Page 57 - Drumul_socialismului_1985_04
P. 57
VIZITA OFICIALA IN CANADA
PROLETAR» DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÂ!
w A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU,
( M U S M I I L HUNĂ CU TOVARĂŞA ELENA CEAUSESCU
9
9
REÎNTÎLNIRE CU PRIMUL MINISTRU
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C
Marţi după-amiază, pre cum şi în legătură cu u- multiple planuri dintre
şedintele Republicii Socia nole probleme actuale ale România şi Canada, con
liste România, tovarăşul vieţii internaţionale. lucrării lor mai strînse pe
Nicolae Ceauşescu, îm La încheierea convorbi arena internaţională, în
preună cu tovarăşa Elena rilor, a fost exprimată sa interesul celor două po
Anul XXXVII, nr. 8 531 JOI, 18 APRILIE 1985 4 pagini — 50 bani Ceauşescu, s-a roîntîlnit tisfacţia deosebită pentru poare, al cauzei păcii, înţe
cu primul ministru al Ca rezultatele vizitei, pentru legerii şi destinderii pe
nadei Brian Mulroney. arena mondială.
în cadrul noii runde de înţelegerile la care s-a Convorbirile s-au desfă
ÎN NT MPINAREA ZILEI DE 1 MAI convorbiri de păreri cu toate acestea dcscliid noi şurat într-o atmosferă cor
ajuns,
apreciindu-.se
cu
a
continuat
schimbul
privire la dezvoltarea re perspective întăririi prie dială, prietenească, de sti
laţiilor bilaterale, pre teniei şi colaborării pe mă si înţelegere reciprocă.
Uzinarea pieselor ÎNTÎLNIRE CU PREŞEDINTELE CAMEREI COMUNELOR
SI CU PREŞEDINTELE SENATULUI
%
de schimb — în pas Marţi la amiază, pre In rotonda clădirii Par mentului au oferit un de
şedintele Republicii Socia lamentului, t o v a r ă ş u l jun în onoarea tovarăşului
cu cerinţele producţiei liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tova Nicolae Ceauşescu şi a to
Nicolae Ceauşescu, şi to răşa Elena Ceauşescu au varăşei Elena Ceauşescu.
— Primul trimestru al la activitatea de recupera varăşa Elena Ceauşescu au semnat în Cartea de o- In timpul dejunului, tova
anului curent s-a încheiat re a materialelor feroase făcut o vizită la Parla noare, unde vizita distin răşul Nicolae Ceauşescu şi
preşedinţii Camerei Comu
cu realizări bune pentru şi neferoase să mai notăm mentul canadian, unde şilor reprezentanţi ai po nelor' şi Senatului au ros
colectivul nostru de mun o cifră : 1,5 milioane lei, s-au întîlnit cu preşedin porului român este con
că — sublinia ing. Viorel la atit se ridică, pe aceas tele Camerei Comunelor, semnată ca un eveniment tit toasturi.
Dejunul s-a desfăşurat'
Cărmăzan, şeful secţiei tă perioadă, valoarea ma John Bosley, şi cu pre marcant, de mare însem într-o atmosferă caldă,
nătate.
şedintele Senatului, Guy
MAI prelucrătoare I din cadrul terialelor recuperate şi re Charbonneau. Cei doi lideri ai Parla prietenească.
introduse în producţie.
uzinei nr. 5 a C.S. Hune
doara. La toţi indicatorii Paleta utilajelor, piese ÎNTÎLNIRE CU OAMENI DE AFACERI
înregistrăm depăşiri de lor nou confecţionate şi
plan. Prin mobilizarea e- subansamblelor recondiţio Preşedintele Republicii ţesc pe preşedintele Româ- Au vorbit apoi J. Don-
î SPORURI xemplară a celor aproape nate în atelierele secţiei Socialiste România, tova niei. nelly, preşedintele Agon-
ţiei pentru Energia
Atomi-
^ OR PRODUCŢIE răşul Nicolae Ceauşescu, în deschiderea întîlnirii că a Canadei A. K. Velan,
n
s-a întîlnit, marţi după-
^ Cu cele 4 G00 tone de AN UE TRECERE IN CINCINALUL VIITOR amiază, cu reprezentanţii au luat cuvîntul minis preşedintele Comitetului
trul comerţului exterior al
i cărbune extrase supli- unor firme industriale, Canadei, James Francis pentru comerţ Canada —
1 mentar de la începutul 800 de muncitori, prin buna este diversă, bogaţă. Prac bancare şi comerciale din Kclloher,* care a salutat Europa de Est, Jnck IIo-
\ anului şi pînă în pre- aprovizionare cu materiale tic, tot ceea ce se face aici Canada, precum şi ai unor şi a adus un respectuos vveţt, preşedintele organi
i zent, colectivul sccto- le necesare, coordonarea şi este destinat reparaţiilor organisme guvernamenta o m a g i u preşedintelui zaţiei Candu, J. Scrroussi,
/ rului IV de la I.M. Vul- urmărirea atentă, riguroa capitale, mijlocii, de între preşedintele firmei „Dern-
) can se situează în frun- să a producţiei, valorifica ţinere curentă a instala le canadiene interesate în Nicolae Ceauşescu. în con
) tea întrecerii socialiste rea eficientă a timpului de dezvoltarea relaţiilor e- tinuare, el a subliniat in no Traving". Ei au salutat
l pe întreprindere. Prin- muncă disponibil, în cele ţiilor, utilajelor şi agrega conomice cu România. teresul larg manifestat în cu multă căldură vizita
în Canada a preşedintelui
tre brigăzile cu cel mai trei luni trecute din acest telor combinatului hunedo- La întîlnire au participat Canada faţă de realizările Nicolae Ceauşescu. Dînd o
\ însemnat aport la ob- ultim an al actualului cin rean. O parte din piesele tovarăşii Gheorghe Oprea, României, pentru promo apreciere deosebită progre-
uzinate de acest colectiv sînt
i ţinerea acestei depăşiri, cinal, am obţinut peste varea unei colaborări cît
! care au realizat randa- prevederi 38 de tone de utilizate în unele întreprin Ştefan Andrei, alte per mai strînse cu ţara noas
1 mente de peste 9 tone utilaj siderurgic, 114 tone deri din cadrul judeţului, soane oficiale care înso- tră. (Continuare înpag. a 4-a)
\ pe post în abataje ca- piese noi confecţionate, al de alţi beneficiari din ţa WW/.V.V.V.V.V.V ,w.w ■.■■■.V.VA,V,VZ.".V..VAV ,v.v v.v.v.v
,
-
i meră, se numără cele te 29 tone piese şi suban- ră.
1 conduse de Traian Bor- samble recondiţionate. Cum s-au îndeplinit pro
ţ şa, Ioan Iîud, Geza But- Economistul Constantin gramele speciale de fabri Veteranii
l naru si Vladimir Soro- Popescu, contabilul şef al caţie prevăzute pentru tri
1 doc. mestrul care s-a încheiat ?
secţiei, a completat:
1 O atenţie deosebită se — Au fost trei luni de Cum s-a răspuns priorită pleacă frumos...
^ acordă la I.M. Vulcan muncă intensă, în care şi ţilor din această perioadă ?
i lucrărilor miniere de noi ne-am confruntat cu Iată părerea maistrului Ro- OBIECTIVELE DIN PROGRAMUL Colectivul Erou al Mun
I pregătire. Prin măsurile greutăţi, pe care însă le-am mulus Iv'an, secretarul co JUDEŢEAN DE DEZVOLTARE cii Socialiste de la C. S.
ţ luate de conducerea în- învins, Depăşirile amintite mitetului de partid al sec Hunedoara şi-a preţuit şi
1 treprinderii în vederea au fost obţinute în condi ţiei : A ZOOTEHNIEI - cinstit Întotdeauna oame
I intensificării ritmurilor ţiile economisirii la chel — In primele trei luni ÎNFĂPTUITE EXEMPLAR ! nii de nădejde, pe cei
) la formaţiile care exe- 1 tuielile de producţie directe care au stropit cu sudoa
|j cută lucrările de pregă- ’ a 3,1 milioane lei, iar la LIVIU BRAICA (Pagina a ll-a) rea frunţii lor, decenii la
i tire a viitoarelor capa- cele indirecte a 761 000 I rind, vetrele cu ioc ne
1 citaţi, în perioada la ea- lei. Iar dacă ne referim (Continuare în pag. a 3-a) stins ale marelui combi
ţ re ne referim, aici s-au nat. Dar vine o vreme
l realizat peste plan 800 cind, cu adinei regrete
| m de asemenea lucrări. in inimă, Închizi cartea
muncii şi predai ştaleta
I NOI TIPURI CAMPANIA AGRICOLĂ, DE P R I M Ă V A R Ă celor mai tineri, harnici
l DE LINGOTIERE şi dornici de aiirmare,
aşa cum odinioară fuse
| PENTRU OŢELĂRII
Chiar şi pe timp de ploaie — lucrătorii seră ei, veteranii...
l Ea uzina nr. 3-turnă- 47 de ani a muncit
? torii de Ia C.S. „Victo- lăcătuşul Teodor Ftorea
I ria" Călan se fabrică a- ogoarelor nu au vreme de răgaz ! la laminorul de 800 mm ,
l nul acesta o gamă di- oţelarul Onică Toma o
■ versificată de lingotierc plămădit, timp de 38 de
( destinate oţelăriilor de Ploile care au căzut fără vizionarea corespunzătoare ria să urmărească calita de lucru reprezentînd o
/ la Tîrgovişte, Oţelu Ro- contenire în ultimele zile cu apă pentru prepararea tea lucrării, în scopul de condiţie decisivă în acest
l su, Cîmpia Turzii, Ilu- au făcut ca lucrările la pre soluţiei. Fireşte, o dată cu a obţine o eficienţă maxi sens. ACCENTE
^ nedoara. După cum ne gătirea terenului .şi semă sporirea ritmului la erbi- mă ia combaterea buruie
nat să fie întrerupte. Pen cidări, specialiştii au dato nilor, scurtarea perioadei (Continuare in pag. a 3-a)
( spunea inginerul Lcon- tru a relua acţiunile cu ani, oţel la O.S.M. I ; ii]
tin Mateşoi, directorul toate forţele este necesar hala de turnare a oţelâ
uzinei, lingotierele LC- riei electrice nr. 1, Lucre-
38-P — pentru C.S. Hu ca în această perioadă, în
fiecare unitate şi formaţie (ia Şulu a fost harnică şi
nedoara şi P-G50 — pen de lucru să fie finalizate conştiincioasă muncitoare
tru celelalte oţelării din 36 de ani; macaragiul
în detaliu toate pregătirile,
ţară, se bucură de apre astfel îneît atunci cînd so Teodor Hărăbău şi-a stru
cierea beneficiarilor, lul se zvîntă, chiar şi în nit macaraua in hala la
de
mm,
800
minorului
mai cu seamă datorită ferestrele dintre ploi, să se mai bine de trei decenii
lucreze din plin.
faptului că prin noua şi jumătate, iar colegul
O deosebită atenţie tre
lor formă constructivă său, Gheorghe Jiscanu
buie acordată reluării ne- alţi 33 de ani. La sigu
— formă activă ondu
întîrziate a erbicidării ce ranţa circulaţiei pe căile
lată — asigură solidi- realelor păioasc, folosirii ferate uzinale, Teodor Ca
ficarea dirijată a lin- ru randament maxim a tu rabă a fost un muncitor-
gourilor de oţel şi. ceea turor maşinilor din dotarea exemplu de conştiinciozi
S.M.A. şi I.A.S. Ploile au tate aproape 32 de ani.
ce este mai important,
favorizat atit dezvoltarea De citva timp, tovarăşii
creşterea coeficientului
griului si orzului, cît şi de muncă le duc dorul...
de scoatere Ia metal. în creşterea gradului de îm- ... Veteranii ies la pen
acest trimestru şi în buruienarc a acestor cul sie. Frumos şi demn, cu
continuare, capacitatea turi. Iată de ce, la relua fruntea sus, aşa cum au
urma
in
Lasă
muncit.
de producţie a noilor rea erbicidării este nece lor pilduitoare lapte de
lingotierc va creşte la sar să se realizeze viteze abnegaţie şi patriotism.
C.S. „Victoria” Călan. zilnice sporite prin asigu 25 000 legături ele ceapă au fost recoltate pînă in prezent la A.E.S.C.II. Deva, fer Să Hm demni de pilda
ma 8 solarii Siutuhulm. In imagine echipa condusă de Georgeta Pană, pregătind noi lor... (VASILE GRIGORAŞ,
rarea funcţionării ireproşa cantităţi ce vor fi expediate. Foto NICOLAE GHEORGHIU corespondent).
bile a instalaţiilor şi apro
