Page 6 - Drumul_socialismului_1985_04
P. 6

Pac,. ?                                                                                                                              DRUMUL 3Uv.rRU3muLui   r




                         EPOCA NICOLAE CEAUSESCU                                                       CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ
                     ---■-------- .......................  ,     .  , ,   I, |      9
                                           v 1T1                          :
                       epoca marilor împliniri socialiste                                              Ritm intens de lucru si calitate
                                                                                                                                                          *
                     împliniri fireşti într-omare familie                                                   ireproşabilă la însămînţări!
                                                                                                       (Urmare din pag. 1)      erărilor de pregătire a te-  hotărîte  pentru  producerea
                       O  dată  cu  intrarea  in   Ceauşescu,  secretarul  ge­  Leonorei  Belea,  nu  am  pu­                  renului  şi  la  semănat,  in­  întregului  necesar  de  fu­  20,
                     producţie,  la  1  iunie  1969,   neral   al   partidului,   pre­  tut  discuta.  Nici  cu  ingine­  Iuţilor  agricole  să  organi­  ginerii  şefi  şi  şefii  fermelor   raje,  în  sortimentele  pre­  21,
                      a  recţiei  prelabricate  din   şedintele  Republicii,  privind   rul  llie  Motorga,  şeful  sec­  zeze  judicios  toate  acţiu­  au obligaţia să supraveghe­  văzute,  asigurînd  chiar  şi   21,
                      beton,  Io  Bircea  se  puneau   îmbunătăţirea   permanentă   ţiei   prelabricate.   Se   află   nile,  să  asigure  mobilizarea   ze  zilnic  întreaga  activitate   o  rezervă  de  nutreţuri.  •
                     boz  ele  unei  noi  unităţi  e-   a  activităţii  productive,  şi-au   arnindoi  in  China,  la  pune­  generală  a  locuitorilor  sa­  din  cîmp,  respectarea  nor­  La  fertilizarea  şi  curăţarea   SU
                     conomice,   a   unei   ramuri   aliat  materializare  concretă   rea  in  funcţiune  a  unei  fa­  telor  la  lucrările  agricole   melor  de  densitate  stabi­  păşunilor  şi  fîneţelor  să
                      industriale  noi  pentru  jude­  la  I.M.C.  Deva.  Pentru  rea­  brici  de  b.c.a.,  pe  care  tot   şi  să  urmărească  în  cîmp   lite  pentru  fiecare  cultură.   fie  făcută  o  mobilizare  ge­  E£Bi
                     ţul  nostru  —  cea  a  materia­  lizările   bune   obţinute   an   ei,  împreună  cu  alţi  trei   modul  cum  fiecare  forma­  ®  Atenţie  deosebită  se  cerc   nerală  a  locuitorilor  sate­
                     lelor   de   construcţii.   Era   de  an,  centrala  şi  ministe­  meseriaşi,  au  montot-o  in   ţie  de  lucru  îşi  îndeplineş­  la   sortatul   seminţei   de   lia I
                     upa  dintre  primele  ctitorii   rul  de  resort  au  declarat-c   cursul  anului  trecut,  unele   te  sarcinile  ce-i  revin.  ®   cartofi.  ®  In  timpul  cel   lor.  ©  Acţionînd  în  spirit   ne
                      ale  „E  p  o  c  i  i  Nicolae   unitate  etalon  pe  ţară,  iar   piese,   instalaţii,   subansam-   Pe  baza  analizelor  operati­  mai  scurt  să  fie  încheiată   dc  ordine  şi  disciplină,  su   •zii.
                                                                                                                                                                                     Ka
                     Ceauşescu"  pe  harta  in­  oamenii   se   străduiesc   să   ble  fiind  realizate  la  I.M.C.   ve,  să  se  acţioneze  ener­  fertilizarea  şi  gruparea  cul­  fie  organizate  din  timp  ta­  Hă
                     dustrială  a  Hunedoarei  so­  onoreze  zi  de  zi  această   Deva.            gic  în  scopul  realizării  u-   turilor.  0  Grijă  deosebită   berele  dc  vară,  adăpătorile,   ior
                     cialiste.   Apoi,   dezvoltarea   preţuire  a  muncii,  această   „La  secţia  b.c.a.,  relevă   nor  viteze  zilnice  sporite   se  cerc  la  realizarea  cul­  Ce
                     şi  modernizarea  unităţii  au   răspundere majoră.  maistrul   principal   Todor   la  pregătirea  terenului  şi   turilor   intensive.   ®   Se   adăposturile  pentru  oameni   mu
                                                                                                                                                                                     zai
                     venit  liresc,  rapid,  in  lanţ.   Vorbind  despre  oameni,   Mihacea,  împlinirile  de  ul­  la  însămînţări.  ®  In  fiecare   reaminteşte  că  este  inter­  şi  animale.  ®  Este  necesar   la
                     S-au  construit  pe  rind,  la   trebuie  notat  că  media  de   timă   oră   sint   asimilaieo   unitate  să  fie  respectat   zis  puşunalul  culturilor  în-   să  se  organizeze  temeinic   llc
                                                                                                                                                                                     rie
                     intervale   scurte   de   timp,   virstă  o  colectivului  nu  de­  pompelor  instalaţiei  hidrau­  cu  rigurozitate  planul  de   sămînţatc în toamnă.  stringerea  furajelor  culti­  Bu
                     secţiile  de  polistiren  expan­  păşeşte  25  de  ani,  că  mulţi   lice  de  la  poduri,  o  inge­  cultură. -                                               Hă;
                     dat,  de  b.c.a.,  de  panouri   s-au Împlinit - profesional  nioasă  liotă  de  absorbţie,                 Atenţie deosebită       vate  pentru  masă  verde.   lor
                     mari.                                              folosirea  pulberii  de   alu­  Calitatea lucrărilor —                           ®  Animalele  să  fie  bine   ştii
                                                                                                                                                                                     ror
                       —   A  z  i ,    întreprinderea                  miniu  indigenă  in  locul  ce­  obiectiv prioritar          producerii          hrănite  şi  îngrijite  pentru   ril<
                                                                                                                                                                                     inr
                     noastră  realizează  o  gamă   Două decenii        lei  din  import,  recuperarea                                furajelor          creşterea   producţiei   de   cor
                     largă  de  materiale  de  con­  de prefaceri       şi  relolosirea  şlamului  şi  a   ©  Cunoseînd  faptul  că                      lapte  şi  evitarea  pierderii   •ştii
                     strucţii  —  de  la  vată  mine­  înnoitoare       resturilor   de   b.c.a.".   „Şi,   nu  este  îngăduit  nici  un   © în fiecare unitate a-                   Iul
                     rală  şi  cahle  de  teracotă,   pe meleagurile    căutările  noastre  pe  linia   rabat de la calitatea lu-  grieolă se impun măsufi  produşilor.             li n
                     pină  ia  tuburi  piemo,  stilpi                   diversificării   şi   asimilării,   a                                                                        de
                                                                                                                                                                                     sec
                     LEA  şi  panouri  din  beton     judeţului         îmbunătăţirii   calităţii   pro­                                                                             COI
                     —  subliniază  Olimpiu  Ma­    Hunedoara           duselor  nu  se  va  opri  aici,                                                                           12,4
                     tei,  inginerul  şei  al  unităţii.                adaugă  noul  şef  al  secţiei,   Luni. după-amiază am   front  de  lucru  pentru  se­  Bolea  fiind  cel  care  execu­  dio
                                                                                                                                                                                     ia
                                                                        ing.  Gheorghe  Florian.  Cei
                     In,multe  locuinţe  din  judeţ,   şi  social  -  in  această  fa­                 efectuat un raid anchetă  mănat'  porumbul.  împreu­  tase  lucrarea  de  calitate   Uiţi
                     in   'întreprinderi   industriale   brică  modernă.  In  ultima   aproape  200  de  oameni,   in  unele  cooperative  agri­  nă  cu  mecanizatorii  Chită   pe  12  ha  ip  tarlaua  ele  Ia   şlii
                     şi  sisteme  de  irigaţii  este   vreme  25  de  lucrători  au   dintre  care  mai  mult  de  ju­  cole  din  C.'.U.A.S.O.  I  ]  iu.   Şerban,  Maxim  Brumar  şi   „Pasarelă".   Fratele   său,   ini
                     incorporată  şi  o  părticică   absolvit   cursurile   liceului   mătate   sint   membri   de   urmărind iţ^oclul  cum se  Traian   Crişan   se   afla   Romulus  Bolea,  efectua  er-   de
                     din  munca  lucrătorilor  de   seral,  iar  27  ou  urmat  In­  partid,  sint  in  măsură  să   munceşte  ţa  pregătitul  pa­  Gheorghe.  Suba.  preşedin­  bicidzrea  totală  pe  supra­
                     la I.M.C. Deva.           stitutul   de   subingineri   de   dcbindească  noi  şi  impor­  tului  germinativ  şi  semă­  tele unităţii.  feţele  ee  urmează  a  fi  se­  Tr;
                       Tehnicianul  losil  Curtean,   la  Hunedoara,  loarte  mulţi   tante  succese.  Pentru  că   nat.        La  .C.A.P.  Burjuc.  plan­  mănate  în  continuare  cu   la
                     de  la  biroul  plan,  cu  care   s-au  policalilicat,  fiind  azi   marfa   noastră   -   b.c.a.-ul   La  C  A  P.  11in  se  acţio­  tatul  cartofilor  îl  efectua,   sfeclă,   iar   mecanizatorii   că:
                                                                        -  este  tot  mai  solicitată  şi
                                                                                                                                                                                     A
                     poposim   in   citeva   dintre   in  măsură  să  practice  mai   apreciată".   „Preocupările   na  pe  mai  multe  fronturi,   în  „Ţarina  Tisei",  meca­  Ti  ti  Burza  şi  Octavian   UOl
                     secţiile   intreprinderii,   ne   multe  meserii  ori  să  lucreze            în  tarlaua  ..La  Piatră",  pe   nizatorul  Gheorghe  Beiea.   Şi  n  den  pregăteau  patul  '   11 f
                   I  spune  că  exigenţele  spori­  la mai multe maşini.  colectivelor  din  secţii  şi  a-   un  teren  foarte  bine  pre­             germinativ eu discurile.   Coi
                                                                        teliere,  vizind  reproiectarea                       Pină  luni  seara  el  încheia­                       A
                     te  ale  activităţii  de  inves­  Leonora  Belea,  operator   şi  modernizarea  producţiei,   gătit,  mecanizatorul  Sabin   se  lucrarea  pe  o  sup-afaţă   La  C.A.P  Lăsau,  meca­  20, <
                     tiţii  au  impus  continua  di-   chimist  la  secţia  b.c.a.,  şi   promovarea  progresului  teh­  Crişan.  asistat  de  inginera   de  12.hu.  La  rindu!  său.   nizatorul   losif   Munduea   RTi
                     versilicare   şi   perfecţionare   membru  al  consiliului  oa­  nic   sint   susţinute   perma­  Dana Socolovschi, şefa fer­  Virgil Todosin, care semă-  semăna trifoi în cultură as­  prr
                     a  producţiei  de  mat'eriale   menilor  muncii,  este  doar   nent,  cu  bune  rezultate,  de   mei  vegetale,  planta  car­       cunsă  pe  tarlaua  „După   tc
                     de  construcţii,  s-au  asimi­  unul  dintre  sutele  de  per­  către  lucrătorii  din  colecti­  tofi.  Remarcăm  buna  orga­      Viădoni".  iar  in  „Gura  li­  int
                     lai  o  serie  de  piese  de   sonaje  care  şi-au  aliat  ros­  vul  de  proieci-are",  spunea   nizare  a  muncii  —  sacii   C.U.A.S.C. IHA  vezii",  Rubi  Sîrbu  pregă­  (al
                     schimb  care  incinte  se  im­  tul  muncii  şi  al  vieţii  la   ing.  Petru  Gruti,  şeful  a-   cu  cartofi  de  sămînţa  erau   tea  grădi  năreşte  terenul   v\]
                                                                                                                                                                                    nu
                     portau,   producţia   şi-a   a-   I.M.C.  Deva.  „Am  venit  in   cestui compartiment.  depozitaţi  la  ambele  ca­                 pentru  semănatul  sfeclei   23,‘
                     daptat  lapid,  din  mers,  teh­  1975  in  ‘întreprindere,  ca   Intr-adevăr,   in   fiecare   pete  ale  tarlalei  —  şi,  mai   na.  sfecla  de  zahăr  în  „Ţa­  furajere  pe  o  suprafaţă  de   ştii
                                                                                                                              rina  Tătăiăştiului'V  pusese
                     nologiile  de  lucru  la  cerin­  muncitoare  calilicată.  Apo>   secţie,  in  ateliere  şi  labo­  ales,  calitatea  lucrării  pe   sămînţa sub brazdă pe mai   cinei  hectare.  La  riadul  Iui.
                     ţele  actuale  ale  beneficia­  am   urmat   liceul   seral,   ratoare,  in  compartimente­  cele  8  ba  unde  tuberculii   mult de 10 ha.  mecanizatorul  loan  Troz-   SE?
                     rilor.  ,,Dacă  ar  li  să  lacom   mi-arn  perfecţionat  pregăti­  le  funcţionale,  munca  are   au  fost  încorporaţi  în  sol.   Pe  ogoarele  cooperativei   noi  eu  un  M.I.G.,  fertiliza
                     o  comparaţie  in  timp,  am   rea,  m-am  căsătorit  aici,   ţeluri  precise,  oamenii  gîn­  în tarlaua   din „Ţarină"  din  Bretea  Mureşană.  se­  cu  îngrăşăminte  organice   &&
                     putea  spune  că  intr-un  de­  cu  un  coleg,  electrician,  a   dese  şi  creează,  producţia   se   insăminţa   sfecla   de      12  ha  de  teren  din  grădi­  r
                     ceniu  (1975-1985),  produc­  făcut  şi  el  liceul,  am  pri­  cunoaşte   ritmuri   constante   zahăr.  Lucrarea  o  efectua   mănatul  sfeclei  de  zahăr   na de legume.  (i*
                     ţia  industrială  a  intreprin­  mit  un  apartament,  sintern   de  dezvoltare.  Sarcinile  cu­  mecanizatorul  loan  Neleg  i   îl   efectua   mecanizatorul   Lucian  Deliol.  inginerul   rii
                                                                                                                                                                                    m
                     derii  aproape  s-a  dublat,   fericiţi.   întreprinderea   este   rente  de  plan,  obiectivele   Aici  era  prezent  şi  loan   Nicolae Petrusc.  şef  al  S.M.A.  Ilia,  sublinia
                     arăta   tehniciană   Gabriela   a doua noastră familie".  stabilite   de   Congresul   al   C'ionea.  inginerul  şef  al  u-   Activitate  intensă  am  în-   eă  din  punct  de  vedere  al
                     Dragnea,   iar  productivita­  A  doua  caso  este  I.M.C.   Xlll-lea,   indemnurile   şi   o-   nităţii,  care  preciza  că  s-a   lilnit  şi  pe  ogoarele  G  A.P.   utilajelor  agricole  şi  com­  ur
                     tea  muncii  o  crescut  in  rit­  Deva  şi  pentiu  Ana  şi  Ma­  rientările  date  de  secreta­  pus  sămînţa sub  brazdă  pe   Gurasada.  După  ce  ter­  bustibilului,  cit  şi,a!  orga­
                     muri  de-a  dreptul  spectacu­  rian  Turică,  pentru  Crengu­  rul  general  al  partidului,  to­  dă de ha din cele iiO de ha   minase  de  semănat  cele   nizării  activităţii  (mecani­
                     loase.  Numai  in  acest  an   ţa  şi  loan  Samoilă,  pentru   varăşul  Nicolae  Ceauşescu,   planificate.   în   „Luncă"  cinei  hectare  prevăzute  cu   cii  Vass  Geza  şi  Teofil
                     va  trebui  să  lie  cu  circa  8   zeci  de  alte  familii  tinere   capătă  finalitate  zi  de  zi,   mecanizatorul  Dănilă  Ro­  sfeclă  furajeră,  mecaniza­  Tismote   asigură   perma­
                     la  sută  mai  mare  lată  de   întemeiate  in  climatul  fer­  intr-o  atmosferă  de  anga­  man  se  afla  la  semănatul   torul  Tiberiu  Slăriiş  intra­  nent  asistenţa  tehnică  pe
                     1984".                   til  de  muncă  şi  împliniri  al   jare   proprie   colectiveloi   trifoiului  în  cultură  ascun­  se  din  plin  In  insămînţatul   întregul   consiliu   unic),   iui
                                                                                                                                                                                    lu
                                                                                                                                                         există  toate  condiţiile  pen­
                       îndemnurile   şi   indicaţiile   acestei întreprinderi.  muncitoreşti   fruntaşe,   aşa   să,  iar  în  tarlaua  din  „Va­  sfeclei  de  zahăr.  lucrare   tru  a  se  încheia  în  timpul   i’f
                                                                                                                              pe  care  o  înc  heiase  pe  20
                                                                                                   le"  o  formaţie  de  trei  trac­
                     dale   in   repetate   rinduri   Cu   Gheorghe   Belea,   c-um  este  şi  cel  al  I.M.C.   toare,  dotate  cu  un  com­  de  ha.  Şi  aici  plantatul   cel  mai  scurt  s  miănăturile   Ci
                     clasei   noastre   muncitoare   m  e  s  e  r i a  ş     de   'bază   Deva.   bina  tor  şi  două  discuri,   cartofilor  se  desfăşura  din   de p  imăvara   (l.
                                                                                                                                                                                    ])
                                                                                                                                                            1
                     de către tovarăşul Nicolae  la secţia b.c.a, soţul    DUMITRU GHEONEA                                                                   MiRCEA LEFÂDATU        r«T
                                                                                                   pregătea terenul, usigurîhd  plin, mecanizatorul Remus
                                                                                                                                                                                    Ti
                                                                                                                                                                                    ui
                                                                                                                                                                                    \i«
                      Simpozion „ta! sUM al fs^05Î —                                                                                                                                c\
                                                                                                                                                                                    a
                                                                                                                                                                                    li
                                                                                                                                                                                    fi­
                                                                                                                                                                                    ii
                                                                          Din                                                                                          itului.   De
                      „Sintem  conştiente  că  tcin  —  relevate  in  comu-   în  lunile  ianuarie  şi  fe­  restea  de  diverse  specii,   schimb,  condus  de  Con­  cţtva  timp  ni  s-a  defectat   c;
                     stalulul  de  care  benefi-  nicarea  susţinută  de   bruarie,  activitatea  Unităţii   traverse,  lăzi  de  fag  şi  de   stantin  Mureşan.  „Şi  cînd   şi  macaraua,  aşa  că  încăr­  ri
                     eiem  est"  materializarea  Marin  Pele.  preşedintele   forestiere  de  exploatare  şi   ruşinoase,  însă  am  rămas   vremea  a  fost  mai  grea,   carea şi descărcarea vagoa­  «
                     politicii   ştiinţifice,   urna-   Tribunalului   judeţean,   transport  Orăştie,  din  ca­  restanţieri  la  cheresteaua   noi  ne-:m  organizat  bine   nelor este foarte greoaie.
                     nişte,  revoluţionare  a  rolul  femeii  —  mame.  po-   drul  I.F.E.T.  Deva,  nu  s-a   de   fag,   la   b  u  ş  t e  n  i    lucrul în parchete şi ne-nm  ~Nc-nr   trebui   mai   multe   G
                     partidului,  a  consecvenţei  sibilitnţile  create  de  n-şi   derulat  la  nivelul  planului.   de  ruşinoase  şi  buşteni  de   depăşit  ritmic  planul,  ară­  vagoane  cu  pereţi  demon-   C
                     eu  care  secretarul  său  creşte  si  educa  fiii  —   Deşi  în  martie  s-a  lucrat   fag,  la  export.  Deşi  planul   ta  Napoleon  Negru.  Voiri   tabili. La' j'îndul nostru pu­  ri
                                                                                                                                                                                    (i
                     general,  tovarăşul  Nicolae  comunica-ea  dr.  Ileana   bine,  renlizîndu-se  planul   pe  acest  an  este  cu  peste   munci  şi  mai  bine  în  lu­  tem  să  ne  organizăm  mai
                     Ceauşescu.  reţinu.n/a  Gheorghel*.  vicepreşedintă   la  unii  indicatori  şi  produ­  '35  000  mc  masă  lemnoasă   nile  viitoare".  Dintre  bri­  bine  activitatea  de  incăr-   L
                     pentiu  înfăptuirea  egali-  a  Comitetului  municipal   se  fizice  si  recuperindu-se   mai  mare  decât  in  198-1,   găzile  de  la  Grădişte  s'e   care-deseăreare  a  vagoane­
                     talii  depline  intre  reia-  P  'va  al  femeilor,  ::u  ofe-   din restanţe, primul trimes­  avem condiţii ca să lucrăm  evidenţiază cele conduse  lor".     E
                    ţeni.  pentru  afirmarea  rit  participantelor  la  sim-   tru  a  fost  încheiat  cu  Li­                                            Şi  în  secţia  de  paeindus-
                     potenţialuţui  creator  al  pozion  —  reprezentante   nele nerealizări.              AN PECtSiV AtACTlIAili I.III laWIUWĂL         trializaae  este  multă  mate­  E
                    femeilor".  Acest  adevăr  ale  tuturor  unităţilor  e-   —  Atît  în  sectoarele  de                                                rie  primă,  oamenii  sint
                    n  revenit  ca  un  laitmotiv  conomico-soeiale  din  De-   exploatare  de  la  Sibişek  şi   IEEnH332LII!HuI                        harnici  şi  lucrează  cu  spor.   ti
                    in  lucrările  simpozionului  va  —  tabloul  măreţ  al   Grădişte,  cit  şi  în  secţia                                             „Ne  vom  mobiliza  exem­
                     pe  care  „.Comitetul  numi-  împlinirilor  din  aceşti  ani.   de  industrializare  a  lem­  U.F.E.T. O  R  Ă  S  T 1  E           plar  in  muncă,  sublinia   r«
                                                                                                                                                                                    l<
                    eipal  Deva  al  femeilor  Intervenţia  prof.  Zoe  Za-   nului  şi  în  sectorul  de  u-                                            ing.  Cornel  Pricăjan.  şeful   v
                    1-a  organizat  luni.  după-  hurie  —  „Chipul  femeii  în   tilaj  tehnologic  şi  piese  de                                       secţiei,  pentru  a  recupera   c
                    amiază,  la  casa  de  cui-  literatura  actuală"  —  a   schimb  ne-am  organizat  în   tot  mai  bine  în  continua­  de   Gheorghe   Voican   şi   restanţele  şi  a  ne  înde­  îi
                                                                                                                                                                                    ci
                     tură.  in  semn  de  omagiu  fost  o  evocare  lirică  de   mod  corespunzător  lucrul                   Valerinn  Dumitrescu.  „în   plini  ritmic  sarcinile.  Un   V
                    adus  preşedintelui  Rcpu-  profundă  sensibilitate,   în  luna  martie  şi  am  obţi­  re,  să  recuperăm  tonte   ianuarie  am  exploatat  doar   accent  cu  totul  deosebit  îl   P
                    blicii  la  reinvestirea  sa  impresionant  susţinută  de   nut  o  serie  de  rezultate   •restanţele  pină  la  sfîrşitul   1G2  mc,  în  februarie  1450   vom  pune  pe  realizarea ex­  V
                    în  suprema  funcţie  de  momentele  muzicale  in-   bune,  releva  ing.  Nicolae   semestrului  I  şl  să  înche­  mc,  iar  în  martie  aproape   portului,  deoarece  marfa   p fi
                    stat,  in  semn  de  recu-  terpretate,.  la  înalte  cote                     iem  acest  ultim  an  al  cin­  1  800  mc,  relevă  Gheorghe   noastră  este  solicitată  şi  a-   3
                     noştinţă  pentru  condiţia  calitative,  de  studentele   Todor,  directorul  U.F.E.T.   cinalului  cu  planul  înde­  Voican.   Acum   lucrurile   preciată peste hotare”.  n
                                                                                                                                                                                    li
                     nouă  de  care  femeia  se  clujene  Maria  Z.  Voişan   Orăştie.  La  sfîrşitul  trimes­  plinit,  chiar  depăşit  la  toţi   merg de la bine in sus".  .  Colectivul  de  la  U.F.E.T.   d
                    bucură  în  anii  ce  poartă  —  vioară,  Cornelia  Fucec   trului  I  ne-am  îndeplinit   indicatorii.    în  marele  depozit  final   Orăştie  este  puternic  mo­  n
                    pecetea  gîndirii  şi  acţiu-  —  pian  („Balada"  de  Ci-   prevederile  la  „  producţia   Pină  acum,  cele  mai  bu­  există  foarte  multă  masă   bilizat  la  recuperarea  în
                     nii  secretarului  general  al  prian  Porumbescu,  „Ta-   marfă,  am  realizat  supli­  ne  rezultate  le  au  sectorul   lemnoasă,  transformată  în   ccl  mai  scurt  timp  a  res­  u
                     partidului,  t o  v  a  r  ă  ş  u  l   rantela"  de  Wieneavvschi)   mentar 3 000 mc stejar, 800   de  exploatare  Sibişel,  con­  sortimente,  conform  preve­  tanţelor  acumulate  în  luni­  1
                    Nicolae  Ceauşescu.  Noul  şi  de  apreciatul  grup   mc  lemn  de  mină,  500  to­  dus  de  Gheorghe  Susan  —   derilor  planului,  bine  rîn-   le  ianuarie  şi  februarie  şi   r
                    statut  al  femeii  hunedo-  vocal  folcloric  al  elevelor   ne lemn de foc,. 207 mc  din  cadrul  căruia  se  evi­  duită,  dar  aşteaptă  cam   încheierea  anului  cu  pla­  s ■\
                                                                                                   denţiază  brigada  lui  Na­
                    rene  în  viaţa  economică  Liceului  pedagogic  din   lemn  „C.R.“   (construcţii                                                   nul  îndeplinit  exemplar  la   l
                    a  judeţului,  condiţiile  dc  Deva.                rurale), 59  tone mangal,  poleon  Negru  şi  toate  for­  mult  expedierea  către  be­  toţi indicatorii.  fi
                                                                                                                              neficiari.  „Din  lipsa  vagoa­
                    muncă şi afirmare a aces-         LUCIA LICIU       ne-am  făcut  planul  —  cu   maţiile  maistrului  Ion  Cri­                                                \
                                                                        unele uşoare depăşiri —    şan şi sectorul de utilaj  nelor, spune Viorel Mora-               G. DINU
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11