mina Livezeni bune. rată. (805) soacră, soră şi cumnată.