Page 54 - Drumul_socialismului_1985_04
P. 54
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8
Argumente ale inventivităţii şi competenţei Oaspeţi din regiunea Doneţk -
tehnice a oamenilor muncii hunedoreni R.S.S. Ucraineană — în vizită
în judeţul nostru 20.00 Xelejur
înfăptuirea cu succes a trecut la materializarea u- de numeroase colective ceastă direcţie de către sin 20,20 Act'’-’ !
obiectivelor stabilite pentru nui complex de măsuri muncitoreşti, cuprinzînd dicatele şi consiliile oame couomii
actualul cincinal, cit şi a pentru asigurarea condiţii peste 100 000 de oameni ai nilor muncii din unele uni în cadrul relaţiilor de din Doneţk şi Valerii Ser- 20,30 R.A. Si
celor strălucit prefigurate în lor politico-o rganizatorice muncii din minerit, side tăţi economice au avut efi prietenie statornicite între gheevici Septuha, redactor donatei
rii.
istoricele documente adop şi tehnico-materiale nece rurgie, construcţii, indus cienţa scontată. Există încă judeţul Hunedoara şi re şef al ziarului „Makeevskii 20,45 Tribun:
tate de Congresul al XIII- sare promovării şi extin tria uşoară etc. situaţii cînd nu se stabi giunea Doneţk — R.S.S. rabocii" din Makeevka. Emisiui
lea al partidului impun, ca derii metodelor şi tehnolo Pentru concretizarea efi lesc concret, la specificul Ucraineană, o delegaţie din în cursul zilei de ieri bateri p
logice
pe o necesitate obiectivă, giilor de muncă avansate, cienţei iniţiativelor munci fiecărei unităţi, obiective regiunea Doneţk se află în oaspeţii sovietici au fost 21.00 Film S'
punerea în valoare a capa perfecţionării continue a toreşti aplicat? vom apela le iniţiativelor ce se apli vizită în judeţul nostru. primiţi la Comitetul jude ncri în
cităţii creatoare a oameni organizării producţiei şi a la cîteva exemple. La Com că, alteori acestea nu sînt Delegaţia este condusă ţean de partid de către 21,50 Telejur
lor muncii, stimularea in muncii, dezvoltării în toate binatul siderurgic Hune înţelese de membrii for de tovarăşa Rimma Feodo- tovarăşul Radu Bălan,
teresului pentru aplicarea colectivele de muncă a cli doara, transpunerea în fap maţiilor de lucru. în ace rovna Soboleva, vicepre priin-secretar al Comitetu
noului în ştiinţă şi tehni matului necesar afirmării tă a iniţiativelor adoptate laşi sens... negativ se ma şedinte al Comitetului exe lui judeţean Hunedoara al SfAPI
că, în vederea ridicării în iniţiativelor valoroase, con s-a materializat în reali nifestă cazurile în care, la cutiv al Sovietului regio P.C.R., preşedintele Comi
tregii activităţi economico- tribuind astfel la realiza zarea unor economii de nivelul unităţilor, secţiilor, nal Doneţk. Din delegaţie tetului executiv al Consi
sociale pe un plan calita rea ritmică a planului fi 43 295 tone cărbune pen sectoarelor şi locurilor de fac parte t o v a r ă ş i i liului popular judeţean. La BUCUREŞ'
tiv superior. în atingerea zic sortimental, la redu tru cocs, 1 304 tone cocs muncă, nu există instru Alexandr Petrovlci Paşu- primire au participat mem Radioprogra
neţii ;
6,30
acestui scop, o pîrghie de cerea cheltuielilor mate pentru aglomerare, 1 695 mente concrete de urmări bri ai Comitetului executiv zilei în agri
bază folosită de organele riale, îmbunătăţirea cali tone fontă pentru oţelării, re operativă a rezultatelor kov, şeful Direcţiei regio al Consiliului popular ju Radiojurnal
şi organizaţiile sindicale o tăţii produselor, creşterea 641 tone cărămizi refracta obţinute, cum ar fi: pa nale de învăţămînt tehnic deţean, ziarişti. , pundem c
1 o r tovarăş
reprezintă punerea în va productivităţii muncii, în re şi alte materiale în va nouri, grafice şi fişe de ur şi profesional, Valerii Ar- Oaspeţii sovietici vizi Ceauşescu.
loare a iniţiativelor mun tărirea climatului de ordi loare de 74 milioane lei. în mărire, care, expuse la lo tiomievici Moslcvici, pre tează obiective economice de onoare z
citoreşti — expresii ale ne şi disciplină. unităţile miniere din Valea curi vizibile, să dea posi şedintele Sovietului orăşe şi social-culturale din ju 8.00 Revista
Curierul me
spiritului întreprinzător şi Trecerea la înfăptuirea Jiului au apărut metode bilitatea colectivelor de oa deţul Hunedoara în cadrul Buletin de
novator, manifestări ale complexului de măsuri a- şi procedee avansate de meni ai muncii să cunoască nesc Enakievo, Alexand.r Răspundem
priceperii, hărniciei şi res mintit a însemnat aplica lucru în cadrul iniţiativei rezultatele înregistrate în Mihailovici Brij, redactor relaţiilor de prietenie din lor ; 10,00
ponsabilităţii oamenilor rea, în anul trecut, în u- „Brigada înaltei răspunderi urma aplicării iniţiativei şef adjunct al ziarului tre judeţul nostru şi re ştiri; 10,05 1
muzică pop
muncii în îndeplinirea sar nităţile economice din ju muncitoreşti", prin aplica adoptate, să le analizeze şi „Socialisticesckli Donbnss" giunea Doneţk. Din ţările
cinilor de plan şi angaja deţul Hunedoara a unui rea căreia 180 de brigăzi să intervină acolo unde 10.45 Noi
corale; 11,0i
mentelor asumate în între număr de 24 iniţiative va minereşti şi-au onorat an este cazul. ştiri; 11,05 1
cerea socialistă. Apariţia, loroase, dintre oare se dis gajamentele asumate în Iul copiiloi
extinderea şi generaliza ting prin eficienţă ridicată: întrecerea socialistă. între Considerentul pe baza b licitate;
rea iniţiativelor muncito „Brigada înaltei producti aceste brigăzi se remarcă căruia am relevat aceste de ştiri;
secolului X
reşti constituie tot atîtea vităţi şi a calităţii“, „Fie cele conduse de Ştefan minusuri este acela al ne comoara
cesităţii
eliminării
lor
argumente ale inventivită care echipă de oţelari să Alba, de la întreprinderea 12.45 Avani
ţii şi competenţei tehnice realizeze peste plan 0,5 to minieră Petri la, care a ex grabnice, în acest fel me dio-tv. ; 13
la 3; 15,00
a oamenilor muncii hune ne oţel pe schimb", „Fie tras peste plan, în anul todele avansate de muncă, taţilor; 16,0
doreni, relevă entuziasmul care echipă de furnalişti 1984, peste 43 700 tone căr iniţiativele ce vor fi apli ştiri; 16,05
înfrăţite; 1
cu oare ei participă la mai să realizeze zilnic o tonă bune, Constantin Ciobă- cate în acest an să contri 16,35 Coord
buna organizare a produc de fontă peste sarcinile de noiu, de la I.M. Paroşeni, buie în şi mai mare mă mice; 16,55
ţiei şi a muncii, la spori plan”, „Brigada înaltei cu plus 27 447 tone, Con sură la obţinerea unor re diculul; 1
rea eficienţei economico a răspunderi muncitoreşti", stantin Popa şi Teodor zultate superioare în între de ştiri; 1'
17,30 Progr
fiecărei activităţi ce o des „Contul de economii", „Bri Boncalo, HM. Lupeni, cu cerea socialistă, pe măsu tcce ’7,4<
făşoară. gada fără absenţe nemoti aproape 27 000 tone şi, res ra mobilizatoarelor sarcini ron. 18
Sub conducerea şi cu vate", „Eu produc, eu con pectiv, 18 996 tone, Gri- ce revin colectivelor de rii : . Ra ir
Revist*
sprijinul permanent al Co trolez, eu răspund", „Să gore Mîndruţ, I.M. Lonea, oameni ai muncii hunedo- radio ★ 1 1\
mitetului judeţean de reparăm lunar 25 vagoane cu 17 127 tone etc. reni din istoricele docu poporul, u
partid şi al Consiliului cu piese de schimb recon Analdzînd în spirit oritic mente ale celui de-al XIII- înfăptuirea
Con gresu lu
Central al Uniunii Gene diţionate", „Fiecare cadru şi autocritic preocuparea lea Congres al partidului. 20.00 Radio
rale a Sindicatelor din tehnico-ingineresc să reali organelor şi organizaţiilor gricultura
România, Biroul executiv zeze anual o problemă teh sindicale pentru generali NICOLAE JURCĂ, gestia dv.
într-o oră;
al Consiliului judeţean al nică cu caracter de nouta zarea experienţei pozitive, membru al Biroului executiv tatelc trag
sindicatelor a stabilit la te", „Judecata muncitoreas trebuie- arătat că nu toate al Consiliului judeţean expres; 2
începutul anului 1984 şi a că", care au fost aplicate acţiunile întreprinse în a- al sindicatelor Hunedoara muzicale ;
Buletin de
Posibilităţile de dezvoltare a Pentru industriile de v î r f
(Urmare din pag. 1} pe 1985, în scopul creării DEVA: I
apiculturii - mai bine fructificate! în grijă, în principal, ar — în acest mod — a „ar o zi (Patr
faţă a moi
gumentelor" necesare în a-
măturile de ghidare ale tacarea măreţelor obiective 0 recompensă binemeritată HUNEDOA)
meu pe t
laminatului (înainte de a prefigurate de Congresul al (Modern -
— Un obiectiv de scamă anul trecut distribuindu- Moara lui
prevăzut în programul ju lii-se peste 70 de tone. în intra în cilindri), însă lu XlII-Iea al partidului, oa ln activitatea de cultiva prezentate avantajele şi dern — s
deţean de dezvoltare a zoo acelaşi timp, ei beneficiază crez şi la schimbarea ca- menii din Secţia laminor re in rindul tinerei genera- importanţa ce o au econo liul (Fiat
tehniei şi în cel de auto- de asistenţa tehnică nece jelor, sau pe greifer. Lup 800 mm folosesc mereu cu- (ii a spiritului de economi miile făcute pe instrumen Pavlova —
I
(Arta);
tăm permanent pentru ca
conducere şi autoaprovizio- sară şi participă la cursu litatea laminatelor, să a- vîntul „luptă". Chiar la sire a veniturilor băneşti te C E C . De asemenea, au Nemuritori
una din gazetele lor, inti
narc ii reprezintă creşterea rile organizate de filială j ungem şi să întrecem pro tulată „Calitatea", am citit pe instrumente specifice fost îndrumaţi să-şi păstre- Duminică
(UV •>a);
numărului familiilor de al la cele 8 cercuri apicole dusele similare pe plan că s-au obţinut bune rezul C E C, un rol deosebit il ze micile lor economii bă- lă fi :
bine şi a cantităţilor de din judeţ. mondial, aşa cum ne cere, tate în „ultima campanie are şcoala. In acest scop, neşti pe instrumente speci- No .brie)
produse apicole livrate la — Care este contribuţia pentru viitorul cincinal, to de oţel inoxidabil I". Era intre Casa de Economii şi iice cum sint loile şi tim- L e g e n d .
fondul de stat. în legătură apicultorilor Ia realizarea varăşul Nicolae Ceauşescu, vorba de laminatele pro Consemnaţiuni şi şcolile brele de economii, C E C- Chang (Cu
Salt
CAN:
cu modul cum se înfăptu sarcinilor ce Ie revin ? conducătorul iubit al parti duse, în ultifnul timp, din de toate gradele s-au sta urile şcolare şi libretele de pe Ter
iesc aceste sarcini, ce ne — Deşi în anul trecut, dului şi statului nostru". marca „W 4435 G", oţel bilii legături permanente emise de casele de eco rul); LONI
puteţi spune, tovarăşe Ioan nu au fost condiţii toc Pentru a-şi caracteriza e- inoxidabil dustenic. Nu şi temeinice pentru organi nomii şcolare. Pentru re poteci nev
PETI
rul);
Bocănici, secretar ai Filia forturile pentru îndeplini mai sînt necesare alte con zarea unor multiple şi va- zultatele obţinute în aceas- (Muncitore
lei A.C.A. Hunedoara-De- mai favorabile apioulturii, rea exemplară a sarcinilor cluzii ! riate acţiuni care au vizat tă amplă acţiune de către NOASA:
ţiei
pictor
va ? ne-arn îndeplinit planul va formarea şi dezvoltarea unităţile şcolare din judeţ, toresc); UI
loric la achiziţii, compen-
— Datele recensământu sînd cu alte produse res spiritului de economisire a Casa de Economii şi Con- deţi şi net
lui efectuat la începutul banilor la C E C , a atitudi semnaţiuni a acordat unui tezat); BF
lunii februarie relevă fap tanţa la miere, iar la des Realizarea producţiei de legume nii de ordine şi cumpătare. număr de şase şcoli frun ment cu i
(SI
cială
tul că numărul familiilor facere s-au depăşit preve Cu sprijinul cadrelor di taşe premii in bani in va GURABAR
derile cu peste 1,3 milioa
(Minerul);
de albine a ajuns în acest ne lei. Pentru anul 1985 (Urmare din pag. 1) să desfăşoare o susţinută dactice din şcoli, al pro loare de 7 000 lei. Au fost Micul deju
an la peste 25 800, înregis- trebuie, să achiziţionăm de muncă politico-organizato. fesorilor diriginfi şi in şco premiate şcolile generale tria); Zii
tirîndu-se o creştere de pe laţii de căpşuni, acţiune rică subordonată realizării lile *din judeţul nostru s-au nr. 4 Deva, nr. 6 Petro- (Flacăra);
la crescători 81 de tone neîncepută încă pe cele în cele mai bune condiţii organizat ample acţiuni şani, 1 Vulcan, nr. 4 BAI : RAD
ste 2 000 familii compara rindul elevi- Hunedoara, nr. 1 Brad şi le (Casa
miere, fiind încheiate con 20 de hectare planificate a prevederilor programului specifice in
tiv cu cele existente la re la C.A.P. Peşteana, Unirea, de autoconducere şi auto- lor. Acestora le-au fost Liceul de chimie Orăştie. HAŢEG: i
cia);
BRA
censământul din anul tre tracte, pînă acum, pentru Haţeg, Ilia, Dobra, Orăştie, aprovizlonare teritorială. roşii — sei
aproape 80 de tone. Există Rapoltu Mare şi Simeria. LAN: Ri
cut. Trebuie să ne preocu (Casa de
condiţii să ne onorăm în O dată cu încheierea în
păm în ' continuare ou in MERIA: I
bune condiţii sarcinile sta timpul cel mai scurt a în- doamnei :
sistenţă şi răspundere de sămînţărilor şi plantării şui); ILIA
bilite. riile I-II
dezvoltarea apiculturii, fi legumelor, se impune să
— Despre apicultorii fie finalizat şi plantatul
ind prevăzut ca la sfîi'şitul
fruntaşi ce ne puteţi spu cartofilor pe toate supra --
cincinalului viitor să ajun VRE
ne ? feţele planificate în fiecare
gem la 35 400 familii de consiliu unic agroindus
— în rindul acestora aş
albine. Amintim ca pozitiv trial. Timpul
aminti pe Aurel Adamoni O atenţie deosebită se tru azi, 1
faptul că s-a extins secto vremea v
din Haţeg şi Roman Buria impune să fie acordată re
rul apicol la I.S.C.I.P. O- să, cerul
din Gothatea, de la care, coltării şi valorificării în lat vor c
răştie (816 familii), C.A.P. tregii producţii de legume caracter t
în anul trecut, am preluat soţite şi
Bîrsău (110) şi Valea Sîn- verdeţuri. La spanac, din electrice,
giorgiului (25), Inspectora aproape 2 000 şi, respectiv, cele 550 tone planificate fia mode
tul silvic judeţean (350), 1 800 kg miere, ceea ce în s-au preluat 110 tone. Im rul estic,
le minim
portant este ca unităţile
seamnă realizarea unor ve prinse în
întreprinderea de pajişti de valorificare — ale I.L.F.,
nituri de 45 000—50 000 lei 7 grade,
(130). Agrocoop şi Gostat — să xime într
pentru fiecare. Sînt şi alţi se preocupe cu întreaga de.
— Ce se întreprinde în
apicultori al căror exem răspundere de preluarea
acest scop ? La mun
plu merită să fie urmat de şi valorificarea în totali fi răcor
— Pe lingă ajutorul cu tate a recoltei, astfel incit variabil,
cît mai mulţi practicanţi ai cipitaţii 1
material biologic acordat unităţile producătoare să mă de p
acestei frumoase şi utile nu înregistreze pierderi
crescătorilor de albine, a- şi ninsoa
îndeletniciri. Organizaţiile de partid derat d:
cestora li se repartizează an De la A.E.S.C.H., ferma S solarii Sintuhaim, au început sa fie livrate la fondul pieţei est. (Met
de la sate, consiliile popu primele cantităţi de salata. Pînă în prezent echipa condusă de Georgeta Pană a re
de an cantităţi sporite de Convorbire consemnată de lare şi conducerile unităţi coltat peste 15 000 căpăţîni de salată, urmînd ca în luna aprilie să fie livrate circa 75 000. viciu L.
biostimulatori, numai- în NICOLAE TÎRCOB lor agricole sînt chemate