Page 53 - Drumul_socialismului_1985_04
P. 53
£4uS$'
%k\£ E& ^ c1
VIZITA OFICIATĂ ÎN CANADA .
A TOVARĂŞULUI NICOÎAE CEAUSESCU,
ÎMPREUNA CU TOVARĂŞA TTENA CEAUSESCU
Primiri la tovarăşul Nicolae Ceauş eseu
y f
SI AL CON S m u t u l P O P U L A J U R D E Ţ E A N 1 MINISTRUL ENERGIEI, MINELOR Şl RESURSELOR
*
^ T o v a r ă ş u l Nicolae burilor industriale, tehni- reciproce în domenii im
Ceauşescu, preşedintele co-ştiinţifice şi în alte do portante cum sînt materii
Anul XXXVII, nr. 8 530 MIERCURI, 17 APRILIE 1985 4 pagini — 50 bani Republicii Socialiste Româ menii de interes reciproc, le prime, energetica, con
nia, a primit, luni după- context în care se înscrie strucţia de maşini şi apli
amiază, la reşedinţa ofi şi colaborarea româno — carea tehnologiilor avansa
v- .. . . . î ' v i y : . . . . < cială din Ottavva, pe mi canadiană în domeniul fo te, inclusiv pe terte pieţe.
In timpul convorbirii a
nistrul canadian al ener
CAMPANIA AGRICOLA DE PRIM AVAR A giei, minelor şi resurselor, losirii energiei atomice în fost subliniată necesitatea
scopuri paşnice.
Patrieia Carney. S-a evidenţiat, totodată, aşezării la baza raportu
In cadrul convorbirii, hotărîrea comună de a se rilor economice româno —
au fost r e l e v a t e promova forme noi, supe canadiene a unor acorduri
de lungă durată care să le
Realizarea producţiei de legume impune o bună bunele raporturi statorni rioare, de cooperare, in confere trăinicie şi stabili
cite între România şi Ca
nada, care îşi găsesc ex clusiv prin crearea de so tate.
presie în continua dezvol cietăţi mixte, relevîndu-se întrevederea s-a desfă
organizare şi desfăşurare a lucrărilor! tare a colaborării şi coo posibilităţile extinderii şi şurat într-o atmosferă cor
perării economice, a schim diversificării schimburilor dială.
I
I n f ă pt u irea obiectivelor scurt posibil. De aseme care încă nu s-a efectuat ŞEFII MISIUNILOR DIPLOMATICE
din programul de autocon- nea, la cultura de mor plantatul le deţin C.A.P.
duccrc şi autoaproviziona- covi s-a înregistrat o ră- Unirea, Simeria, Sîntan- ACREDITAŢI ÎN CANADA
re teritorială privind asi mînere în urmă ce trebuie drei, Ilia, Orăştie, Aurel
gurarea producţiei de le grabnic înlăturată, nerea- Vlaicu, Rapoltu Mare şi T o v a r ă ş u l Nicolae siunilor diplomatice acre bucură pe arena interna
gume necesară consumului lizările la semănat locali- Dobra. După ploile ca e Ceauşescu, preşedintele; Re ditaţi în Canada. ţională politica de pace,
r
populaţiei judeţului nos zindu-sc Ia C.A.P. Clopo- au căzut in ultimele zile publicii Socialiste Româ Ambasadorii a numeroa destindere, de înţelegere,
tru necesită o activitate tiva, Sarmizegetusa, Piâcaz, există condiţii prielnice nia, şi tovarăşa Elena se ţări nu adresat urări prietenie şi colaborare cu
bine organizată şi susţi Dineu Mare, Jeledinţi, pentru ca planul să fie Ceauşescu, împreună cu de succes vizitei în Cana
nută în toate fermele şi Vaidei. Rornos şi Căstău. îndeplinit integral în toa guvernatorul general al da şi au adus şefului sta toate naţiunile, promovată
unităţile cultivatoare, ast Nici la pătrunjel nu sînt te unităţile. Canadei, Jeanne Sauve. au cu consecvenţă de Româ
fel încât planurile de cul îndeplinite integral pre Inadmisibile sînt şi ră- primit, marţi dimineaţa, tului român un cald oma nia socialistă.
tură şi de producţie să fie vederile. C o n d u c e r i l e mînerile în urmă existente la pa’atul guvernametital giu, expresie a stimei şi
realizate în condiţii irepro C.A.P. Rişca, Ţebea, Ruşi, la înfiinţarea noilor plan- din Ottawa, pe şefii mi prestigiului de care se (Continuare în pag. a 4-a)
şabile. Obţinerea unor pro Pricaz, Romos, Clopotiva şi
ducţii sporite la hectar la Sarmizegetusa au datoria W.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V ■.■.■.VAV.VW.V.Vrr.VAVAV.VV.VAVdVW.VV.V.Vi
toate sortimentele de le să ia măsuri energice pen
gume este nemijlocit con tru ca imediat ce se poate
diţionată de modul cum intra în cîmp să fie însă-
conducerile unităţilor şi mînţată întreaga suprafaţă IN ZIARUL DE AZI :
fermelor se preocupă de stabilită. De asemenea,
mobilizarea şi folosirea efi unele din unităţile amintite Bl E p o c a Nicolae
cientă a forţelor şi mijloa mai au de însămînţat şi
celor mecanizate, de înca păstîrnac, lucrare care nu Ceauşescu - e p o c a
drarea lucrărilor de plan este începută nici la C.A.P. marilor împliniri socia
tat şi semănat în epoca Beriu, Boş, Aurel Vlaicu, liste. Brad : „Noi nu
optimă, executarea la un Vaidei şi altele.
înalt nivel. calitativ a lu Sub semnul întrebării cm văzut oraşul cres-
crărilor de întreţinere, res se afiă şi realizarea planu cînd ; l-am înălţat cu
pectarea densităţilor sta-" lui la -ridichile de iarnă, la miinile noastre"
bilite prin tehnologii la sfecla roşie, conopidă
fiecare cultură şi de valo timpurie şi la gulioare, B Partidul Comunist Ro
rificare fără pierderi a în rămîneri în urmă cxistînd mân - organizatorul
tregii recolte. întrucât ia însămînţarea acestor şi conducătorul mari
timpul este destul de îna culturi pe terenurile re lor acţiuni de luptă
intat, se pune întreb irea s partizate la C.A.P. Ilia, antifasciste şi antirăz
în ce stadiu se află efec Geongiu, Unirea, Simeria, boinice
tuarea lucrărilor de sezon Rapoltu Mare, Batiz, Bo-
în legumicultura ? bilna. Ruşi, Bretea Mure- ■ Argumente ale inven
In ceea ce priveşte rul- şană, Boşorod. Burjuc şi tivităţii şi competenţei
tehnice a oamenilor
tivarea arpagicului pentru altele.
ceapă uscată, se constată o Realizările la cultura de muncii hunedoreni
restanţă de câteva zeci de varză timpurie se situează ■ Sport
hectare, ceea ce impune undeva la jumătatea pre
ca la C.A.P. Dobra şi Ilia vederilor planului. Cele B Posibilităţile de dez
această lucrare să fie rea mai mari suprafeţe desti Pe tarlaua „La intersecţie" a C.A.P. Simeria, inginerul loan Lascu, împreună en voltare a apiculturii —
lizată în timpul cel mai nate acestei culturi, pe şeful secţiei mecanizare Emil Giura, verifică respectarea întocmai a parametrilor optimi mai bine fructificate !
(le semănarc a porumbului. Foto NICOLAE GHEORGHIU
In intimpinarea zilei de 1 Mai
Pentru industriile de vîrf ale ţării —
20 000 TONE mentare. Astfel, rezulta
Dl- CĂRBUNE tele bune se materiali
PESTE PEAN zează în cele peste 3 200 laminate de calitate, în cantităţi sporite
tone dc minereu cupri
Colectivul întreprinde fer şi complex prelucrat,
rii miniere Paroşeni — obţinute în plus faţă dc S-a afirmat, pe bună laminare a noilor mărci de cent suplimentar de 2,99 la Dumitru Bimbirică, Ghe-
care a semnat, curii se sarcinile perioadei care dreptate, că laminoarele oţeluri". sută, iar la indicele inten rase Cană. Ioan Dalia, Mi
ştie, şi chemarea Ia în a trecut din acest an. reprezintă „poarta mare" a Harnicul colectiv al sec siv — 2,95 la sută". hai Seghedi. Marius Micu
trecere pe acest an către Pornind de la acest suc Combinatului siderurgic ţiei a preluat „din mers" Rezultatele bune obţinute etc.
toate unităţile similare ces, minerii şi prepa Hunedoara. Chiar pachetul noile tehnologii. A fost ne La linia de laminare am
din ţară — nu-şi dezmin ratorii deveni sînt hotă- de numeroase linii ferate voie de multă rapiditate, constant în primii patru consemnat două declaraţii.
te faima, reuşind să rea rîţi să-şi sporească şi în care face legătura, pe plan întrucât au crescut într-un ani ai actualei etape dc dez Maistrul principal Alexan
lizeze şi în prima jumă continuare eforturile zil intern, cu oţelăriile şi, în ritm dinamic şi cantităţile voltare au fost continuate dru Savu: „Procesul de rea
tate a lunii aprilie o pro nice pentru ca, în întîm- exterior, cu staţiile ţării, de laminate din oţeluri in şi pc primul trimestru 1985 lizare a laminatelor pentru
ducţie suplimentară de pinarea zilei de 1 Mai, să vorbesc despre calea de oxidabile. De fapt, acestea industriile de vîrf este deo
3 030 tone de cărbune. dialog productiv existentă ocupă 82 la sută din pro cînd s-au laminat peste sebit de complex şi preten
se poată mîndri cu depă
Cu această cantitate, plu şirea sarcinilor şi la me între siderurgişti şi bene ducţia totală. „Actualul prevederi 1087 tone de oţel. ţios, chiar dacă luăm şi a-
sul total de cărbune, pe talele aferente. ficiarii lor. „In acest con nalizăm doar o parte a Iui.
ITsA-ii’FiUHi'ITil
cele 3 luni şi jumătate text, Secţia laminor 800 3 TT4i; :^T'U.'!t. lllij|'iiil ;m Din această cauză, se asi
1 1, L
din ultimul an al actualu PRODUS NOU mm — preciza Mihai Pleş- ! l i gură permanent o temei
lui cincinal, obţinut de ca, secretarul comitetului nică asistenţă tehnică. în-
harnicii mineri de la Pa Recent, proiectanţii şi de partid al secţiei — tre cepînd de la cuptoarele cu
roşeni, a ajuns la cifra specialiştii din cadrul în buie considerată ca fiind cincinal — ne-a declarat Ne oprim la acest unic propulsie, sau cele adinei,
rotundă de 20 000 tone ! treprinderii de producţie o „poartă internă", care ing. Aurel Mo'.otcov, şeful exemplu do hărnicie, pen pînă la laminarea propriu-
industrială pentru con stă aproape mereu deschi secţiei — a constituit pen tru a-i cita pe oameni, pe zisă şi la ajustaj, pînă la
MINEREU strucţii căi ferate Deva să către beneficiari, iar în tru activitatea noastră un câţiva dintre cei mulţi care
SUPLIMENTAR au asimilat şi introdus in ultimul timp, îndeosebi proces evolutiv continuu. semnează succesele. I-am expediţie. Dc fapt, chiar
fabricaţie un nou pro spre cei care reprezintă in Iată doar două creşteri de găsit la locurile lor dc materia primă impune a-
Prin aplicarea cu con dus : ciocan hidraulic dustriile de vîrf ale ţării-. producţie înregistrate (faţă muncă, ne-au vorbit despre ceasta. fiind vorba dc oţe
secvenţă a măsurilor pentru despicat blocuri Mă refer la producţia des de anul anterior) în prima frămîntările lor din acest
complexe, tehnice şi or de piatră şi prefabricate. tinată acum, într-o ponde parte & cincinalului actual: an, îndreptate spre reali luri înalt aliate, termore-
ganizatorice, stabilite in In cariere sau pe şantie re tot mai însemnată, cen în 1982 — un plus de 3 G05 zarea exemplară a sarcini zistente. inoxidabile şi re
planul pentru recupera rele de construcţii, locuri tralelor nuclearo-electrice, tone, iar în 1983-— 4 378 lor dc producţie. Muncitori fractare". Tinărul lăcătuş
rea rămînerilor in urmă, de activitate cărora le utilajelor pentru foraj şi tone. In 1984 am mers, din Cornel Opriş, care şi-a în
harnicul colectiv dc mun este destinat, noul alte lucrări miniere, indus punct de vedere al planu sau maiştri, specialişti in
că al Exploatării minie p r o d u s va conduce, triei de rulmenţi, pentru lui, aproape la acelaşi ni laminate „de vîrf" : Aurel ceput (acum 15 ani) dru
re Deva a reuşit, cu ope pe lingă înlocuirea c- apă grea ş.a. In 1984 am vel, întrucât am avut în Cenaru, Ion Ionescu, Mi mul profesiei alese. Iniei, la
rativitate, să atingă ni nergiei pneumatice care acţionat aşa cum nc-a in plus sarcina introducerii hai Purţuc, Drngomir Vlnd. laminorul de 800 mm: „Am
velul indicatorilor plani este costisitoare, şi la dicat secretarul generai al noilor tehnologii, dar am
ficaţi şi să raporteze, în creşterea substanţială a p a r t i d u l u i , tovarăşul depăşit nivelul indicatori Ioan Burtică, loan Balasz, MARIN NEGOIŢA
prezent, producţii supli productivităţii muncii. Nicolae Ceauşescu, pentru lor. De pildă, la producţia Nicolae Pleşa. Ioan Cînda.
asimilarea tehnologiilor de fizică am obţinut un pro Niţă Dobre, Ioan Dragolă, (Continuare in pag. a 2-a)
