Page 54 - Drumul_socialismului_1985_04
P. 54

Pag. 2                                                                                                                                  DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8



             Argumente ale inventivităţii şi competenţei                                                                   Oaspeţi din regiunea Doneţk -


                  tehnice a oamenilor muncii hunedoreni                                                                     R.S.S. Ucraineană — în vizită
                                                                                                                                    în judeţul nostru                      20.00   Xelejur
            înfăptuirea  cu  succes  a   trecut  la  materializarea  u-   de   numeroase   colective   ceastă direcţie de către sin­                                       20,20 Act'’-’ !
          obiectivelor  stabilite  pentru   nui  complex  de  măsuri   muncitoreşti,   cuprinzînd   dicatele  şi  consiliile  oame­                                            couomii
          actualul  cincinal,  cit  şi  a   pentru  asigurarea  condiţii­  peste 100 000 de oameni ai   nilor  muncii din unele uni­  în  cadrul  relaţiilor  de   din  Doneţk  şi  Valerii  Ser-   20,30 R.A. Si
          celor strălucit prefigurate în   lor  politico-o rganizatorice  muncii  din  minerit,  side­  tăţi  economice  au  avut  efi­  prietenie  statornicite  între   gheevici  Septuha,  redactor   donatei
                                                                                                                                                                               rii.
          istoricele  documente  adop­  şi  tehnico-materiale  nece­  rurgie,  construcţii,  indus­  cienţa  scontată.  Există  încă   judeţul  Hunedoara  şi  re­  şef  al  ziarului  „Makeevskii   20,45 Tribun:
          tate  de  Congresul  al  XIII-   sare  promovării  şi  extin­  tria uşoară etc.  situaţii  cînd  nu  se  stabi­  giunea  Doneţk  —  R.S.S.   rabocii" din Makeevka.  Emisiui
          lea  al  partidului  impun,  ca   derii  metodelor  şi  tehnolo­  Pentru  concretizarea  efi­  lesc  concret,  la  specificul   Ucraineană,  o  delegaţie  din   în  cursul  zilei  de  ieri   bateri  p
                                                                                                                                                                               logice
          pe  o  necesitate  obiectivă,   giilor  de  muncă  avansate,   cienţei  iniţiativelor  munci­  fiecărei  unităţi,  obiective­  regiunea  Doneţk  se  află  în   oaspeţii  sovietici  au  fost   21.00   Film S'
          punerea  în  valoare  a  capa­  perfecţionării   continue   a   toreşti  aplicat?  vom  apela   le  iniţiativelor  ce  se  apli­  vizită în judeţul nostru.  primiţi  la  Comitetul  jude­  ncri în
          cităţii  creatoare  a  oameni­  organizării  producţiei  şi  a   la  cîteva  exemple.  La  Com­  că,  alteori  acestea  nu  sînt   Delegaţia  este  condusă   ţean  de  partid  de  către   21,50 Telejur
          lor  muncii,  stimularea  in­  muncii,  dezvoltării  în  toate   binatul  siderurgic  Hune­  înţelese  de  membrii  for­  de  tovarăşa  Rimma  Feodo-   tovarăşul   Radu   Bălan,
          teresului  pentru  aplicarea   colectivele  de  muncă  a  cli­  doara, transpunerea în fap­  maţiilor  de  lucru.  în  ace­  rovna   Soboleva,   vicepre­  priin-secretar  al  Comitetu­
          noului  în  ştiinţă  şi  tehni­  matului  necesar  afirmării   tă  a  iniţiativelor  adoptate   laşi  sens...  negativ  se  ma­  şedinte  al  Comitetului  exe­  lui  judeţean  Hunedoara  al   SfAPI
          că,  în  vederea  ridicării  în­  iniţiativelor  valoroase,  con­  s-a  materializat  în  reali­  nifestă  cazurile  în  care,  la   cutiv  al  Sovietului  regio­  P.C.R.,  preşedintele  Comi­
          tregii  activităţi  economico-   tribuind  astfel  la  realiza­  zarea  unor  economii  de   nivelul  unităţilor,  secţiilor,   nal  Doneţk.  Din  delegaţie   tetului  executiv  al  Consi­
          sociale  pe  un  plan  calita­  rea  ritmică  a  planului  fi­  43  295  tone  cărbune  pen­  sectoarelor  şi  locurilor  de   fac   parte   t o  v  a  r  ă  ş  i i    liului  popular  judeţean.  La   BUCUREŞ'
          tiv  superior.  în  atingerea   zic  sortimental,  la  redu­  tru  cocs,  1  304  tone  cocs   muncă,  nu  există  instru­  Alexandr   Petrovlci   Paşu-   primire  au  participat  mem­  Radioprogra
                                                                                                                                                                           neţii ;
                                                                                                                                                                                 6,30
          acestui  scop,  o  pîrghie  de   cerea  cheltuielilor  mate­  pentru  aglomerare,  1  695   mente  concrete  de  urmări­              bri  ai  Comitetului  executiv   zilei în agri
          bază  folosită  de  organele   riale,  îmbunătăţirea  cali­  tone  fontă  pentru  oţelării,   re  operativă  a  rezultatelor   kov,  şeful  Direcţiei  regio­  al  Consiliului  popular  ju­  Radiojurnal
          şi  organizaţiile  sindicale  o   tăţii  produselor,  creşterea   641  tone  cărămizi  refracta­  obţinute,  cum  ar  fi:  pa­  nale  de  învăţămînt  tehnic   deţean, ziarişti.   ,  pundem c
                                                                                                                                                                           1 o r tovarăş
          reprezintă  punerea  în  va­  productivităţii  muncii,  în­  re  şi  alte  materiale  în  va­  nouri,  grafice  şi  fişe  de  ur­  şi  profesional,  Valerii  Ar-   Oaspeţii   sovietici   vizi­  Ceauşescu.
          loare  a  iniţiativelor  mun­  tărirea  climatului  de  ordi­  loare  de  74  milioane  lei.  în   mărire,  care,  expuse  la  lo­  tiomievici  Moslcvici,  pre­  tează  obiective  economice   de onoare z
          citoreşti  —  expresii  ale   ne şi disciplină.      unităţile  miniere  din  Valea   curi  vizibile,  să  dea  posi­  şedintele  Sovietului  orăşe­  şi  social-culturale  din  ju­  8.00 Revista
                                                                                                                                                                           Curierul  me
          spiritului  întreprinzător  şi   Trecerea  la  înfăptuirea   Jiului  au  apărut  metode   bilitatea  colectivelor  de  oa­           deţul  Hunedoara  în  cadrul   Buletin  de
          novator,   manifestări   ale   complexului  de  măsuri  a-   şi  procedee  avansate  de   meni ai muncii să cunoască   nesc  Enakievo,  Alexand.r                Răspundem
          priceperii,  hărniciei  şi  res­  mintit  a  însemnat  aplica­  lucru  în  cadrul  iniţiativei   rezultatele  înregistrate  în   Mihailovici  Brij,  redactor   relaţiilor  de  prietenie  din­  lor ;   10,00
          ponsabilităţii   oamenilor   rea,  în  anul  trecut,  în  u-   „Brigada  înaltei  răspunderi   urma   aplicării   iniţiativei   şef   adjunct   al   ziarului   tre  judeţul  nostru  şi  re­  ştiri; 10,05 1
                                                                                                                                                                           muzică  pop
          muncii  în  îndeplinirea  sar­  nităţile  economice  din  ju­  muncitoreşti",  prin  aplica­  adoptate,  să  le  analizeze  şi   „Socialisticesckli Donbnss"  giunea Doneţk.  Din ţările
          cinilor  de  plan  şi  angaja­  deţul  Hunedoara  a  unui   rea  căreia  180  de  brigăzi   să  intervină  acolo  unde                                           10.45  Noi
                                                                                                                                                                           corale; 11,0i
          mentelor  asumate  în  între­  număr  de  24  iniţiative  va­  minereşti  şi-au  onorat  an­  este cazul.                                                        ştiri; 11,05 1
          cerea  socialistă.  Apariţia,   loroase,  dintre  oare  se  dis­  gajamentele   asumate   în                                                                     Iul copiiloi
          extinderea  şi  generaliza­  ting  prin  eficienţă  ridicată:   întrecerea  socialistă.  între   Considerentul   pe   baza                                       b licitate;
          rea  iniţiativelor  muncito­  „Brigada  înaltei  producti­  aceste  brigăzi  se  remarcă   căruia  am  relevat  aceste                                           de ştiri;
                                                                                                                                                                           secolului X
          reşti  constituie  tot  atîtea   vităţi  şi  a  calităţii“,  „Fie­  cele  conduse  de  Ştefan   minusuri  este  acela  al  ne­                                   comoara
                                                                                          cesităţii
                                                                                                    eliminării
                                                                                                               lor
          argumente  ale  inventivită­  care  echipă  de  oţelari  să   Alba,  de  la  întreprinderea                                                                      12.45 Avani
          ţii  şi  competenţei  tehnice   realizeze  peste  plan  0,5  to­  minieră  Petri  la,  care  a  ex­  grabnice,  în  acest  fel  me­                              dio-tv. ; 13
                                                                                                                                                                           la 3; 15,00
          a  oamenilor  muncii  hune­  ne  oţel  pe  schimb",  „Fie­  tras  peste  plan,  în  anul   todele  avansate  de  muncă,                                          taţilor; 16,0
          doreni,  relevă  entuziasmul   care  echipă  de  furnalişti   1984, peste 43 700 tone căr­  iniţiativele  ce  vor  fi  apli­                                     ştiri; 16,05
                                                                                                                                                                           înfrăţite; 1
          cu  oare  ei  participă  la  mai   să  realizeze  zilnic  o  tonă   bune,  Constantin  Ciobă-   cate  în  acest  an  să  contri­                                 16,35 Coord
          buna  organizare  a  produc­  de  fontă  peste  sarcinile  de   noiu,  de  la  I.M.  Paroşeni,   buie  în  şi  mai  mare  mă­                                    mice;  16,55
          ţiei  şi  a  muncii,  la  spori­  plan”,   „Brigada   înaltei   cu  plus  27  447  tone,  Con­  sură  la  obţinerea  unor  re­                                   diculul;  1
          rea  eficienţei  economico  a   răspunderi   muncitoreşti",   stantin   Popa   şi   Teodor   zultate  superioare  în  între­                                     de  ştiri;  1'
                                                                                                                                                                           17,30  Progr
          fiecărei  activităţi  ce  o  des­  „Contul  de  economii",  „Bri­  Boncalo,  HM.  Lupeni,  cu   cerea  socialistă,  pe  măsu­                                    tcce   ’7,4<
          făşoară.                  gada  fără  absenţe  nemoti­  aproape 27 000 tone şi, res­  ra  mobilizatoarelor  sarcini                                              ron.   18
           Sub  conducerea  şi  cu   vate",  „Eu  produc,  eu  con­  pectiv,  18  996  tone,  Gri-   ce  revin  colectivelor  de                                           rii :   . Ra  ir
                                                                                                                                                                           Revist*
          sprijinul  permanent  al  Co­  trolez,  eu  răspund",  „Să   gore  Mîndruţ,  I.M.  Lonea,   oameni  ai  muncii  hunedo-                                          radio ★  1 1\
          mitetului   judeţean   de   reparăm  lunar  25  vagoane   cu 17 127 tone etc.   reni  din  istoricele  docu­                                                     poporul,  u
          partid  şi  al  Consiliului   cu  piese  de  schimb  recon­  Analdzînd  în  spirit  oritic   mente  ale  celui  de-al  XIII-                                     înfăptuirea
                                                                                                                                                                           Con gresu lu
          Central  al  Uniunii  Gene­  diţionate",  „Fiecare  cadru   şi  autocritic  preocuparea   lea Congres al partidului.                                             20.00 Radio
          rale   a   Sindicatelor   din   tehnico-ingineresc  să  reali­  organelor  şi  organizaţiilor                                                                    gricultura
          România,  Biroul  executiv   zeze  anual  o problemă teh­  sindicale  pentru  generali­  NICOLAE JURCĂ,                                                          gestia dv.
                                                                                                                                                                           într-o oră;
          al  Consiliului  judeţean  al   nică  cu  caracter  de  nouta­  zarea  experienţei  pozitive,   membru al Biroului executiv                                      tatelc trag
          sindicatelor  a  stabilit  la   te", „Judecata muncitoreas­  trebuie-  arătat  că  nu  toate   al Consiliului judeţean                                           expres;   2
          începutul anului 1984 şi a  că", care au fost aplicate  acţiunile întreprinse în a-  al sindicatelor Hunedoara                                                   muzicale ;
                                                                                                                                                                           Buletin de
                  Posibilităţile de dezvoltare a               Pentru industriile de v î r f
                                                                   (Urmare din pag. 1}    pe  1985,  în  scopul  creării                                                    DEVA:   I
               apiculturii - mai bine fructificate!            în  grijă,  în  principal,  ar­  —  în  acest  mod  —  a  „ar­                                              o  zi  (Patr
                                                                                                                                                                           faţă  a  moi
                                                                                          gumentelor"  necesare  în  a-
                                                               măturile  de  ghidare  ale   tacarea  măreţelor  obiective   0 recompensă binemeritată                      HUNEDOA)
                                                                                                                                                                           meu  pe  t
                                                               laminatului  (înainte  de  a   prefigurate  de  Congresul  al                                               (Modern   -
            —  Un  obiectiv  de  scamă   anul  trecut  distribuindu-                                                                                                       Moara  lui
          prevăzut  în  programul  ju­  lii-se  peste  70  de  tone.  în   intra  în  cilindri),  însă  lu­  XlII-Iea  al  partidului,  oa­  ln  activitatea  de  cultiva­  prezentate   avantajele   şi   dern  —  s
          deţean de dezvoltare a zoo­  acelaşi  timp,  ei  beneficiază   crez  şi  la  schimbarea  ca-   menii  din  Secţia  laminor   re  in  rindul  tinerei  genera-  importanţa  ce  o  au  econo­  liul   (Fiat
          tehniei  şi  în  cel  de  auto-   de  asistenţa  tehnică  nece­  jelor,  sau  pe  greifer.  Lup­  800 mm folosesc mereu cu-   (ii  a  spiritului  de  economi­  miile  făcute  pe  instrumen­  Pavlova   —
                                                                                                                                                                                   I
                                                                                                                                                                           (Arta);
                                                               tăm  permanent  pentru  ca­
          conducere  şi  autoaprovizio-   sară  şi  participă  la  cursu­  litatea  laminatelor,  să  a-   vîntul  „luptă".  Chiar  la   sire   a   veniturilor   băneşti  te  C  E  C  .   De  asemenea,  au   Nemuritori
                                                                                          una  din  gazetele  lor,  inti­
          narc  ii  reprezintă  creşterea   rile  organizate  de  filială   j ungem şi să întrecem pro­  tulată  „Calitatea",  am  citit   pe instrumente specifice  fost îndrumaţi să-şi păstre-  Duminică
                                                                                                                                                                           (UV  •>a);
          numărului  familiilor  de  al­  la  cele  8  cercuri  apicole   dusele  similare  pe  plan   că s-au obţinut bune rezul­  C  E  C,  un  rol  deosebit  il  ze  micile  lor  economii  bă-   lă   fi   :
          bine  şi  a  cantităţilor  de   din judeţ.           mondial,  aşa  cum  ne  cere,   tate  în  „ultima  campanie   are  şcoala.  In  acest  scop,  neşti  pe  instrumente  speci-   No   .brie)
          produse  apicole  livrate  la   —  Care  este  contribuţia   pentru  viitorul  cincinal,  to­  de  oţel  inoxidabil  I".  Era   intre Casa de Economii şi iice cum sint loile şi tim-  L e g e n d .
          fondul  de  stat.  în  legătură   apicultorilor  Ia  realizarea   varăşul  Nicolae  Ceauşescu,   vorba  de  laminatele  pro­  Consemnaţiuni   şi   şcolile  brele  de  economii,  C  E  C-   Chang  (Cu
                                                                                                                                                                                Salt
                                                                                                                                                                           CAN:
          cu  modul  cum  se  înfăptu­  sarcinilor ce Ie revin ?  conducătorul iubit al parti­  duse,  în  ultifnul  timp,  din   de  toate  gradele  s-au  sta­  urile   şcolare   şi   libretele   de  pe  Ter
          iesc  aceste  sarcini,  ce  ne   —  Deşi  în  anul  trecut,   dului şi statului nostru".  marca  „W  4435  G",  oţel   bilii   legături   permanente  emise  de  casele  de  eco­  rul);   LONI
          puteţi  spune,  tovarăşe  Ioan   nu  au  fost  condiţii  toc­  Pentru  a-şi  caracteriza  e-   inoxidabil   dustenic.   Nu   şi  temeinice  pentru  organi­  nomii   şcolare.   Pentru   re­  poteci  nev
                                                                                                                                                                                PETI
                                                                                                                                                                           rul);
          Bocănici,  secretar  ai  Filia­                      forturile  pentru  îndeplini­  mai sînt necesare alte con­  zarea unor multiple şi va-  zultatele obţinute în aceas-  (Muncitore
          lei  A.C.A.  Hunedoara-De-   mai  favorabile  apioulturii,   rea exemplară a sarcinilor  cluzii !           riate  acţiuni  care  au  vizat  tă  amplă  acţiune  de  către   NOASA:
                                                                                                                                                                           ţiei
                                                                                                                                                                               pictor
          va ?                      ne-arn îndeplinit planul va­                                                      formarea   şi   dezvoltarea   unităţile   şcolare   din   judeţ,   toresc);   UI
                                    loric  la  achiziţii,  compen-
            —  Datele recensământu­  sînd  cu  alte  produse  res­                                                    spiritului de economisire a Casa de Economii şi Con-  deţi  şi  net
          lui  efectuat  la  începutul                                                                                banilor  la  C  E  C  ,   a  atitudi­  semnaţiuni  a  acordat  unui   tezat);   BF
          lunii  februarie  relevă  fap­  tanţa  la  miere,  iar  la  des­  Realizarea producţiei de legume           nii de ordine şi cumpătare.  număr  de  şase  şcoli  frun­  ment  cu  i
                                                                                                                                                                                 (SI
                                                                                                                                                                           cială
          tul  că  numărul  familiilor   facere  s-au  depăşit  preve­                                                  Cu  sprijinul  cadrelor  di­  taşe  premii  in  bani  in  va­  GURABAR
                                    derile  cu  peste  1,3  milioa­
                                                                                                                                                                           (Minerul);
          de  albine  a  ajuns  în  acest   ne  lei.  Pentru  anul  1985   (Urmare din pag. 1)  să  desfăşoare  o  susţinută   dactice  din  şcoli,  al  pro­  loare  de  7  000  lei.  Au  fost   Micul  deju
          an la peste 25 800, înregis-   trebuie,  să  achiziţionăm  de                   muncă  politico-organizato.   fesorilor  diriginfi  şi  in  şco­  premiate   şcolile   generale   tria);   Zii
          tirîndu-se o creştere de pe­                         laţii  de  căpşuni,  acţiune   rică  subordonată  realizării   lile *din judeţul nostru s-au  nr. 4 Deva, nr. 6 Petro-  (Flacăra);
                                    la  crescători  81  de  tone   neîncepută  încă  pe  cele   în  cele  mai  bune  condiţii   organizat ample acţiuni şani,  1 Vulcan, nr. 4  BAI  :  RAD
          ste  2  000  familii  compara­                                                                                               rindul elevi- Hunedoara, nr. 1 Brad şi   le   (Casa
                                    miere,  fiind  încheiate  con­  20  de  hectare  planificate   a  prevederilor  programului   specifice  in
          tiv  cu  cele  existente  la  re­                    la  C.A.P.  Peşteana,  Unirea,   de  autoconducere  şi  auto-   lor. Acestora  le-au fost Liceul de chimie Orăştie.  HAŢEG:   i
                                                                                                                                                                           cia);
                                                                                                                                                                                BRA
          censământul  din  anul  tre­  tracte,  pînă  acum,  pentru   Haţeg,  Ilia,  Dobra,  Orăştie,   aprovizlonare teritorială.                                        roşii  —  sei
                                    aproape  80  de  tone.  Există   Rapoltu Mare şi Simeria.                                                                              LAN:   Ri
          cut.  Trebuie  să  ne  preocu­                                                                                                                                   (Casa de
                                    condiţii  să  ne  onorăm  în   O  dată  cu  încheierea  în
          păm  în  '  continuare  ou  in­                                                                                                                                  MERIA: I
                                    bune  condiţii  sarcinile  sta­  timpul  cel  mai  scurt  a  în-                                                                       doamnei :
          sistenţă  şi  răspundere  de                         sămînţărilor   şi   plantării                                                                               şui); ILIA
                                    bilite.                                                                                                                                riile I-II
          dezvoltarea  apiculturii,  fi­                       legumelor,  se  impune  să
                                      —    Despre  apicultorii   fie  finalizat  şi  plantatul
          ind  prevăzut  ca  la  sfîi'şitul
                                    fruntaşi  ce  ne  puteţi  spu­  cartofilor  pe  toate  supra­     --
          cincinalului  viitor  să  ajun­                                                                                                                                    VRE
                                    ne ?                       feţele  planificate  în  fiecare
          gem  la  35  400  familii  de                        consiliu  unic  agroindus­
                                      —  în  rindul  acestora  aş
          albine.  Amintim  ca  pozitiv                        trial.                                                                                                        Timpul
                                    aminti  pe  Aurel  Adamoni   O  atenţie  deosebită  se                                                                                 tru  azi,  1
          faptul  că  s-a  extins  secto­                                                                                                                                  vremea   v
                                    din  Haţeg  şi  Roman  Buria   impune  să  fie  acordată  re­
          rul  apicol  la  I.S.C.I.P.  O-                                                                                                                                  să,  cerul
                                    din  Gothatea,  de  la  care,   coltării  şi  valorificării  în­                                                                       lat  vor  c
          răştie  (816  familii),  C.A.P.                      tregii  producţii  de  legume                                                                               caracter  t
                                    în  anul  trecut,  am  preluat                                                                                                         soţite  şi
          Bîrsău  (110)  şi  Valea  Sîn-                       verdeţuri.  La  spanac,  din                                                                                electrice,
          giorgiului  (25),  Inspectora­  aproape 2 000 şi, respectiv,   cele  550  tone  planificate                                                                      fia  mode
          tul  silvic  judeţean  (350),   1 800 kg miere, ceea ce în­  s-au  preluat  110  tone.  Im­                                                                      rul  estic,
                                                                                                                                                                           le  minim
                                                               portant  este  ca  unităţile
                                    seamnă  realizarea  unor  ve­                                                                                                          prinse  în
          întreprinderea   de   pajişti                        de  valorificare  —  ale  I.L.F.,
                                    nituri de 45 000—50 000 lei                                                                                                            7  grade,
          (130).                                               Agrocoop  şi  Gostat  —  să                                                                                 xime  într
                                    pentru  fiecare.  Sînt  şi  alţi   se  preocupe  cu  întreaga                                                                          de.
            —  Ce  se  întreprinde  în
                                    apicultori  al  căror  exem­  răspundere  de  preluarea
          acest scop ?                                                                                                                                                       La mun
                                    plu  merită  să  fie  urmat  de   şi  valorificarea  în  totali­                                                                       fi   răcor
           —  Pe  lingă  ajutorul  cu                          tate  a  recoltei,  astfel  incit                                                                           variabil,
                                    cît  mai  mulţi  practicanţi  ai                                                                                                       cipitaţii  1
          material  biologic  acordat                          unităţile  producătoare  să                                                                                 mă  de  p
                                    acestei  frumoase  şi  utile   nu înregistreze pierderi
          crescătorilor  de  albine,  a-                                                                                                                                   şi  ninsoa
                                    îndeletniciri.               Organizaţiile  de  partid                                                                                 derat   d:
          cestora li se repartizează an                                                          De  la  A.E.S.C.H.,  ferma  S  solarii  Sintuhaim,  au  început  sa  fie  livrate  la  fondul  pieţei   est.  (Met
                                                               de  la  sate,  consiliile  popu­  primele  cantităţi  de  salata.  Pînă  în  prezent  echipa  condusă  de  Georgeta  Pană  a  re­
          de  an  cantităţi  sporite  de   Convorbire consemnată de   lare  şi  conducerile  unităţi­  coltat peste 15 000 căpăţîni de salată, urmînd ca în luna aprilie să fie livrate circa 75 000.  viciu L.
          biostimulatori, numai- în        NICOLAE TÎRCOB      lor agricole sînt chemate
   49   50   51   52   53   54   55   56   57   58   59