Page 55 - Drumul_socialismului_1985_04
P. 55
IIERCURI, 17 APRILIE 1985
a COMBINATUL DE PRELUCRARE
E EPOCA NICOLAE CEAUSESCU A LEMNULUI ARAD
a ________ „„__________ ____________ , 9
epoca marilor împliniri socialiste str. Aurel Vlaicu, nr. 14, telefon 966/47064,
47984, 47905, 47734
*
vinde din stoc disponibil unităţilor socialiste
BRAD: fyfoi nu am văzut oraşul crescînd; din municipiul Deva, Hunedoara şi judeţul Hu
j;
l-am înălţat cu mîinile noastre“ nedoara, următoarele :
© piese schimb utilaje prelucrarea lemnului
Am cunoscut cîndva un Şeful de brigadă Nicolae locuri şi cea sufletească a tru a dărîma ce era vechi, © piese schimb auto Tafra şi Gaz 51
îndrăgostit de oraşul mo Gheaţă, de la Întreprinde oamenilor lor, iar pe de pentru a construi din nou. @ motoare electrice diferite
ţilor crişeni, unul dintre rea minieră Barza este u- altă parte, pentru că func- Cartierul „Peste Luncoi“ s-a
t miile de brădeni prin a- nul din brădenii „prin a- ţionalităţile sociale ale o- construit într-o zonă care © electroventile hidraulice şi pneumatice
\ dopţiune, care spunea:,,ori- dopţiune". A venit în Brad rasului permit tuturor o via a trebuit să fie literalmen diferite
l cît aş colinda ţara în lung în urmă cu 24 de ani. ţă civilizată. te despădurită. Defrişarea
00 / şi în lat nu mă simt nică- — Ce vi se pare semnifi — Tovarăşe Constantin au făcut-o cetăţenii. Tot (ffc pompe terma diferite
li-
ea ) ieri mai bine ca în oraşul cativ, tovarăşe Gheaţă, Manda, sînteţi constructor ei, in frunte cu deputaţii & voitmetre şi ampermeîre diferite
00 l meu, la care aştept de fie- pentru ultimii 20 de ani ai de locuinţe in oraş. De cîţi au efectuat sute şi mii de
s- ani aţi venit în Brad ? ore de muncă la demola @ ventilatoare pentru aer debite 50 000,
l- 1 care dată cu nerăbdare oraşului dv. ?
ae ) să mă întorc“. Intr-adevăr, — Totul. Intre vizitele de — Din 1958, deci de 27 rea construcţiilor vechi de 80 000 mc/h şi pentru gaze arse 50 000
ui * oraşul care nu număra în lucru pe care le-a între de ani. pe amplasamentul moder
ii; prins tovarăşul Nicolae — Înseamnă că aţi văzut nului centru civic al ora mc/h, 180 mm H20 la 300°C
,10 1 urmă cu 30 de ani mai
,00 ţ mult de 10 000 de locui- Ceauşescu în diferite loca oraşul cum a crescut din şului, pentru că fiecăruia îi
,05 t ’tori, care acum numără a- lităţi ale ţării se numără temelii. este drag Bradul. Cu el
ri- > proape 24 000, exercită o şi cea pe care a efectuat-o — Eu nu am văzut cum odată mi-au crescut şi s-au
de
de \ adevărată fascinaţie asu- în oraşul nostru. Era la pu creşte oraşul. Am participat împlinit ca oameni copiii
,30 (| pra celor ce trăiesc aici. ţin timp după Congresul al peste 27 de ani la dezvol mei şi ai atitor mii de bră
e ; IX-lea al partidului. In a- tarea lui. Nu este zonă a deni.
iri i Ce a însemnat Epoca
de 1 Nicolae Ceauşescu pentru cele zile istorice pentru oraşului în care să se fi Profesorul Nestor Lupei
;e- \ oraşul de pe Crişul Alb ? a fost absent o vreme din
’u- Brad, împlinindu-şi ani
tin I Dimensiunile lui de astăzi. Două decenii de prefaceri înnoitoare
iţa ) Nu putem să pornim în a- pe meleagurile judeţului Hunedoara mulţi menirea de dascăl la
)in \ precierea influenţei pe care o catedră universitară din
” ; ^ a avut-o dezvoltarea urba- Timişoara. La închiderea
ra- brădeni s-a hotărit prezen construit locuinţe sau alte cărţii de muncă, s-a întors
1 i nistică a oraşului asupra
vi ) oamenilor săî fără să a- tul de astăzi al oraşului. obiective social-culturale în in Brad.
de Ce drum am străbătut, de care să nu fi fost şi eu — Cum vă pare Bradul
icii \ minţim citeva elemente ale atunci şi noi şi oraşul I Un prezent cu munca mea. ultimilor 20 de ani, tova
ce; l vitalităţii sale economice.
no- drum al marilor împliniri. Acum lucrez la terminarea răşe profesor ?
tie- i in Bradul anului 1985 Mi-amintesc ce era munca spaţiilor comerciale de la — Tinăr şi aproape în în
tin ) peste 12 500 de oameni îşi noastră atunci, o muncă parterul blocului 19. Vrem tregime nou. Transformări
îc ; \ află rostul de bază al e-
în- i xistenţei in muncă. Rost grea, bărbătească. Tot băr să le terminăm pînă la 1 le mari au avut loc însă AUTOBAZA T.A. ORĂŞTIE
bătească e şi azi dar dez
I temeinic într-un oraş în voltarea şi modernizarea Mai şi cu ■aceasta să se în nu numai în oraş ci şi în
oameni. Las deoparte bu
tregească centrul civic al
\ care desfăşoară activitate
ar { economică 18 întreprinderi întreprinderii a adus după oraşului. năstarea lor materială pen ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ
Iui, sine mecanizarea şi altfel — Oraşul - spune depu tru a mă.putea opri o clipă
el : } sau unităţi de stat sau coo- e azi munca in minele de la procesul continuu al
ilor ) peratiste. In numele şi pe aur. Ce greu era atunci să tata în consiliul popular o- @ sudor electric şi aufogen — categoria 4 6.
ea; l baza acestuia s-a dezvol- răşenesc, Maria Tudor — transformării omului, de a-
A- primeşti o locuinţă I Azi, s-a dezvoltat rapid. In ciţi- ducere a conştiinţei sale
su- i tat oraşul care numără as- 3 800 de b r ă d e n i au la nivelul bunăstării mate
zi ' tăzi aproape 3 800 aparta- apartamente confortabile în va ani s-a construit cartie riale. Societatea a pus şi
sul- ţ mente construite în cea rul Oraşul Nou. Dar anii
no- i mai mare parte în ultimii oraşul pe care singuri l-au ‘70-'85 au însemnat ani de pune la dispoziţia noastră
erii construit. o mulţime de mijloace în
1,00 I 20 de ani, în care s-au Unul dintre elementele adevărată înflorire a lui. acest scop. Bradul nu duce
) înălţat in acest interval 4 care caracterizează este Cînd am venit in Brad, în lipsă de acestea. In viitor,
l şoţţj;, o creşă, un cămin, o marea stabilitate a popu 1956, oraşul avea o singu ele se vor îmbogăţi şi mai
i grădiniţă, o policlinică, o ră stradă. Astăzi este ceea
laţiei. Foarte puţini din cei mult. Noi trebuie să le fo
I centrală telefonică automa- cu care m-am încadrat in ce poate vedea toată lu losim mai bine, în scopui
1 fă, o reţea de unităţi de acelaşi an la mină au pă mea - un oraş modern. La transformării revoluţionare
răsit Bradul. Toţi am de modernizarea şi dezvoltarea a omului, pentru ridicarea
îtru \ desfacere a mărfurilor şi
reia ţ de prestări de servicii ca- venit, in două decenii, lo lui participarea cetăţeneas conştiinţe! lui la nivelul e-
ta); calnici. Şi asta, cred eu, că a avut etapele ei hotă- pocii pe care o trăim. I.P.I.C.C.F. Deva. O declar
atăl ţ pabilă să satisfacă din pe de o parte din dragos rîtoare. S-a muncit mult şi nulă. (8G0)
curt
A) ; ^ plin cerinţele omului modern. te pentru frumuseţea acestor cu dragoste, voluntar, pen ION CIOCLEI B PIERDUT legitimaţie do
Mo- serviciu, nr. 4C30, pe numclo
Ra- Eigler Ricart, eliberată de
Ana G.S.M.c. „Vulcan" Bucureşti,
I-II şantierul IV Hunedoara. O
NI : Partidul Comunist Român — organizatorul şi conducătorul VÎNZĂRI declar nulă. (861)
g) ;
iată ■ VÎND casă (curte şi gră B PIERDUT legitimaţie do
că' marilor acţiuni de luptă antifasciste şi antirăzboinice dină). Deva, str. Ai. Vlahuţă, serviciu, eliberată de C.S.H.,
pe numele de Gostian Gheor-
nr. 1. Informaţii telefon 12809,
NI Hunedoara, după orele 19. glie. O declar nulă. (c. 12)
elor fasciste din ţara noastră. diferite probleme şi în ju că în cazul in care Ger ■ VlND urgent apartament B PIERDUT legitimaţie, po
UL- Creşterea pe plan intern a rul unor variate revendi mania hitleristă va ataca două camere, confort I, eta numele Todor Ecaterina, cu
liale jul I. Deva, Gojdu, telefon nr. 2399, eliberată de Fabri
afă- pericolului fascist, a agre cări general-democratice, România, „comuniştii vor 956/20801 sau 921/G4854. ca de încălţăminte Hunedoa
pe sivităţii organizaţiilor fas antifasciste, antihitleriste. considera necesară apăra (853) ra. O declar nulă. (c. 14)
ine- ciste, iar pe plan extern Prodigioasa activitate des rea fiecărei palme de pă- ■ VÎND casă (grădină), ga
endi raj, anexe. Orăştie, Victor B PIERDUT legitimaţie de
NI- a tendinţelor revizioniste făşurată de partid pentru mînt a ţării noastre". Babcş 5, telefon 41669, după serviciu, pe numele Ciuriiă
so- ale Germaniei şi ale aco ralierea pe o platformă co Dînd glas simţămintelor orele 17. (823) Constantin, eliberată de C.S.H.
inci- liţilor ei, au ridicat în faţa mună a tuturor forţelor întregului popor, Partidul ■ VlND casă 4 camere, apă O declar nulă. (c. 13)
^rin- curentă, baie, dependinţe, ga
(Re- maselor problema organi patriotice, şi-a găsit expre Comunist Român a orga raj (grădină), llia, strada DIVERSE
,aşa- zării unei riposte comune sia în realizarea unor acor nizat şi condus mari ac 23 August, nr. 44, telefon 22G,
spe- şi hotărîte. O asemenea ri duri de Front popular an ţiuni de luptă şi demon dr. Victor Repede. (880)
;ie) ; ■ VlND casă, dependinţe. B ASOCIAŢIA de locatari
enda postă putea fi realizată nu tifascist, eficienţa coaliză straţii antirăzboinice şi Gurasada, nr. 171. Informaţii, 3i Bcjan — Deva caută admi
riE : mai în condiţiile ralierii rii forţelor democratice vă- antifasciste în anii imediat Hunedoara, telefon 13003. nistrator. (869)
(Pa- într-un front comun a tu dindu-se cu deosebită pu premergători celui de-al (c. 15)
'ecut tere cu prilejul alegerilor B VÎND Dacia 1 300. Orăş
oru- turor categoriilor sociale şi doilea război mondial. Ma tie, Micro II, strada Mureşul, ANIVERSĂRI
;ona- forţelor politice interesate parlamentare parţiale din rea demonstraţie de la 1 nr. 12, apartament 16.
ră) ; în propăşirea democratică judeţele Hunedoara şi Me Mai 1939 — în organizarea (842) B ILIE, Voiehiţa şi Liana
(Da- a ţării şi apărarea integri hedinţi, de la 18 februarie şi desfăşurarea' căreia to B VlND Dacia 1 300 şi mo Mărginean urează dragului lor
otele tocicletă MZ 175. Deva, B-dul tată şi bunic Bocănici Remus,
CA- tăţii teritoriale. „în aceste 1936, precum şi în alege varăşul Nicolae Ceauşescu Decebal, bloc D, scara D, a- din Ormindea, cu prilejul ani
0-a împrejurări, arată tovară rile judeţene şi comunale a avut un rol determinant partament 13. ( 837 > versării a 60 de ani şi al
Sl- şul Nicolae Ceauşescu — din anii 1936—1937. Succe — a constituit o puternică pensionării, sănătate, fericire
ri e a B VlND Dacia 1 300, culoa şi „La mulţi ani !“.
Iure- Preluînd şi ridicînd pe Partidul Comunist Român, sele dobîndite de candida ridicare la luptă antifascis re alb 13. Cluj-Napoca, tele 13 SORA şi cumnatul din
- se- trepte mereu mai înalte exprimînd interesele vita ţii forţelor de stînga unite tă şi antirăzboinică. Acţio- fon 56393, după orele 20. (850) Deva urează dragului lor
cele mai bune tradiţii ale le ale maselor largi, mili au evidenţiat justeţea gîn- nînd oa un adevărat cata H VlND Mosltvici 408, stare Socaci Gheorghe, din satul
luptei poporului român tează activ pentru unirea dirii politice şi a liniei tac lizator, P.C.R. a reuşit, în bună. Simeria, telefon 61534, Curechi, eu prilejul aniversă
rii zilei de naştere şi al pen
pentru libertate naţională tuturor forţelor democrati tice a partidului comunist. anii grei ai dictaturii an- seara. (856) sionării, sănătate, fericire şi
şi socială, comuniştii s-au ce şi patriotice ale poporu Preocupaţi de destinele tonesciene, să grupeze în B VÎND televizor şi aragaz „La mulţi ani (87-1)
situat, o dată cu crearea lui, pentru apărarea inde ţării, comuniştii au preco jurul său largi forţe patrio trei ochiuri. Deva, telefon
(834)
15530, orele 10—21.
pen- partidului lor de avangar pendenţei şi suveranităţii nizat înfăptuirea unor mă tice, înfăptuind un adevă H VlND grinzi brad şi alte COMEMORĂRI
1985: dă, în fruntea acţiunilor ţării". suri concrete în scopul în rat front comun al maselor materiale construcţii. Deva,
oroa- tăririi capacităţii de apă de bază ale poporului, pe telefon 13081. (845) B CU tristă durere sufle
-
Izo- revoluţionare ale maselor. Obiectivele sub care s-a H VÎND urgent 30 capre cu tească, Simion soţ, Mariana
cu în anii grei al ilegalită desfăşurat activitatea pen rare a României împotriva care le-a orientat în direc iezi, preţ convenabil. Mihuţa fiică, Ionel ginere, Adrian
â, în- ţii, înfruntând teroarea tru unirea tuturor acestor agresorilor fascişti. Astfel, ţia eliberării ţării de sub Marian, sat Prăvăleni 85, corn.
Ircări dezlănţuită de organele re- forţe într-un singur front în cadrul lucrărilor plena dominaţia fascistă şi ală Vaţa. (c. 16) nepoţel anunţă rudele şi pe
a su- H VlND Dacia 1 300, motor toţi cei care au cunoscut-o
secto- presive burghezo - moşie interesau, firesc, masele rei lărgite a C.C. al P.C.R. turării ei la coaliţia anti- franţuzesc. Deva, telefon 15310, că se împlinesc 6 luni, Ia 17
aturi- reşti, partidul comunist a cele mai largi, iar în anu din iulie 1936, au fost in hitleristă. după orele 18. (882) aprilie 1085, de cînd moartea
:i cu- desfăşurat o amplă activi mite privinţe Inclusiv o dicate căile de organizare La 40 de ani de la zdro nemiloasă a răpit fulgerător
2 şi pe aceea care a fost o bună
î ma- tate de organizare a luptei parte a burgheziei, neliniş a rezistenţei poporului ro birea fascismului, poporul SCHIMB soţie, mamă, soacră şi bunică,
3 gra- clasei muncitoare, a ţără tită de perspectivele sum mân împotriva unui atac român întîmpină ziua de 9 SOFIA M ARCUŞ, din Brad.
nimii şi intelectualităţii. bre ale aservirii ţării in din partea fascismului ger Mai, acţionînd într-o de DE LOCUINŢĂ (838)
îea va Perioada ianuarie 1934 — tereselor Germaniei hitle- man, prin măsuri de ordin plină unitate . în jurul fa SCHIMB apartament ul - .„iii- •••*=■>mr%x*srtxrati
i cer febra ar ie 1930, care a ur riste. Pornind de la ase politic, economic, social şi partidului, al secretarului tracentral Timişoara cu Deva.
a pre- mat puternicelor bătălii so menea considerente, comu militar, pentru „întărirea său general, tovarăşul Informaţii, Hunedoara, tele K ASTAZI, 17 aprilie
b for- niştii, organizaţiile de ma capacităţii de apărare a ţă Nicolae Ceauşescu, pentru fon 13986. (854) I 1985, se împlinesc 15 ani
poviţă ciale din anii crizei econo de cînd în mod tragic şi
fulgerător a dispărut
t mo- mice, reprezintă o etapă să legale conduse sau in rii şi a armatei române". înfăptuirea neabătută a is
est şi deosebit de importantă a fluenţate de P.C.R. au pu Şi ou acest prilej,' s-a sub toricelor hotărîri adoptate PIERDERI |i aceea care a'fost BUCUR
le ser- tut înregistra succese deo liniat ceea ce P.C.R. afir de Congresul al XTTI-lea. ^ GABRIELA <ELA).
co). istoriei patriei, a Partidu Bj PIERDUT legitimaţie de $ Pios omagiu, amintiri
lui Comunist Român şi a sebite în mobilizarea ma mase în apelul său din 1 serviciu, pe numele Muroşan | dureroase. (c. 21)
mişcării democratice, anti selor la acţiuni pe cele mai noiembrie 1935 şi anume Dr. MIRCEA VALEA Dorin-Marin, eliberată do n.-».ic3iMrjcrTr»T»«v uww‘.*iCT'»LT.tairam»B