Page 59 - Drumul_socialismului_1985_04

31 ® JOI, 18 APRILIE 1985 Pag. 3

MATERIALIZAREA PROPUNERILOR FĂCUTE ÎN CAMPANIA
EPOCA OTCOLAE CEAUSESCU i ELECTORALĂ - ÎN PREOCUPĂRILE DEPUTAŢILOR
UNE
Şl ALE CONSILIILOR POPULARE
epoca marilor împliniri socialiste J
în c- Fe agenda de lucru
Zim-
uinen- j Omagiu! nostru— f zi // a locuitorilor Sar'mizegetusei
tincre-
Sarmizegetusa este o co­ modul cum sînt vîndute varea cărora, sîntem siguri,
Jicolac Obiectivul esenţial al ac­ tele dezvoltării m perspec­ tră s-a Înscris cu 25 for­
• tinc- tivităţii politico-educative şi tivă a României le consti­ maţii artistice, în actuala mună de oameni harnici şi prunele din pomii izolaţi aţr întreprins cîte ceva. Vă
rugăm să ne vorbiţi de­
cultural-artistice pe care o tuie marile împliniri ale ul­ ediţie numărul lor a ajuns buni gospodari. Faptul că-i de pe terenurile C.A P., spre acestea.
adică să se vîndă doar ce­
desfăşurăm il constituie for­ timilor douăzeci de ani de la 53. Am obţinut titlul de interesează într-un grad lor care au activitate per­ — între propunerile deja
înalt tot ce se realizează
marea omului nou, con­ cînd în fruntea partidului laureat pe ţară, locuri în comuna lor este ilus­ manentă în C.A.P. înfăptuite aş cita-o pe a-
structor conştient şi devo­ se află tovarăşul Nicolae fruntaşe pe judeţ in Între­ trat şi de numărul mare In legătură cu aceste ceea care se referea la îm­
tat al societăţii socialiste Ceauşescu, omul care prin cerea cu celelalte cămine
de propuneri făcute de ei
multilateral dezvoltate. Este cutezanţă revoluţionară a culturale. în campania electorală propuneri, tovarăşul Adam prejmuirea curţii grădini­
Corui, vicepreşedinte al bi­
ţei de copii, pe cea privind
sarcina de mare responsa­ inaugurat o epocă de ma­ Tot ce am făcut, ce fa­
6,00 pentru alegerile de la 17 roului executiv al consiliu­ curăţarea şi înlăturarea
dimi- bilitate pe care Congresul re înflorire a Întregului pă- cem şi ne propunem este
rdinca ol Xlll-lea al partidului, se­ mint românesc. recunoştinţa faţă de strălu­ martie. Peste 70 de propu­ lui popular comunal, ne excesului de umiditate din
ă; 7,00 cretarul general, tovarăşul Formele muncii politico- citul nostru conducător, to­ neri, în cea mai mare par­ spunea: incinta C.A.P. Sarmizege­
1 Mai. te de competenta organe­ — Repartizarea loturilor tusa. Tot la acest capitol
emări- Nicolae Ceauşescu, au educative Întreprinse con­ varăşul Nicolae Ceauşescu, în anii trecuţi a suscitat, înscriem şi faptul că ce­
ficolae pus-o in faţa activităţii de stituie tot atitea ample ac­ a cărui reinvestire in func­ lor locale, au reţinut pen­
panoul propagandă, a tuturor fac­ ţiuni de cunoaştere a aces­ ţia de preşedinte al ţării tru agenda lor de lucru Intr-adevăr, unele discuţii, tăţenii din Păucineşti şi
ecerii; deputaţii aleşi în consiliul în sensul că unele loturi Sarmizegetusa au organi­
i; 8,10 torilor educaţionali. Acţio- tor realizări, de îndemnuri ne oferă un minunat în­ popular. erau mai puţin producti­ zat, la îndemnul deputa­
r; 9,00 nind pentru 'îndeplinirea sa la obţinerea de noi succe­ demn în nobila muncă de
9,05 aducem un fierbinte oma­ se. Ne preocupăm deopo­ formare a omului nou, în Înainte de a vorbi de­ ve. Această propunere o ţilor lor, o acţiune comu­
tători- giu celui mai iubit fiu al trivă de atragerea cit mai realizarea sarcinilor econo- spre modul cum s-a tre­ considerăm rezolvată prin nă, repunînd în stare de
tin de cut la înfăptuirea unora repartizarea pe care am folosinţă drumul de căru­
ît fol- poporului nostru, omul re­ multor locuitori ai satelor mico-sociale pe care le a- dintre propuneri, ne oprim făcut-o în acest an şi la ţe, spre locul numit Cra-
rmonii ales cu bucurie şi deplină comunei noastre în ampla vem.
tin de satisfacţie in suprema func­ manifestare a spiritualită­ puţin asupra conţinutului care, deocamdată, nimeni cul, unde se află depozi­
n co- lor. Astfel, una dintre pro­ nu are obiecţii. Vom tine tată o bună parte din fi­
15 Pu- ţie de preşedinte al Repu­ ţii româneşti — Festivalul EMIL GUGA, puneri se referă la nece­ seama şi de cealaltă pro­ nul C.A.P. şi al sătenilor.
luletin blicii Socialiste România. naţional „Cîntarea Româ­ secretar adjunct cu sitatea de a se face o re­ punere la timpul potrivit. Am luat, de asemenea,
in co- Acest act de inalt pa­ niei", iniţiat de secretarul probleme de propagandă
; 12,15 general al partidului, tova­ în Comitetul comunal distribuire a loturilor date — Dincolo de aceste măsuri pentru aproviziona­
jtiinţi- triotism reprezintă chezăşia în folosinţă personală două propuneri, mai sînt, rea cu unelte agricole a
îmieră sigură a mersului nostru răşul Nicolae Ceauşescu. de partid, membrilor cooperatori cu tovarăşe Corui, şi altele de magazinelor sătesti.
De la înainte pe calea progresu­ Faţă de prima ediţie a fes­ directorul Căminului activitate continuă în c o m p e t e n ţ a consiliului
> uni- lui şi civilizaţiei. Argumen­ tivalului, cînd comuna noas­ cultural Bâiţa
iuletin C.A.P. O alta se referă la popular comunal în rezol­ ION CIOCLEI
Muzică
ască ;
eco-
Sfatul O aşezare minerească
buletin •9 S-A EXTINS
olitica
î apăr cu o spiritualitate vie
i mea SPAJIUL
I ;
a-
in- în condiţiile creşterii po­ necesitatea intensificării COMERCIAL
tenţialului economic al co­ activităţii de creaţie teh-
r ie 1
o porul munei Certeju de Sus s-a nico-ştiinţifică, introduce­
Infăp- impus o nouă structurare rea progresului tehnic în Magazinul pentru des­
Con- a activităţii cultural-edu- vederea realizării sarcinilor facerea produselor chi­
ll-lea ; cative şi artistice desfăşu­ de producţie". mice, unitate situată pe
i; 22,00 rate de căminul cultural. Bogatele evenimente ale bulevardul Decebal şi
23,00 A fost necesară o amplifi­ acestui început de an au aparţinînd I.C.S.M.I.
•; 23,35 care a numărului şi cali­ Deva, şi-a extins supra­
e ştiri. prilejuit iniţierea unor ac­ faţa cu încă 350 mp,
tăţii acţiunilor iniţiate, o- ţiuni de educaţie patrioti­ ceea ce înseamnă dubla­
rientarea lor spre realiza­ că, revoluţionară. Acestea rea spaţiului. Se asi­
rea sarcinilor economice au adus în prim-plan mo­ gură în acest mod o
ale exploatării miniere, mente memorabile — Uni­
dar şi ale comunei în ge­ rea Principatelor Române, mai bună aprovizionare
[I (Pa­ neral — creşterea secto­ luptele ceferiştilor şi pe­ a populaţiei cu produ­
şi doi rului zootehnic, a contri­ troliştilor din februarie se chimice şi deter­
:'i (Ar- buţiei locuitorilor la fon­
A: Ta- 1933, alegerile de deputaţi genţi, ca şi etalarea —
termen dul local de autoaprovizio- de la 17 martie, actul de de către personalul u-
— sala nare şi planul centralizat
Călifar al statului. A rămas ca o- importanţă capitală pentru nităţii, condus de Ma-
3) ; Ra- destinul patriei — reînves-
Marfă biectiv de bază al activită­ tirea tovarăşului Nicolae ria Pleşa — în mod cît
ETRO- ţii educaţionale formarea mai atractiv a unui bo­
ii (Pa­ Ceauşescu în înalta func­
ra (U- omului nou, constructor ţie de preşedinte al Repu­ gat sortiment de arti­
călure- conştient şi devotat al so­ blicii.
(7 NO­ In întrecerea judeţeană, formaţia de teatru a claselor II—IV (Şcoala generală nr. 1 cole.
II Vra- cietăţii socialiste multila­ Şi-au continuat activita­ Deva) a ocupat locul II (instructor — înv. Delia Szanto).
J «I-
n- teral dezvoltate ce se edi- tea cele zece cursuri ale
fică în patria noastră. universităţii cultural-ştiin- » _ •
Acolo,
“văzute
’RILA : Uzinarea pieseior
oresc) ; Aşezămîntul de cultură — centru al educaţiei
deţi şi CAMPANIA AGRICOLĂ DC PRIMĂVARĂ
tezat) ; patriotice, revoluţionare
;nt cu de schimb
(Stea-
.ABAR- Lucrătorii ogoarelor
Incrul); în lipsa pe o bună pe­ ţifice, cele două brigăzi (Urmare din pag. 1) rea ritmică a sarcinilor.
tndo — rioadă de timp a secreta­ ştiinţifice. Biblioteca co­ Dintre echipele de la con­
atria) ; fecţii metalice, coordonate
tlui I- rului adjunct cu probleme munală şi-a intensificat ac­ nu au vreme de răgaz! ale anului s-a acordat ma­ de maistrul Constantin
ă r a) ; de propagandă al comite­ tivitatea mai ales în ca­ ximă atenţie, in lumina
Răfu- tului comunal de partid şi drul „Lunii cărţii la sate".' sarcinilor trasate de Comi­ Copilu (au redus la jumă­
lasa clc director al căminului cul­ De asemenea, s-au inten­ (Urmare din pag. 1) munele Baia de Criş, Sîn- tetul Politic Executiv al tate timpul afectat reali­
G: Ru- tural, sarcinile au fost sificat acţiunile cu filmul. tămăria-Orlca, Turdaş, To- C.C. al P.C.R. din ianua­ zării confecţiilor pentru
BRAZI: Deoarece timpul este teşti, Bretea Română, Bră- rie a.c., a orientărilor şi camerele de zgură de la
- serii- preluate de conducerea şco­ Potenţialul artistic alcă­ mult înaintat şi pe unele nişca şi altele, unde în iar­ indicaţiilor tovarăşului cuptorul de 400 tone —
: Run­ lii, de cadrele didactice, tuit din 24 formaţii, cu ca­ suprafeţe cultivate cu ra- na trecută .s-au întâmpinat Nicolae Ceauşescu, execu­ O.S.M. 2) s-au evidenţiat
de cul- de organizaţiile sindicale. re comuna s-a înscris în piţă furajeră — după care serioase neajunsuri în fu­ tării pieselor şi ansamble- cele conduse de Iosif Gher-
: Pen- Omul de bază a rămas di­ actuala ediţie a Festivalu­ urmează să fie însămînţat rajarea animalelor datorită lor necesare reparaţiilor man, Pavel Furcă, Nicolae
Latter rectorul şcolii, tovarăşul lui naţional „Cîntarea porumb pentru boabe — neasigurării producţiei ne­ Moise, Şamoilă Ilorvat,
: Suro- Ioan Vinţan, vechi şi cu­ României", a fost mai bine plantele au ajuns în sta­ cesare de nutreţuri, se im­ capitale la oţelării. Este Ioan Beler, sudorii Gheor-
GHE- noscut activist cultural. La pus în valoare cu prilejul diul de recoltare, se im­ pune ca acţiunile pe pa­ vorba despre cuptoarele ghe Copilu, Gheorghe Poe-
ea dra- nivelul căminului cultural etapei de masă a amplei pune ea, chiar şi pe timp jişti să fie mai bine or­ de 90 de tone- de la O.S.M. naru, Ecaterina Orăşan, de
I. s-au organizat acţiuni vi- manifestări, iniţiate de se­ de ploaie, să se treacă la ganizate şi urmărite de I, 20 tone — O.E. 1., 400 la forjă — Adalbert For-
zînd realizarea sarcinilor cretarul general al parti­ factorii răspunzători. tone — O.S.M. 2, podurilor
economice ale comunei — dului, tovarăşul Nicolae cosit în vederea furajării rulante de 15, 100 şi 300 gaci, Negoiţă Nicolescu,
dezbateri, mese rotunde pe animalelor în adăposturi. In ceea ce priveşte acti­ tone, urgentarea progra­ Ioan Sîrghi, atelierele me­
tema: „Dezvoltarea econo- Ceauşescu, cu prilejul în­ Formaţiile de mecanizare vitatea legumicultorilor, pe mului pentru reparaţia canice — Emil Lăncrănjan,
activitatea
organizeze
să
mico-socială a comunei în tâlnirilor candidaţilor de lingă îngrijirea răsadurilor, mijlocie a laminorului de Miliai Amzuleanu, Alexan­
cincinalul 1986—1990. Sar­ în flux, realizînd cu ope­ trebuie continuate, chiar 800 mm, prevăzută a înce­ dru Covacs, Romulus Lup,
Oii pcn- deputaţi cu alegătorii. Ta­
ie 1985 : cinile ce revin din planul rativitate maximă recolta­ şi pe ploaie, acţiunile la pe în prima -parte a lunii Daniel Iuhasz, maşini u-
ăcoroa- raful, formaţia de dansuri tul, arăturile, fertilizarea, recoltarea şi valorificarea aprilie. nelte — Enaehe Spanache,
/arlabil, naţional unic de dezvolta­ populare, soliştii vopali pregătirea terenului şi în- spanacului, cultură după
!. Vor re pe anul 1985", „Sarci­ sămînţarea porumbului. — „La zi", care este sta­ Samoil Lueacs, Alexandru
ii locale sînt prezenţi în etapa ju­ care se vor planta alte le­ diul realizării acestui pro­ Muntean, Vasile Vaman,
loaie şi nile factorilor educaţionali deţeană a „Cîntării Româ­ Organizaţiile de partid gume. Ştefan Lăcătuş şi alţii.
e. Vîn- reieşite din Raportul pre­ de la sate, consiliile popu­ gram ?
slab, la niei", rod al unei serioase înţelegînd că obţinerea — Circa 90 la sută din­ în trimestrul al II-lea,
iele in­ zentat de secretarul gene­ lare şi conducerile unită­ unor producţii sporite la tre piesele solicitate sînt colectivul secţiei prelucră­
ie de pregătiri. ţilor agricole au datoria să hectar la toate culturile, în toare I are de finalizat al­
din est. ral al partidului, tovarăşul Toate aceste eforturi fac facă o mai bună mobili­ condiţii do eficienţă ridi­ uzinate, diferenţa realizîn-
minime Nicolae Ceauşescu, la Con­ zare a lucrătorilor ogoare­ du-se în zilele rămase din te comenzi importante. Se
ie între din localitatea de mineri cată, depinde hotărîtor de aprilie. disting, între ele, recondi-
:, iar în gresul al Xlll-lea". în sa­ a Munţilor Apuseni o aşe­ lor şi crescătorilor de a- folosirea cu _ randament ţionarea pieselor pentru
ise pînă tele Nojag şi Vărmaga au nimald la lucrările pe pa­ maxim a timpului, a for­ Volumul lucrărilor este
favori- zare cu o spiritualitate vie, jiştile naturale, respectiv complex. Contribuţia sect blumingul de 1.300 mm,
ea bru- fost organizate acţiuni pri­ ţelor şi mijloacelor meca­ ţiei la buna funcţionare a laminorul de semifabrica­
maxime vind „Dezvoltarea agricul­ pe măsura dinamismului la fertilizări, curăţarea ve­ nizate, lucrătorii ogoarelor agregatelor combinatului te, uzinarea pieselor pen­
1 grade, înfloritoarei epoci din is­ getaţiei lemnoase nefolosi­ sînt chemaţi să acţioneze tru repa'iţiiie de la aglo-
liminea- turii în zonele necoopera- toare, distrugerea muşu­ şi în aceste zile jploioase, fiind, deosebii de impor­
og de toria patriei — Epoca tantă. Am reţinut, din spu­ mcrntorul 2, poduri ru­
Tufuri- tivizate". în cadrul ex­ Nicolae Ceauşescu. roaielor, la alte acţiuni de cu pricepere şi hărnicie, la sele interlocutorilor şi cî- lante ş.a. Toate sînt impor­
ploatării miniere a avut sporire a producţiei de lucrările ce nu mai îngă­ teva nume de oameni, cu tante şi vor fi onorate la
loc „Consfătuirea privind MINEL BODEA "iasă verde şi fin. în co­ duie nici o tărăgănare. aport însemnat la înfăptui­ termenul stabilit.