Page 6 - Drumul_socialismului_1985_04
P. 6
Pac,. ? DRUMUL 3Uv.rRU3muLui r
EPOCA NICOLAE CEAUSESCU CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ
---■-------- ....................... , . , , I, | 9
v 1T1 :
epoca marilor împliniri socialiste Ritm intens de lucru si calitate
*
împliniri fireşti într-omare familie ireproşabilă la însămînţări!
(Urmare din pag. 1) erărilor de pregătire a te- hotărîte pentru producerea
O dată cu intrarea in Ceauşescu, secretarul ge Leonorei Belea, nu am pu renului şi la semănat, in întregului necesar de fu 20,
producţie, la 1 iunie 1969, neral al partidului, pre tut discuta. Nici cu ingine Iuţilor agricole să organi ginerii şefi şi şefii fermelor raje, în sortimentele pre 21,
a recţiei prelabricate din şedintele Republicii, privind rul llie Motorga, şeful sec zeze judicios toate acţiu au obligaţia să supraveghe văzute, asigurînd chiar şi 21,
beton, Io Bircea se puneau îmbunătăţirea permanentă ţiei prelabricate. Se află nile, să asigure mobilizarea ze zilnic întreaga activitate o rezervă de nutreţuri. •
boz ele unei noi unităţi e- a activităţii productive, şi-au arnindoi in China, la pune generală a locuitorilor sa din cîmp, respectarea nor La fertilizarea şi curăţarea SU
conomice, a unei ramuri aliat materializare concretă rea in funcţiune a unei fa telor la lucrările agricole melor de densitate stabi păşunilor şi fîneţelor să
industriale noi pentru jude la I.M.C. Deva. Pentru rea brici de b.c.a., pe care tot şi să urmărească în cîmp lite pentru fiecare cultură. fie făcută o mobilizare ge E£Bi
ţul nostru — cea a materia lizările bune obţinute an ei, împreună cu alţi trei modul cum fiecare forma ® Atenţie deosebită se cerc nerală a locuitorilor sate
lelor de construcţii. Era de an, centrala şi ministe meseriaşi, au montot-o in ţie de lucru îşi îndeplineş la sortatul seminţei de lia I
upa dintre primele ctitorii rul de resort au declarat-c cursul anului trecut, unele te sarcinile ce-i revin. ® cartofi. ® In timpul cel lor. © Acţionînd în spirit ne
ale „E p o c i i Nicolae unitate etalon pe ţară, iar piese, instalaţii, subansam- Pe baza analizelor operati mai scurt să fie încheiată dc ordine şi disciplină, su •zii.
Ka
Ceauşescu" pe harta in oamenii se străduiesc să ble fiind realizate la I.M.C. ve, să se acţioneze ener fertilizarea şi gruparea cul fie organizate din timp ta Hă
dustrială a Hunedoarei so onoreze zi de zi această Deva. gic în scopul realizării u- turilor. 0 Grijă deosebită berele dc vară, adăpătorile, ior
cialiste. Apoi, dezvoltarea preţuire a muncii, această „La secţia b.c.a., relevă nor viteze zilnice sporite se cerc la realizarea cul Ce
şi modernizarea unităţii au răspundere majoră. maistrul principal Todor la pregătirea terenului şi turilor intensive. ® Se adăposturile pentru oameni mu
zai
venit liresc, rapid, in lanţ. Vorbind despre oameni, Mihacea, împlinirile de ul la însămînţări. ® In fiecare reaminteşte că este inter şi animale. ® Este necesar la
S-au construit pe rind, la trebuie notat că media de timă oră sint asimilaieo unitate să fie respectat zis puşunalul culturilor în- să se organizeze temeinic llc
rie
intervale scurte de timp, virstă o colectivului nu de pompelor instalaţiei hidrau cu rigurozitate planul de sămînţatc în toamnă. stringerea furajelor culti Bu
secţiile de polistiren expan păşeşte 25 de ani, că mulţi lice de la poduri, o inge cultură. - Hă;
dat, de b.c.a., de panouri s-au Împlinit - profesional nioasă liotă de absorbţie, Atenţie deosebită vate pentru masă verde. lor
mari. folosirea pulberii de alu Calitatea lucrărilor — ® Animalele să fie bine ştii
ror
— A z i , întreprinderea miniu indigenă in locul ce obiectiv prioritar producerii hrănite şi îngrijite pentru ril<
inr
noastră realizează o gamă Două decenii lei din import, recuperarea furajelor creşterea producţiei de cor
largă de materiale de con de prefaceri şi relolosirea şlamului şi a © Cunoseînd faptul că lapte şi evitarea pierderii •ştii
strucţii — de la vată mine înnoitoare resturilor de b.c.a.". „Şi, nu este îngăduit nici un © în fiecare unitate a- Iul
rală şi cahle de teracotă, pe meleagurile căutările noastre pe linia rabat de la calitatea lu- grieolă se impun măsufi produşilor. li n
pină ia tuburi piemo, stilpi diversificării şi asimilării, a de
sec
LEA şi panouri din beton judeţului îmbunătăţirii calităţii pro COI
— subliniază Olimpiu Ma Hunedoara duselor nu se va opri aici, 12,4
tei, inginerul şei al unităţii. adaugă noul şef al secţiei, Luni. după-amiază am front de lucru pentru se Bolea fiind cel care execu dio
ia
ing. Gheorghe Florian. Cei
In,multe locuinţe din judeţ, şi social - in această fa efectuat un raid anchetă mănat' porumbul. împreu tase lucrarea de calitate Uiţi
in 'întreprinderi industriale brică modernă. In ultima aproape 200 de oameni, in unele cooperative agri nă cu mecanizatorii Chită pe 12 ha ip tarlaua ele Ia şlii
şi sisteme de irigaţii este vreme 25 de lucrători au dintre care mai mult de ju cole din C.'.U.A.S.O. I ] iu. Şerban, Maxim Brumar şi „Pasarelă". Fratele său, ini
incorporată şi o părticică absolvit cursurile liceului mătate sint membri de urmărind iţ^oclul cum se Traian Crişan se afla Romulus Bolea, efectua er- de
din munca lucrătorilor de seral, iar 27 ou urmat In partid, sint in măsură să munceşte ţa pregătitul pa Gheorghe. Suba. preşedin bicidzrea totală pe supra
la I.M.C. Deva. stitutul de subingineri de dcbindească noi şi impor tului germinativ şi semă tele unităţii. feţele ee urmează a fi se Tr;
Tehnicianul losil Curtean, la Hunedoara, loarte mulţi tante succese. Pentru că nat. La .C.A.P. Burjuc. plan mănate în continuare cu la
de la biroul plan, cu care s-au policalilicat, fiind azi marfa noastră - b.c.a.-ul La C A P. 11in se acţio tatul cartofilor îl efectua, sfeclă, iar mecanizatorii că:
- este tot mai solicitată şi
A
poposim in citeva dintre in măsură să practice mai apreciată". „Preocupările na pe mai multe fronturi, în „Ţarina Tisei", meca Ti ti Burza şi Octavian UOl
secţiile intreprinderii, ne multe meserii ori să lucreze în tarlaua ..La Piatră", pe nizatorul Gheorghe Beiea. Şi n den pregăteau patul ' 11 f
I spune că exigenţele spori la mai multe maşini. colectivelor din secţii şi a- un teren foarte bine pre germinativ eu discurile. Coi
teliere, vizind reproiectarea Pină luni seara el încheia A
te ale activităţii de inves Leonora Belea, operator şi modernizarea producţiei, gătit, mecanizatorul Sabin se lucrarea pe o sup-afaţă La C.A.P Lăsau, meca 20, <
tiţii au impus continua di- chimist la secţia b.c.a., şi promovarea progresului teh Crişan. asistat de inginera de 12.hu. La rindu! său. nizatorul losif Munduea RTi
versilicare şi perfecţionare membru al consiliului oa nic sint susţinute perma Dana Socolovschi, şefa fer Virgil Todosin, care semă- semăna trifoi în cultură as prr
a producţiei de mat'eriale menilor muncii, este doar nent, cu bune rezultate, de mei vegetale, planta car cunsă pe tarlaua „După tc
de construcţii, s-au asimi unul dintre sutele de per către lucrătorii din colecti tofi. Remarcăm buna orga Viădoni". iar in „Gura li int
lai o serie de piese de sonaje care şi-au aliat ros vul de proieci-are", spunea nizare a muncii — sacii C.U.A.S.C. IHA vezii", Rubi Sîrbu pregă (al
schimb care incinte se im tul muncii şi al vieţii la ing. Petru Gruti, şeful a- cu cartofi de sămînţa erau tea grădi năreşte terenul v\]
nu
portau, producţia şi-a a- I.M.C. Deva. „Am venit in cestui compartiment. depozitaţi la ambele ca pentru semănatul sfeclei 23,‘
daptat lapid, din mers, teh 1975 in ‘întreprindere, ca Intr-adevăr, in fiecare pete ale tarlalei — şi, mai na. sfecla de zahăr în „Ţa furajere pe o suprafaţă de ştii
rina Tătăiăştiului'V pusese
nologiile de lucru la cerin muncitoare calilicată. Apo> secţie, in ateliere şi labo ales, calitatea lucrării pe sămînţa sub brazdă pe mai cinei hectare. La riadul Iui.
ţele actuale ale beneficia am urmat liceul seral, ratoare, in compartimente cele 8 ba unde tuberculii mult de 10 ha. mecanizatorul loan Troz- SE?
rilor. ,,Dacă ar li să lacom mi-arn perfecţionat pregăti le funcţionale, munca are au fost încorporaţi în sol. Pe ogoarele cooperativei noi eu un M.I.G., fertiliza
o comparaţie in timp, am rea, m-am căsătorit aici, ţeluri precise, oamenii gîn în tarlaua din „Ţarină" din Bretea Mureşană. se cu îngrăşăminte organice &&
putea spune că intr-un de cu un coleg, electrician, a dese şi creează, producţia se insăminţa sfecla de 12 ha de teren din grădi r
ceniu (1975-1985), produc făcut şi el liceul, am pri cunoaşte ritmuri constante zahăr. Lucrarea o efectua mănatul sfeclei de zahăr na de legume. (i*
ţia industrială a intreprin mit un apartament, sintern de dezvoltare. Sarcinile cu mecanizatorul loan Neleg i îl efectua mecanizatorul Lucian Deliol. inginerul rii
m
derii aproape s-a dublat, fericiţi. întreprinderea este rente de plan, obiectivele Aici era prezent şi loan Nicolae Petrusc. şef al S.M.A. Ilia, sublinia
arăta tehniciană Gabriela a doua noastră familie". stabilite de Congresul al C'ionea. inginerul şef al u- Activitate intensă am în- eă din punct de vedere al
Dragnea, iar productivita A doua caso este I.M.C. Xlll-lea, indemnurile şi o- nităţii, care preciza că s-a lilnit şi pe ogoarele G A.P. utilajelor agricole şi com ur
tea muncii o crescut in rit Deva şi pentiu Ana şi Ma rientările date de secreta pus sămînţa sub brazdă pe Gurasada. După ce ter bustibilului, cit şi,a! orga
muri de-a dreptul spectacu rian Turică, pentru Crengu rul general al partidului, to dă de ha din cele iiO de ha minase de semănat cele nizării activităţii (mecani
loase. Numai in acest an ţa şi loan Samoilă, pentru varăşul Nicolae Ceauşescu, planificate. în „Luncă" cinei hectare prevăzute cu cii Vass Geza şi Teofil
va trebui să lie cu circa 8 zeci de alte familii tinere capătă finalitate zi de zi, mecanizatorul Dănilă Ro sfeclă furajeră, mecaniza Tismote asigură perma
la sută mai mare lată de întemeiate in climatul fer intr-o atmosferă de anga man se afla la semănatul torul Tiberiu Slăriiş intra nent asistenţa tehnică pe
1984". til de muncă şi împliniri al jare proprie colectiveloi trifoiului în cultură ascun se din plin In insămînţatul întregul consiliu unic), iui
lu
există toate condiţiile pen
îndemnurile şi indicaţiile acestei întreprinderi. muncitoreşti fruntaşe, aşa să, iar în tarlaua din „Va sfeclei de zahăr. lucrare tru a se încheia în timpul i’f
pe care o înc heiase pe 20
le" o formaţie de trei trac
dale in repetate rinduri Cu Gheorghe Belea, c-um este şi cel al I.M.C. toare, dotate cu un com de ha. Şi aici plantatul cel mai scurt s miănăturile Ci
clasei noastre muncitoare m e s e r i a ş de 'bază Deva. bina tor şi două discuri, cartofilor se desfăşura din de p imăvara (l.
])
1
de către tovarăşul Nicolae la secţia b.c.a, soţul DUMITRU GHEONEA MiRCEA LEFÂDATU r«T
pregătea terenul, usigurîhd plin, mecanizatorul Remus
Ti
ui
\i«
Simpozion „ta! sUM al fs^05Î — c\
a
li
fi
ii
Din itului. De
„Sintem conştiente că tcin — relevate in comu- în lunile ianuarie şi fe restea de diverse specii, schimb, condus de Con cţtva timp ni s-a defectat c;
stalulul de care benefi- nicarea susţinută de bruarie, activitatea Unităţii traverse, lăzi de fag şi de stantin Mureşan. „Şi cînd şi macaraua, aşa că încăr ri
eiem est" materializarea Marin Pele. preşedintele forestiere de exploatare şi ruşinoase, însă am rămas vremea a fost mai grea, carea şi descărcarea vagoa «
politicii ştiinţifice, urna- Tribunalului judeţean, transport Orăştie, din ca restanţieri la cheresteaua noi ne-:m organizat bine nelor este foarte greoaie.
nişte, revoluţionare a rolul femeii — mame. po- drul I.F.E.T. Deva, nu s-a de fag, la b u ş t e n i lucrul în parchete şi ne-nm ~Nc-nr trebui mai multe G
partidului, a consecvenţei sibilitnţile create de n-şi derulat la nivelul planului. de ruşinoase şi buşteni de depăşit ritmic planul, ară vagoane cu pereţi demon- C
eu care secretarul său creşte si educa fiii — Deşi în martie s-a lucrat fag, la export. Deşi planul ta Napoleon Negru. Voiri tabili. La' j'îndul nostru pu ri
(i
general, tovarăşul Nicolae comunica-ea dr. Ileana bine, renlizîndu-se planul pe acest an este cu peste munci şi mai bine în lu tem să ne organizăm mai
Ceauşescu. reţinu.n/a Gheorghel*. vicepreşedintă la unii indicatori şi produ '35 000 mc masă lemnoasă nile viitoare". Dintre bri bine activitatea de incăr- L
pentiu înfăptuirea egali- a Comitetului municipal se fizice si recuperindu-se mai mare decât in 198-1, găzile de la Grădişte s'e care-deseăreare a vagoane
talii depline intre reia- P 'va al femeilor, ::u ofe- din restanţe, primul trimes avem condiţii ca să lucrăm evidenţiază cele conduse lor". E
ţeni. pentru afirmarea rit participantelor la sim- tru a fost încheiat cu Li Şi în secţia de paeindus-
potenţialuţui creator al pozion — reprezentante nele nerealizări. AN PECtSiV AtACTlIAili I.III laWIUWĂL trializaae este multă mate E
femeilor". Acest adevăr ale tuturor unităţilor e- — Atît în sectoarele de rie primă, oamenii sint
n revenit ca un laitmotiv conomico-soeiale din De- exploatare de la Sibişek şi IEEnH332LII!HuI harnici şi lucrează cu spor. ti
in lucrările simpozionului va — tabloul măreţ al Grădişte, cit şi în secţia „Ne vom mobiliza exem
pe care „.Comitetul numi- împlinirilor din aceşti ani. de industrializare a lem U.F.E.T. O R Ă S T 1 E plar in muncă, sublinia r«
l<
eipal Deva al femeilor Intervenţia prof. Zoe Za- nului şi în sectorul de u- ing. Cornel Pricăjan. şeful v
1-a organizat luni. după- hurie — „Chipul femeii în tilaj tehnologic şi piese de secţiei, pentru a recupera c
amiază, la casa de cui- literatura actuală" — a schimb ne-am organizat în tot mai bine în continua de Gheorghe Voican şi restanţele şi a ne înde îi
ci
tură. in semn de omagiu fost o evocare lirică de mod corespunzător lucrul Valerinn Dumitrescu. „în plini ritmic sarcinile. Un V
adus preşedintelui Rcpu- profundă sensibilitate, în luna martie şi am obţi re, să recuperăm tonte ianuarie am exploatat doar accent cu totul deosebit îl P
blicii la reinvestirea sa impresionant susţinută de nut o serie de rezultate •restanţele pină la sfîrşitul 1G2 mc, în februarie 1450 vom pune pe realizarea ex V
în suprema funcţie de momentele muzicale in- bune, releva ing. Nicolae semestrului I şl să înche mc, iar în martie aproape portului, deoarece marfa p fi
stat, in semn de recu- terpretate,. la înalte cote iem acest ultim an al cin 1 800 mc, relevă Gheorghe noastră este solicitată şi a- 3
noştinţă pentru condiţia calitative, de studentele Todor, directorul U.F.E.T. cinalului cu planul înde Voican. Acum lucrurile preciată peste hotare”. n
li
nouă de care femeia se clujene Maria Z. Voişan Orăştie. La sfîrşitul trimes plinit, chiar depăşit la toţi merg de la bine in sus". . Colectivul de la U.F.E.T. d
bucură în anii ce poartă — vioară, Cornelia Fucec trului I ne-am îndeplinit indicatorii. în marele depozit final Orăştie este puternic mo n
pecetea gîndirii şi acţiu- — pian („Balada" de Ci- prevederile la „ producţia Pină acum, cele mai bu există foarte multă masă bilizat la recuperarea în
nii secretarului general al prian Porumbescu, „Ta- marfă, am realizat supli ne rezultate le au sectorul lemnoasă, transformată în ccl mai scurt timp a res u
partidului, t o v a r ă ş u l rantela" de Wieneavvschi) mentar 3 000 mc stejar, 800 de exploatare Sibişel, con sortimente, conform preve tanţelor acumulate în luni 1
Nicolae Ceauşescu. Noul şi de apreciatul grup mc lemn de mină, 500 to dus de Gheorghe Susan — derilor planului, bine rîn- le ianuarie şi februarie şi r
statut al femeii hunedo- vocal folcloric al elevelor ne lemn de foc,. 207 mc din cadrul căruia se evi duită, dar aşteaptă cam încheierea anului cu pla s ■\
denţiază brigada lui Na
rene în viaţa economică Liceului pedagogic din lemn „C.R.“ (construcţii nul îndeplinit exemplar la l
a judeţului, condiţiile dc Deva. rurale), 59 tone mangal, poleon Negru şi toate for mult expedierea către be toţi indicatorii. fi
neficiari. „Din lipsa vagoa
muncă şi afirmare a aces- LUCIA LICIU ne-am făcut planul — cu maţiile maistrului Ion Cri \
unele uşoare depăşiri — şan şi sectorul de utilaj nelor, spune Viorel Mora- G. DINU