Page 7 - Drumul_socialismului_1985_04
P. 7
18 • MIERCURI, 3 APRILIE 1985 P e # . 3
însemnătatea covîrşitoare a Zilei de 9 Mai SITUAŢIA PREÎNSCRIERIS ELEVILOR
WBMBSBBSBSSSk Pentru piaţa
VIZIUNE ÎN CLASA A IX-A DE LICEU
în istoria poporului externa
mal
c* - Tv. Emi
ţi dezbateri
» idcologi- punea, ea o cerinţă obiec (Urmare din pag. 1)
tivă, încheierea procesului
năvara ţării, Ziua de 9 Mai constituie o luminoasă pagină in isto de făurire a statului naţio LICEUL Şl PROFILUL c
ne de ver- eătuş. am construit stan £ ’B
Urioticc ria naţională, in lupta poporului român pentru liber nal unitar. Realizarea. în duri, piese ş a. Trebuie să 3 a
culturală tate şi independenţă, in acest an, la 9 Mai,' poporu 1 19)8, a acestei aspiraţii icţionăm operativ acolo
crial. „Ti- nostru aniversează 40 de ani de la victoria asupra fas multiseculare a întregului
Iuptâ“ unde este nevoie să fa
nai. cismului şi „Ziua independenţei României". Prin articolu nostru popor a determinat cem totul, aşa cum ne-a
de faţă, ziarul nostru inaugurează suita de materiale şi intrarea României intr-o cerut secretarul general al Liceu) industrial nr. I Hunedoara
consemnări ale manifestărilor ce vor omagia aceste e- nouă etapă a dezvoltării partidului, t o v a r ă ş u I metalurgie
venimente memorabile ale istoriei patriei. sale soefal-eronomiee şi Nicolae Ceauşescu, pentru - mecanică 300 193
—aBBBBMB politice. terminarea şi expedierea — electrotehnică 21 o 372
72
169
în deceniile care au ur la timp a producţiei pen
TI I : (,*,30
mul dinii* Poporul nostru sărbăto Actul de la 9 Mai 1877 mat, clasa muncitoare, ma tru export". Liceul industrial nr. 2 Hunedoara
La ordinea reşte în acest an două eve ne apare, deopotrivă, ea o sele largi populare au des
cultură; 7,00 Instalaţia pentru încălzit — industrie uşoară 21(5 I7J
; 7,30 1 Mai. nimente de importanţă is mare şi nepieritoare lec făşurat mari bătălii pentru şi parafinat rezervoarele — mecanică 31 i 02
chemări- torica, holărîtoare in dez ţie despre uriaşa însemnă apărarea drepturilor şi in de aer la vagoane este con
ilui Nicolae voltarea sa pe calea liber tate pe care cucerirea in tereselor oamenilor muncii, struită pentru prima oară
Zi de zi, Liceul industrial nr. 3 Hunedoara
aros organi- tăţii, independenţei şi pro dependenţei o are în viaţa împotriva fascismului şi Ia I.M.M.R. Simeriu. Din
1 îndeplinit gresului, în urmă eu 108 fiecărui popor. Căci, aşa războiului, pentru salvgar această cauză s-au luat mă — construcţii 72 9
•a lorii; 8,00 ani, la 9 mai 1877, a fost cum sublinia secretarul ge suri optime pentru pregă — mecanică 72
iei; 8,10 Gu darea independenţei naţio 56
liilor ; 9,00 proclamată independenţa nale şi apărarea integrită tire-a t e h n o 1 o g i i 1 o r, — electrotehnică 3i, 20
ştiri ; 9,05 de stat a României, iar la ţii teritoriale a patriei, executarea in Flux a repe
ascullălori- 9 mai 1945 a avut loc mă relor necesare, pentru fi Liceul dc matematica-fizică Hunedoara
Duletin de pentru pace şi prietenie cu
Odă limbii reaţa victorie asupra fas toate popoarele. Partidului nisarea şi asamblarea lor — matematica-fizică 108 173
,50 Din ţă- cismului, la care poporul Comunist Român ii revine ritmică în scopul scurtării
e; 10,45 Noi nostru a fost participant marele merit istoric de a — mecanică 72 31
de muzică termenelor de fabricaţie.
i Buletin de neţi v. fi condus cu succes — pe Una din instalaţii este gata Liceul sanitar Hunedoara
tadiocarusc- îndelungata istorie a dăi baza realizării unităţii de pentru omologare, celelalte
... lansează nuirii noastre pe aceste acţiune a clasei muncitoa — sanitar 210 352
12.00 Buletin se află in diferite stadii pe
12,05 Ştiinţa străbune meleaguri dacice re şi a partidelor sale şi fluxul de execuţie. Lăcătu
«C; 12,25 Din stă mărturie că românii, in strînsa colaborare cu şii Gheorghe Măgurean, Şcoala generală nr. 1 Hunedoara
folclorului ; moştenitori ai celor mai toate forţele democratice, bănuţ Banu, Marcel Gol- — mecanică 108 12
renii eră ră
ii) De la 1 înalte virtuţi ale dacilor şi patriotice, antihitleriste — goţ, vopsitorul Ioan, Mure- — construcţii Mti —
lubul invi- romanilor, au dorit eu ar lupta pentru răsturnarea şun, muncitorii Ioan Mo
Bulctin de Şcoala generală nr. 5 Hunedoara
Iora muncii doare . ea, in ţara lor. ei dictaturii m i li turo-f eseistă, rarii! şi Octavian Deac, dc
(>,20 t intere să-şi orîndtiiaseă viaţa po determinîiid ca ţara noas Sa instalaţia de sabiaj, toţi — mecanică 72 . 28
Trăi Iese u ; trivit propriei voinţe. în tră să treacă cu întregul ceilalţi oameni care par
' "ono- său potenţial, material şi Şcoala generală Ghelari
a 1 : numele acestui ideal. au ticipă la finalizarea pro
— xurcia. socotit că nu poate exista uman, eu toată armata de ducţiei pentru export sînt — mecanică 72 60
e directă de preţ. prea mare sau jertfă partea coaliţiei antihitle liotărîţi să termine insta
18,50 IVI u zi- riste.
)rele serii : i prea grea. Adunîndu-şi pu laţiile pină la jumătatea Şcoala generală Tcliucu Inferior
artidul, po- terile, înfrăţindu-se cu neral al partidului nos Istoria consemnează a- lunii aprilie 1985. - mine 18 10
i u*'5e ţel : pămîntul sfint al patriei, tru, t o v a r ă ş u l Nicolae portul substanţial al po
h 0 hirilor Ceauşescu, „Măreaţa înfăp porului -român la zdrobirea „Termenul de livrare este — mecanică 18 9
al XlII-Iea cu munţii şi codrii, cu rîu- în trimestrul II a.c., însă
informaţii ; i'ile şi oîmpiile, românii nu tuire de la 9 Mai 1877 stă ; 'definitivă a fascismului. noi vom termina produ Şcoala generală Lunca Cernii
urnal *• A- la temelia tuturor izbînzi- AJătuiâ de armata şi po-
15. Pentru s-au inspăimîntat nici de lor de mai tîrziu ale po sele chiar în prima săptă- — industrial agricol 30 31
•ord în toa- numărul, nici de faima oş , poarele Uniunii Sovietice. mînă a trimestrului —- ne-a
• * La su- porului nostru, îşi prelun : cei peste o jumătate de asigurat maistrul Iuliu Liceul industrial nr. 1 Deva
22,00 O zi tirilor ce au îndrăznit să geşte mai mult decât orice milion de ostaşi români,
23.00 Rezul- le calce hotarul, făeînd din evenffiient ecoul piuă în Szefiasi. Mai trebuie să — mine 108 37
•ii Prono- participind la lupta pentru primim doar eîteva părţi — mecanică .72 69
)5 Bijuterii piepturile şi braţele lor zid contemporaneitate". eliberarea deplină a ţării, componente dc hi alte în
in opere ; puternic in calea năvălito In anii de după cuceri — electrotehnică 72 «7
Buletin de rilor. Nu se găseşte palmă rea independenţei, pe fon ca şi a Ungariei şi Ceho treprinderi din ţară — mo-
de pămînt care să nu fi slovaciei, au adus o contri toreductoare, ţevi de cupru Liceul industrial nr. 2 Deva
dul creşterii forţelor de buţie de preţ la înfrînge- şi vopsea specială. Avem
si&mmssL-sc fost udată eu sudoare şi producţie şi consolidării ren armatelor hitleriste, la asigurări că vor sosi la — mecanică 144 7-1
stropită cu sînge în ne relaţiilor capitaliste, se obţinerea, .victoriei filiale. timp aceste repere şi vom — electrotehnică 108 220
întreruptul efort de apăra desfăşoară un puternic a- Avluj' istorie' 'de la 28 finaliza, cum ne-am an
re a gliei străbune. Efort vlnt al noilor forţe socia gajat, producţia pentru ex Liceul industrial nr. 3 Deva
Neînvinsul AugtjŞt ,1944- "a deschis' ca
emarca mâ- care a determinat ca ţări le. Proletariatul, clasă nouă le,a 'înfăptuirii -'depline a port". — materiale de construcţii 72 12
iî (Arta) ; le române să-şi păstreze apărută pe scena social- năzuinţelor poporului ro — prelucrare-a lemnului 72 108
A: Poliţist Că totul se apropie de — silvicultură şi exploatări-forestiere 72 73
>nt (Modern mereu dreptul de a se cir politieă, se afirmă drept mân -de a ,fi liber şi stăpîn „finiş" ne-o dovedeşte şi...
C’ireşarii ului înăuntru, potrivit tra cea mai avansată clasă a în ţâra sa, pe bogăţiile şi planşeta inginerului Ulpiu
sala 13); Pe diţiilor şi obiceiurilor lor, munca sa, de a-şi hotărî Liceul industrial nr. 1 Deva
iu lui (Fla- societăţii, masele' larg'i Munteanu. De pe ea au ple 2 Ui 52
'••• M ub pi- efort care avea să se fina populare se ridică tot mai singUr destinele. România cat spre atelier, acum câte — construcţii
■TRO- lizeze in biruinţă deplină hotărit împotrivii exploa dobiîVdindu-şi astfel pen va zile, schiţele standului — mecanică ' (română) MU 34
v. . opeseu de proba. Le-a luat locul — electrotehnică :$u 39
isul iese pe la 9 mai 1877, eînd parla tării pentru consolidarea tru prima dată,, cu adevă mu 20
ea) ; Poliţist mentul ţării, la un gînd şi independenţei patriei. în rat, independenţa şi suve o nouă planşă pe care s-a — mecanică (maghiară)
enl (7 No- Intr-o simţire eu ţara în ranitatea naţională. conturat deja desenul teh
JPEN1: sa- treagă. a proclamat inde treaga dezvoltare social- nic privind execuţia am Liceul industrial nr. 5 Deva
il e de pe 1 38
iral) ; VUL- pendenţa României. economică a României im Prof. ION FRÂŢILÂ balajului I •— electrotehnică *2H)
şi bunicii
;’LONEA : Liceul de niatematică-fizică „Decebal"
vremii cu
ierul) ; P ti Deva
ni a misteri- — matematică-Iizică IMM 194
itoresc); A - — mecanică 7 2 27
Ultima sla- itsSIUl
rese) ; IJR1- — ehimie-blologie . *■' 60
;-a minune
(Retezat) ; (Urmare din pag. 1) că, sarcini deosebite revin fizice planificate trebuie sebi a color planificate a Liceul pedagogic Deva
line viaţa e
(Steaua ro- în conducerea economiei in aplicate cu stricteţe. Acolo fi date în folosinţă în acest — pedagogie Mii 7G.
iARZA: IVIi- locală — preşedinte depu profil teritorial astfel incit unde există condiţii mate an şi a celor rămase res — industrie alimentară Mii 111
linerul) ; O- tatul Ioan Retegan. tante din anul trecut. în — industrie uşoară ,’il i 15
Talismanul La punctele- de pe ordi să fie recuperate toate res riale să se treacă de înda general, consiliile populare ■r
(Palria) ;
î (Flacăra); nea de zi privind progra tanţele acumulate în pri tă la organizarea produc trebuie să stăpînească mai Şcoala generală nr. 7 Deva
Al: un ma- mul de măsuri cuprinzînd mele două luni ale anului, ţiei in toate cele şapte bine problema investiţii Mlj - 09
e pc ţărm lor, inclusiv a celor din — industrie alimentară .
Itură) ; H A - sarcinile consiliilor popu să fie realizată prodig ţia zile ale săptăminii iar — mecanică 3t> 34
o şi Juliota lare pentru realizarea in fizică planificată la toate asistenţa tehnică să fie industrie.
BRAZI: De asemenea, în dome
î'iile I-II : tegrală a planului de dez sortimentele. Mijloacele penn a n e n t a s i g u r a tă. niul înv ăţămîntului şi cul .Şcoala generală Certej
a inul — şe — mecanică • 41
ii sa de eul- voltare econom ico-socială materiale, tehnica din dota In agricultură consiliile turii, al ocrotirii sănătăţii,
IRIA: In pc anul 1985 în profil te re să fie astfel folosite in populare trebuie să acţio consiliile populare nou
sul); ILIA : Liceul industrial Petroşani
Ltmina). ritorial şi pregătirea înfăp cit să asigure realizarea neze neabătut în direcţia' alese au datoria să se — mine 1 ,0 49
tuirii în bune condiţii a integrală a sarcinilor de înfăptuirii indicei iilor se afirme printr-o conducere ia 5
sgagsEBşgga — mine (maghiară)
planului pe anul 198G, cit plan pe acest an şi pe în cretarului general al parti mai - unitară a activităţii. — mecanică (română) : c) 141
IE A--' . Iii 21
şi pregătirea şi desfăşura tregul cincinal, concomi dului, tovarăşul Nicolae In stilul de muncă al — mecanică (maghiară)
rea campaniei agricole de tent cu pregătirea temei Ceauşescu, îndeosebi a consiliilor populare este — electrotehnică 72 160
obai \\ pen- — construcţii (română) 54 5
priîie 1985 : primăvară 1985 au luat cu nică a producţiei anului celor date la Consfătuirea necesar să-şi facă loc un . .18 1
ii in gene- dc lucru de la C. C. al suflu nou. caracterizat prin — Construcţii (maghiară)
i, cu cerul vântul deputaţii : Leru 198(i primul an al cinci
ros. Izolat Circo, Vusile Prodea, Mir- nalului următor. P.C.It. din 9 martie a.c. mai/mult dinamism, mai Liceul de matematică-fi/ică Petroşani
oi, mai ales 4 multă iniţiativă .şi spirit
do aversă, cea Silvestru, Eugenia Bur- Produsele economiei hu- astfel c'a lucrările agricole — matematică 108 117
alocuri dc ducea, Viorel Răceanu. nedorene — cărbune ener să se realizeze în perioada gospodăresc, - mai multă
electrice,
sufla slab în încheierea sesiunii a getic şi cocsificabil, oţel şi optimă. Consiliile populare răspundere faţă de sar Liceul economic Petroşani
ilcrat, din cini.
-vest. Tem luat cuvîntul tovarăşul fontă cenuşie, energie elec trebuie să acorde atenţia — economic 72 207
ui ni me vor Radu Bălan, prim-secretar trică, minereuri de fier şi cuvenită folosirii pămîntu- în numele Comitetului — alimentaţie publică 72 100
intre _ plus 7 1 81
iar cele al Comitetului judeţean de complexe, produse chimi* lui pe loturile individuale judeţean de partid şi al — industrie alimentară
e plus 13 şi şi în satele necooperati- Comitetului . executiv al
)lat mai ri- partid, preşedintele Consi ce şl altele sînt aşteptate Şcoala generală nr. 4 Petroşani
it ceaţă di liului populat Tdeţonh. cu deosebit interes de e- vizate astfel ca şi pe a- Consiliului popular jude 108 87
Definind sarcin.ie ce re conomia naţională şi la ex ceastă cale să sporească ţean,"' tovarăşul Radu — industrie uşoară
nte ; vreme contribuţia judeţului la Bălan a felicitat călduros
ă, cu cerul zultă clin atribuţiile ce re port. Tocmai de aceea Şcoala generală nr. li Petroşani
ii'os, favo- vin consiliilor populare în măsurile propuse prin pro autoaprovizionare. pe deputaţi pentru alege Mii —
, mai ales rea lor în această funcţie — construcţii
de aversă. acest an şi în pregătirea gramul adoptat de sesiune, Sarcini deosebite — a — mecanică Mm 79
>rezenta in- spus vorbitorul — j-evin de înaltă răspundere şi
tînă la GO- producţiei anului viitor în şi care urmăresc în primul
din nord- diferite domenii de activi rînd recuperarea restanţe consiliilor populare în do demnitate şi le-a urat suc Continuarea listei în numărul nostru do miine.
tate,- în cuvânt s-a arătat lor şi realizarea producţiei meniul investiţiilor, îndeo ces în activitate.
