Page 61 - Drumul_socialismului_1985_04
P. 61
DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
MflU VIZITE! OFICIALE IN CANADA
A1
( I A L I S M I I (RINA CU TOVARĂŞA ELENA CEAUSESCD
SOSIREA ÎN CAPITALĂ
ORCAN flt COMITETULUI JUDEŢEAN T o v a r ă ş u l Nicolae Ceremonia sosirii a avut odată, adeziunea deplină
Ceauşescu, preşedintele Re loc pe aeroportul Otopcni, la politica internă şi ex
publicii Socialiste Româ unde erau arborate drape ternă a partidului şi sta
nia, împreună cu tovarăşa lele partidului şi statului, tului nostru, promovată cu
Elena Ceauşescu, a reve care încadrau portretul strălucire de tovarăşul
nit, joi dimineaţă, în Ca t o v a r ă ş u l u i Nicolae
Nicolae Ceauşescu. în ace
Anul XXXVII, nr. 8 532 VINERI, 19 APRILIE 1985 4 pagini - 50 bani pitală, după vizita oficia Ceauşescu. laşi timp, cei prezenţi la
lă efectuată în Canada, la Aici, se aflau mii de oa aeroport au dat expresie
invitaţia guvernatorului meni ai muncii din între satisfacţiei profunde cu
general al Canadei, Jeanno
TN TNTTMPINAREA ZILEI DE 1 MAI Sauve, şi a primului mi cureştene, care au ţinut care întreaga naţiune sa
prinderi şi instituţii bu-
lută rezultatele deosebite
nistru, Brian Mulroney.
Şeful statului român a să-i întîmpine, cu toată ale vizitei întreprinse de
căldura inimii, pe tovară
r
ă
ş
o
v
a
fost însoţit în această vi şul Nicolae Ceauşescu şi pe t Ceauşescu şi t o u v l a Nicolae
a
r
ă
ş
Angajamentul colectivului A.C.M.R. Deva: zită de tovarăşii Gheorghc tovarăşa Elena Ceauşescu. Elena Ceauşescu în Ca
viceprim-
prim
Oprea,
Ei au aclamat îndelung
ministru al guvernului, ‘ pentru partid şi secretarul nada, aceasta înscriindu-se
Ştefan Andrei, ministrul a- său general, scandînd cu ca un moment de cea mai
realizarea pianului anual în numai 11 luni! facerilor externe, de alto înflăcărare „Ceauşescu — mare importanţă în dez
persoane oficiale. P.C.R. !", „Ceauşescu şi voltarea şi întărirea bune
Cunoscutele drumuri fo spaţiu, activitatea A.C.M.R. treprizei trebuie să-şi or T o v a r ă ş u l Nicolae poporul !", „Stima noastră lor relaţii româno—cana
restiere, podeţele aşezate Deva se întinde pe raza a ganizeze temeinic activi Ceauşescu şi t o v a r ă ş a şi mîndria, Ceauşescu — diene, în folosul ambelor
peste surpături şi gropi încă 4 judeţe : Arad, Bihor, tatea, corespunzător struc Elena Ceauşescu au fost România !“, „Ceauşescu — ţări şi popoare, precum şi
adinei, albiile de apă ta Alba şi Timiş. turii unităţii, şi să acţio salutaţi, la sosire, de pace !“. Această primire ca o nouă şi însemnată
luzate, în care se strîng — Toate aceste „culori" neze aşa cum a cerut membri şi membri su însufleţită a relevat cu contribuţie a României so
torenţi şi multe alte sem ale unităţii noastre — secretarul general al parti- pleanţi ai Comitetului Po pregnanţă dragostea şi pre cialiste la cauza destinderii,
ne ale muncii pe care le litic Executiv al C. C. al ţuirea cu care toţi cetă înţelegerii şi colaborării in-
întîlnim, deseori, în cele P.C..R., de secretari ai Co ţenii patriei înconjoară pe .ţernaţionale.
mai neaşteptate locuri din Ritm si calitate în realizarea mitetului Central al parti conducătorul iubit, tovară T o v a r ă ş u l Nicolae
munţii hunedoreni, sînt dului, de membri ai C. C. şul Nicolae Ceauşescu, ce Ceauşescu şi t o v a r ă ş a
opera harnicului colectiv INVESTIŢIILOR al P.C.R., ai Consiliului călăuzeşte cu înţelepciune Elena Ceauşescu au răs
al Antreprizei de construc- de Stat şi ai guvernului,
ţii-montaj şi reparaţii ne-a declarat dr. ing. dului, tovarăşul Nicolae conducători de instituţii şi cutezanţă revoluţionară puns cu prietenie manifes
(A.C.M.R.) Deva. Dar, Alexandru Boşorogan, di Ceauşescu, pentru realiza centrale, organizaţii de destinele ţării, ale naţiunii, tărilor entuziaste ale bu-
munca acestor oameni se rectorul antreprizei — ex rea integrală a tuturor masă şi obşteşti, generali. pe calea luminoasă a so eurc.ştenilor veniţi să-i în
Erau prezenţi membri ai
află materializată şi în primă, de fapt, nu o dis sarcinilor de producţie şi, Ambasadei Canadei la Bu cialismului şi comunismu tîmpine cu toată stima şi
alte lucrări industriale rea persie a muncii (cum s-ar
lizate dincoace de păduri : părea ci o concentrare a mai ales, pentru punerea cureşti. lui. A fost exprimată, tot căldura.
fabrici de mobilă, unităţi forţelor pentru construcţii în funcţiune a obiective ■.■.V.XWZ.V.-AV.VZ.V.-.V.V.V.V.-.V.'.V.VV.V.V.-.V, V.XV.V.-.V.V.V.-.V.VZ.V.VJ
pentru producerea materia lor planificate.
lelor de construcţii, pentru specifice, pentru aproape a CU PRIVIRE LA ÎNTÎLNIREA LA NIVEL ÎNALT
fabricarea cimentului, via un sfert din „cercul" ţării. MARIN NEGOITÂ ÎN ZIARUL DE AZI :
ducte, castele de apă, cen Se înţelege că organul co-______________________________ _ A CONDUCĂTORILOR DE PARTID Şl DE STAT
trale termice etc. Iar ca lectiv de conducere al an- (Continuare în pag. a 2-a) ■ Predarea la termen a
apartamentelor impune Al ŢĂRILOR PARTICIPANTE
o mai bună organi
MODERNIZĂRI şi jumătate din acest an I zare a muncii LA TRATATUL DE LA VARŞOVIA
IN PRODUCŢIE cu rezultate bune Ia toţi i Ei Activităţii medicale la
In scopul creşterii gra indicatorii de plan. Vo- 1 locul de muncă - un în conformitate cu înţe nirca la nivel înalt a con-
dului de folosire a ca lumul total de producţie ^ pronunţat caracter pro legerea realizată, la sfîr.şi- ducătorilor de partid şi de
pacităţilor de producţie, prestată, în această pe-1 filactic tul lunii aprilie a.c„ la stat ai ţărilor participante
îmbunătăţirii indicilor in noadă, a fost depăşit | Varşovia va avea loc întîl- la Tratatul do la Varşovia.
tensivi şi extensivi ai u- cu 9 la sută, producţia )
tilajelor din dotare, Ia globală cu 12,7 la sută, t
întreprinderea pentru prestaţiile la activitatea de ? P I O N I E R I A
lianţi Deva s-au efectuat construcţie cu 5,2 Ia sută, 1
unele lucrări de repa desfacerile prin comerţ ^
raţii şi modernizare la cu 140 la sută. La obţi- i Şcoala comuniştilor de mîine
instalaţiile de pe fluxuri nerea acestor frumoase J
le tehnologice. Astfel, la depăşiri, care vor fi raa- \ Organizaţia judeţeană a piqnierilor timpul pentru a da viaţă istoricelor ho-
atelierul expediţie s-au jorate în cinstea zilei de ^ se află în faţa celei de-a V-a conferinţe. tărîri ale Congresului al XlII-lea al
montat două benzi în 1 Mai, o contribuţie în- i Moment de referinţă in viaţa organiza partidului. Acest timp nou, în care ei
scopul încărcării mecani semnată şi-au adus-o lu- 1 ţiei revoluţionare de tineret, a coman- s-au născut şi cresc sub pavăza şi grija
ce a sacilor în vagoane, crătorii Ioan Pctrcscu, ţ danţilor-instructori, a purtătorilor cra statornică a partidului, a secretarului
redueîndu-se considerabil tante lucrări o contri Manoilă Cîmpianu, Aron l vatelor roşii cu tricolor ! Moment de re său general, t o v a r ă ş u l Nicolae
efortul fizic al muncito buţie însemnată şi-au a- Baţat, Petru Vincă, Mihai / ferinţă într-o etapă în care pionierii din Ceauşescu, al cărui nume se identifică
rilor, la cele două silo dus-o ing. Mircea Crişan, Negrei, Varga Lcontin, ) judeţ — aflaţi în cel de-al 3(>-lea an al cu toate împlinirile socialismului din
zuri de clincher s-au în mecanicul şef al între Viorica Palvaru, Ioan ( activităţii organizaţiei lor — sînt anga ultimele două decenii, a deschis căi
locuit dispozitivele de ex prinderii, subinginerul Ciutuga şi alţii. / jaţi, alături de fraţii lor mai mari, ute- largi copilăriei fericite.
tracţie cu ciocane cu Ioan Mariş, şeful atelie ciştii, şi. de părinţii lor, în întrecerea cu (Alte relatări în pagina a Il-a).
benzi metalice de extrac rului reparaţii, Andrei,_______
ţie, şi cu acest prilej, Szabo, şeful atelierului i
s-au montat două minifil- expediţie şi formaţiile de /
tre pentru reţinerea pra lucru din subordinea 1
fului, iar la elevatoarele maiştrilor Gavrilă Hanc ţ
de 550 tone, de la morile şi Ştefan Ghirca. ^ C A M P A N I A A G R I C O L A D E P R I M Ă V A R Ă
de ciment, s-au înlocuit DEPĂŞIRI LA TOŢI i
sistemele de antrenare cu INDICATORII / răspundere în vederea creş doar simbolice, ca şi in
lanţ cu benzi de cauciuc Asigurarea bazei furajere impune terii producţiei de masă raza oraşului Orăştic.
cu inserţie metalică, mă- Colectivele de Ia In- i verde şi de fin. In comu Valorificarea deplină a
rindu-sc durata de func treprinderea de gospodă- 1 lucrări susţinute pe pajiştile naturale nele Orăştioara de Sus .şi
ţionare a acestora de la rire comunală şi locati- ^ Rîu de Mori realizările sînt (Continuare în pag. a 2-a)
şase luni la doi ani. La vă Hunedoara au în-i Pe lingă preocuparea ce realmente condiţii ca prin-
execuţia acestor impor cheiat primele trei luni ' trebuie să existe în fieca tr-o mai bună mobilizare
re unitate agricolă pentru a locuitorilor satelor şi OAMENI Al OGOARELOR
sporirea substanţială a pro crescătorilor de animale, a-
ducţiei la hectar pe toate cum cînd în fiecare loca
suprafeţele cultivate cu fu litate sînt suficiente forţe Adevărata măsură a hărniciei
raje, este necesar ca o a- disponibile, să se îndepli
tenţie deosebită să fie a- nească în totalitate sarci şi priceperii — recoltele
cordată ridicării potenţia nile de plan la toate ac
lului productiv al pajişti ţiunile. Este un adevăr incon rumb boabe la hectar, re
lor naturale. în vederea Un exemplu de urmat testabil că nivelul recoltei colte de orz şi griu de
creşterii producţiei acesto oferă, între altele, comuna la culturile de cereale, 3 500-4 500 la aceeaşi uni
ra, potrivit programului Romos, unde s-au făcut unde gradul de mecanizare tate de suprafaţă, acesta
stabilit, pînă la sfîrşitul lucrări de întreţinere pe este cel mai ridicat, ajun- este şi rodul nemijlocit al
lunii aprilie a.c. s-a pre 500 ha şi fertilizări pe 155 gind chiar la sută la sută muncii neobosite a mecani
văzut să fie realizate lu ha. De asemenea, la C.A.P. la păioase, este hotărit de zatorilor, care au deprins
crări de întreţinere pe Lunca şi Rişca s-au reali activitatea mecanizatorilor. secretul de a smulge pă-
65 000 ha, f e r t i l i z ă r i zat lucrări de întreţinere Potenţate de preocuparea mîntului roade bogate. Ei
pe 22 000 ha, regenerări pe şi fertilizare pe cîte 230 specialistului din unitate fac cu tragere d& inimă
1800 ha, combaterea vege şi, respectiv, 350 ha. Pe pentru a aplica diferenţiat, lucrările solului, fertiliza
taţiei lemnoase pe 700 ha şantierele întreprinderii ju de la o tarla la alta, teh rea, semănatul, întreţine
şi combaterea eroziunii so deţene de profil — îndeo nologiile cadru, eforturile, rea şi recoltatul.
iului pe 200 ha. Din pre hărnicia şi priceperea me Intre mecanizatorii din
sebi la Sălci va, Simeria-
vederile programului, pînă Băcia şi Dobra-Lăpugiu — canizatorilor sînt elemente secţia ce deserveşte aceas
acum s-au făcut lucrări de s-a lucrat şi continuă în care dau „tonul" recolte tă unitate se detaşează
întreţinere pe mai mult de ritm susţinut acţiunile de lor. prin răspundere şi conştiin
51 400 ha, la fertilizări sar Dacă in ultimii ani la ciozitate Romulus Toader.
Ţcsfitoria de mătase Deva. Maistrul mecanic Lucian l defrişare şi îmbunătăţire In fiecare an, în grija Iul
Gheară lucrează aici de la punerea în funcţiune a unită- / cina este depăşită cu pe a unor importante supra C.A.P. Rapottu Mare se se află - primăvara sau
ţii. El este unul dintre comuniştii cei mai activi din între- I ste 8 000 ha, regenerările înregistrează producţii me
prindere, atît în producţie, cit şi in realizarea activităţilor ! sînt efectuate pe 334 ha, feţe de pajişti naturale.
politico-educative şi obşteşti. \ iar combaterea vegetaţiei Există însă şi localităţi dii de 6 000-8 500 kg po (Continuare in pag. a 2-a)
lemnoase pe 359 ha. Există unde nu s-a acţionat cu
