Page 70 - Drumul_socialismului_1985_04
P. 70
Paq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
CONFERINŢA ORGANIZAŢIEI JUDEŢENE A UNIUNII TINERETULUI COMUNIST
(Urmare din pag. 1) rea unor lucrări de îmbu lor de a acţiona cu toate voltării bazei de materii DU
nătăţiri funciare, amena forţele pentru a traduce în prime şi energetice a ţării, 2?
domeniul investiţiilor, din jări edilitar-gospodăreşti, „ viaţă neabătut sarcinile ce vorbitorul a subliniat ne COMITETULUI CENTRAL AL 11,30 T -le:
11,35 Luni
agricultură ete. In efortul strîngerea la timp a recol revin judeţului nostru în cesitatea ca tinerii din în * Te
pentru îndeplinirea sarci telor. în anul 1984, tine dezvoltarea economico-so- treprinderile miniere, din ghio:
nilor, organizaţiile U.T.C. retul de la sate a execu cială a patriei. unităţile siderurgice şi e- PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN zbur.
Prod
au dat dovadă de iniţiati tat lucrări de desecări şi Evidenţiind realizările nergetice să se mobilizeze urilo
vă şi dăruire în muncă. combaterea eroziunii solu obţinute de oamenii mun mai activ pentru a contri zium
Pren
Mii de tineri din unităţile lui pe o suprafaţă de 308 cii hunedoreni în activita bui mai substanţial Ia în Tovarăşului MCOLAE CEAUSESCU, Episc
economice ale judeţului au ha şi a plantat pomi fruc tea econemico-socială. în deplinirea ritmică a sarci 12.40 Din
participat şi susţinut prin tiferi şi viţă de vie pe 114 perioada trecută din actua nilor de plan şi recupera secretar general tecul
(colo
fapte de muncă acţiuni cum ha, participînd şi la lucră lul cincinal, vorbitorul a rea grabnică a unor rămî- al Partidului Comunist Român, 13.00 Albu
sînt zilele, săptămînile şi rile de împăduriri şi în adresat calde aprecieri neri în urmă la producţia preşedintele Republicii Socialiste România 15.00 niulu Inchi
decadele record în produc grijire a culturilor fores muncii tinerilor din judeţ, de cărbune, cocs metalur 19.00 Tclcj
ţie, schimburile de onoare. tiere, pajiştilor şi păşuni organizaţiei judeţene a gic, fontă şi oţel. Tinerii (Urmare din pag. 1) 19.20 Aniv
S-au afirmat iniţiativele lor. U.T.C. pentru contribuţia care lucrează în sectoare de a
specifice cum sînt: „Să la Un domeniu în care ti lor la îndeplinirea obiec le de cercetare şi proiecta organizate 2 şantiere judeţene, şi 36 şantiere locale toria
mulu
minăm un lingou peste neretul şi-a afirmat, de a- tivelor şi sarcinilor ce re re să-şi mărească efortu ale tineretului, în care au fost prestate peste 1 240 000 rea
sarcinile de plan, cu ener semenea, spiritul de res vin judeţului Hunedoara în rile de creaţie şi aplicare ore de muncă patriotică. pend'
gie electrică economisită", ponsabilitate a fost cel al acest cincinal, în aplica a celor mai noi cuceriri ale Acţionînd în spiritul mobilizatoarelor sarcini izvo- nlei“,
jertfi
„Nici o maşină sub randa activităţii patriotice, unde rea în viaţă a politicii in ştiinţei şi tehnicii, să con rîte din documentele Congresului al XlII-lea al parti 19.40 Cinta
mentul de 10 tone pe post", organizaţia judeţeană a terne şi externe a parti tribuie mai mult la acti dului, al îndemnurilor şi chemărilor adresate tinerei 20.20 Film
„Şantierul — oglinda mun U.T.C. şi-a depăşit an de dului. vitatea de perfecţionare şi generaţii a patriei de dumneavoastră, mult iubite zonie
tel“ (
cii noastre", „Brigăzile ti an planul la lucrările fi In procesul dezvoltării modernizare a proceselor tovarăşe Nicolae Ceauşescu, hotărîţi să întîmpinc cu parte
neretului". „Registrul eco nanţate, situîndu-se mereu multilaterale a patriei, de producţie, de îmbună rezultate de prestigiu forumul tineretului, important 21.40 Pagii-,
nomiilor", „Vitrina calită pe primele locuri în între partidul nostru pune un ac tăţire a calităţii produse eveniment în viaţa şi activitatea organizaţiilor noastre 21.50 Telcj
22.00 Inchi
ţii" ş.a., care au vizat creş cerea organizată pe ţară. cent deosebit pe creşterea lor şi asimilarea a noi pro revoluţionare, în cadrul căruia se va dezbate şi adop ■ mulu
terea producţiei fizice, spo în cursul anului trecut, de şi formarea tineretului. A- duse cu caracteristici su ta „Programul tinerei generaţii din Republica Socia LUNI, l
rirea calităţii şi eficienţei pildă, pe şantierele jude vînd la bază orientările, perioare. listă România", toţi cei 95 000 de utecişti hunedoreni 20.00 Xeleji
muncii. Astfel, numai în ţene, locale şi naţionale ale indicaţiile şi sarcinile sta în continuare, vorbitorul sîntem angajaţi, alături de comunişti, de ceilalţi oa 20,15 Prior
nomi<
anul 1984, valoarea lucră tineretului au muncit peste bilite de Congresul al a subliniat importantele meni ai muncii din judeţ, cu întreaga noastră respon 20,30 Spiril
rilor din industrie, con 30 000 de tineri — elevi, XlII-lea, de secretarul ge sarcini ce stau în faţa a- sabilitate şi capacitate creatoare în muncă, cu elan nar
defini
strucţii şi transporturi e- studenţi, muncitori şi agri neral al partidului, tova griculturii judeţului, ară tineresc şi deplină dăruire patriotică, Ia locurile de lismu
fectuate în sprijinul pro cultori —, valoarea acţiu răşul Nicolae Ceauşescu, or tînd răspunderile ce revin muncă din abatajele subterane, la vetrele nestinse ale 115 a:
ducţiei s-a ridicat la peste nilor finanţate ridieîndu-se ganizaţiile de tineret tre organizaţiilor U T.C. de la oţelului, pupitrele de comandă ale generatoarelor de terea
236 milioane lei, din care la aproape 2 milioane lei. buie să acorde o atenţie sate în direcţia mobiliză lumină şi forţă, pe şantierele de investiţii şi pe ogoa 20.10 Ivano Poves
1,8 milioane lei reprezintă La obţinerea acestor rezul sporită, permanentă educă rii mai ample a tinerilor re, pentru a încheia cu rezultate cît mai bune ulti zat i
valoarea acţiunilor finan tate, o contribuţie însemna rii şi formării prin muncă — mecanizatori, specialişti, mul an al cincinalului ştiinţei, tehnicii, calităţii şi efi soviel
ţate O contribuţie impor tă şi-au adus-o comitetele şi pentru muncă a tinerei ţărani cooperatori şi cu cienţei, punînd astfel baze trainice cincinalului 1986— 21.10 „Vere Roma
1990.
tantă la aceste realizări municipale ale U.T.C. Hu generaţii, mobilizării aces gospodării individuale — pe ţa
şi-au adus-o tinerii din or nedoara, Deva, Petroşani, teia la înfăptuirea tuturor la îndeplinirea programe Folosind acest minunat prilej pentru a ne exprima 10.
ganizaţiile U.T.C. ale C.S. cele orăşeneşti Brad, Si obiectivelor din industrie, lor privind dezvoltarea a- încă o dată mîndria patriotică şi recunoştinţa noastră 21.50 Teleji
Hunedoara, I. M. Petrila, mbria, Orăştie, Călan, Ha agricultură, construcţii, griculturii hunedorene în profundă pentru activitatea neobosită pe care o des 22,0" ’ -eliii
aiul
I.M. Paroşeni, I.M. Hune ţeg şi comunale Băiţa, Cer- transporturi, din cercetarea acest ultim an al actua făşuraţi de două decşnii în fruntea partidului şi sta
doara, E.M. Deva, între tej, Vaţa de Jos, Ilia, Gooa- ştiinţifică, din toate cele lului cincinal şi în viitor, tului, pentru grija cu adevărat părintească pe care o
prinderi lor electrocen trale giu, Blăjeni, Ghelari, Pui, lalte domenii de activitate. în lumina obiectivelor sta purtaţi tinerei generaţii, participanţii Ia Conferinţa
Deva, Mecanica Orăştie, Baru Mare, Dobra, Baia Relevînd cîteva din pro bilite de Congresul al organizaţiei judeţene Hunedoara a Uniunii Tinere
I.M.M.R. Simeria şi altele. de Criş, Toteşti. blemele economice cu care XlII-lea al partidului, a tului Comunist, în consens cu gîndurile şi sentimen
tele întregii noastre naţiuni îşi exprimă întreaga ade
DEVA: I
Pornind de la prevede O însemnată parte a dă se confruntă colectivele de cerinţelor noii revoluţii a- ziune la înţeleaptă şi clarvăzătoarea politică internă şi tria); Bl
muncă din judeţ, primul
grare.
rile Programului de cerce rii de seamă s-a referit la secretar al Corniţei ului ju externă a partidului şi statului nostru şi vă delincvenţi
tare ştiinţifică, dezvoltare munca politico-organizato- deţean de partid a subli Subliniind că în centrul încredinţează, mult stimate şi iubite tovarăşe secretar ta); HUNE
tăi meu
tehnologică şi introducere a rică şi educativă desfăşu niat că, alături de comu întregii munci politico- general, Nicolae Ceauşescu, de hotărîrea lor neclin scurt (Mo
progresului .tehnic, adoptat rată de organizaţiile U.T C. nişti, de toţi oamenii mun ideologice şi educative a tită de a acţiona cu devotament şi abnegaţie, cu elan A); Moar;
do Congresul al XlI-lea al pentru formarea tinerilor organizaţiilor revoluţionare creator în vederea transpunerii în viaţă a istoricelor (Modern —
P.C.R., un accent deosebit în spiritul răspunderii faţă cii, tineretul trebuie să se de tineret stă în perma hotărîri adoptate de marele forum al comuniştilor liul (Flac
(Ar
furată
a fost pus pe organizarea de muncă, al preţuirii crea mobilizeze mai energic nenţă Programul partidu români, pentru propăşirea necontenită a scumpei ŞANI: Ner
şi desfăşurarea mişcării de ţiei materiale şi spirituale pentru recuperarea cît mai lui, hotărîrile adoptate de noastre patrii, Republica Socialistă România. ring); Sal
grabnică a restanţelor din
masă „Ştiinţă — tehnică — a poporului nostru, al dra prima perioadă a anului & partidul şi statul nostru, nirca); Le
ţului singi
producţie". Astfel, comisia gostei pentru patrie şi datorate iernii aspre, pen opera teoretică şi activita PARTICIPANŢII LA CONFERINŢA ORGANIZAŢIEI iembric); I
judeţeană de creaţie teh- partid şi însuşirea aprofun tru încheierea anului şi a tea revoluţionară a tovară JUDEŢENE HUNEDOARA A U.T.C. ciul — ser
nico-ştiinţifică, cele 65 co dată a concepţiei materia- cincinalului cu planul în şului Nicolae Ceauşescu, tural); VI
deva, cînd
misii profesional-ştiinţifice list-ştiinţifice despre lume deplinit la toţi indicatorii. secretarul general al parti cru, conferinţa a prilejuit în cuvîntul lor, partici rul); LC
dului, vorbitorul a relevat
din întreprinderi au antre şi viaţă, la lipsurile şi ne Tineretul hunedorean din principalele sarcini şi di o largă dezbatere asupra panţii la dezbateri s-au re Popescu (I
TRILA :
nat în 1984 peste 31 000 ajunsurile ce se mai ma minerit şi siderurgie, din recţii de acţiune asupra problemelor economico-so- ferit, în spirit critic şi au murdară (
tineri, majoritatea munci nifestă şi la măsurile lua ANIN OAS7
tori, în această activitate. te pentru înlăturarea lor. energetică şi chimie, din cărora trebuie să-şi con ciale şi cultural-educative tocritic, la activitatea co cart (Mun
/
RICANI:
Au fost rezolvate, în afara în cadrul lucrărilor con industria uşoară şi a ma centreze în continuare a- cu care se confruntă orga mitetului judeţean, a or tînilor (Ret
tineret
din
tenţia comitetul judeţean,
nizaţiile
de
ganelor
terialelor de construcţii, de
organizaţiilor
şi
orelor de program, 109 te ferinţei a luat cuvîntul to pe şantiere trebuie să par organizaţiile U.T.C. din judeţ. U.T.C., dovedind exigenţă Moara 1
me de cercetare-proiectare varăşul Radu Bălan, prim- ticipe activ la realizarea unităţile economice, insti Pe marginea dării de sea şi combativitate faţă de (Steaua rc
1
BA- ' S
a căror eficienţă economică secretar al Comitetului ju programelor privind creşte tuţiile de învăţămînt şi ce mă, a proiectului de hotă fenomenele negative care din ,Oî
s-a ridicat la peste 43 mi deţean de partid. rea calităţii produselor, a le de la sate, pentru edu rîri şi a Programului tine s-au mai făcut simţite în ţă v -ier
Glis
lioane lei. S-au organizat, Referindu-se la momen productivităţii muncii, re carea şi formarea tinerilor rei generaţii din Republi viaţa şi munca tinerilor. TIE: I-II
riile
de asemenea, 232 acţiuni tul în care are loc confe ducerea consumurilor de în spiritul concepţiei mate- ca Socialistă România au De asemenea, s-au făcut lada caval
de propagandă trinico- rinţa, vorbitorul a relevat materii prime, materiale, rialist-dialectice şi istorice, luat cuvîntul tovarăşii : numeroase propuneri me hoe (Flacă
ştiinţifică, la care a parti climatul de muncă rodni energie şi combustibil, rea al patriotismului revolu Ioan Alexandru Toacă, nite să ducă la îmbunătă GIU-BAI:
(Casa de c
cipat un însemnat număr că şi avîntată generat de lizarea programelor la ex ţionar, socialist, al dragos Gheorghe Angiu' Luminiţa ţirea activităţii viitoare, ŢEG: Drei
de tineri. Un accent deose cel de-al XlII-lea Congres port, la înfăptuirea noii tei faţă de patrie, al răs Ciucuriţă, Lazăr Ocnean, exprimîndu-se, totodată, a- ţuri (Daci:
Febra auri
bit s-a pus pe organizarea al Partidului Comunist revoluţii tehnico-ştiinţifice punderii şi ataşamentului Dănuţ Sida, Elena Lia Bre- deziunea deplină la Pro Războiul s
concursurilor profesionale Român, subliniind adeziu — factor de covîrşitoare faţă de popor, de cuceririle har, Login Bcrende, Gra- gramul tinerei generaţii riile I-II (
şi olimpiadelor pe meserii. nea deplină cu care comu importanţă pentru îndepli sale revoluţionare, pentru ţian Faur, Iosef Ambruş, din Republica Socialistă tură); SIM
tismentul •
Peste 44 000 de tineri din niştii, toţi oamenii muncii nirea în cele mai bune triumful cauzei socia Daniela Socaciu, Remus România, care urmează să (Mureşul);
judeţ au fost antrenaţi în hunedoreni, împreună cu condiţii a planurilor şi pro lismului şi comunismului Crăciun, Vasile Blendea, fie dezbătut şi adoptat de rile (Lumi
concursurile „Stăpîn pe întregul popor, au primit gramelor de dezvoltare e- pe pămîntul României, pen Nicolae Dincă, Sabin Avra- Congresul al XlI-lea al LARI : S
rul).
volan", „Trofeul mineru r e a l e g e r e a tovarăşu eonomico-socială a judeţu tru ridicarea societăţii mescu, Iaroslava Berey, U.T.C.
lui", „Mîini măiestre", lui Nicolae Ceauşescu în lui nostru. noastre pe noi culmi de Augustin Poenari, Silvia In finalul dezbaterilor
„Olimpiada metalurgistu suprema funcţie de pre Arătînd importantele sar progres şi civilizaţie. Avasiloaie, Ieronim Rusan, a l u a t cuvîntul tovară
lui", „Olimpiada strungari şedinte al Republicii Socia cini ce revin judeţului Hu Desfăşurîndu-se într-o Olivia Miclăuş, Vasile şul Dinu Drăgan.
lor şi frezorilor", „Trofeul listo România, hotărîrea nedoara în domeniul dez profundă atmosferă de lu Dragu.
Rezultat,
energeticianului", „Buna Conferinţa a adoptat, în tragerea
servire", „Cel mai bun a- unanimitate, o hotărîre guri din 1
gricultor", „Olimpiada me menită să asigure ampli FAZA I
canizatorului" ş.a ficarea întregii activităţi Extr. I :
desfăşurată de organizaţii 87, 00, 36,
în lumina cerinţelor for le U.T.C. pentru îndeplini Extr. a
mulate de secretarul gene rea sarcinilor ce stau în 32, 2, 09, l
ral al partidului, tovarăşul faţa colectivelor de oameni FAZA A
Extr. a
Nicolae Ceauşescu, organi ai muncii din judeţ în a- 72, 38, 26,
Fond to
zaţia judeţeană a U.T.C. cest an şi în viitorul cin guri : 2 18
a acţionat consecvent pen cinal. care 500 0i
tru cuprinderea .în cursu în continuare, în cadrul la categ.
rile de calificare, policali ultimului’ punct al ordinii
ficare şi perfecţionare a de zi a fost ales noul Co
pregătirii profesionale a mitet judeţean al U.T.G.,
majorităţii tinerilor din in
dustrie, construcţii, trans biroul şi secretariatul său, Timpul
porturi şi din celelalte ra comisia de cenzori, delega tră azi, 21
muri economice. ţii la Congresul al XlI-lea vremea ve
al U.T.C. şi au fost desem cu cer
O atenţie mare au acor naţi candidaţii pentru or mai mult
dat, în perioada menţiona ganele centrale ale U.T.C. şi dimine:
tă, organele şi organizaţiile sufla slab
derat
di
U.T.C., mobilizării tinere în încheierea lucrărilor sud. Tem)
tului de la sate în vederea conferinţei, într-o atmo nime voi
realizării obiectivelor sta sferă de puternic entu Intre plus
bilite pentru dezvoltarea ziasm, participanţii au mal scăzu
şi
siuni
agriculturii în acest sens, adoptat textul unei tele izolat se
organizaţiile comunale ale grame adresate C. C. al brumă sla
U.T.C au antrenat tinerii P. C. R., t o v a r ă ş u l u i turile ma;
tinua
să
mecanizatori şi cooperatori NICOLAE CEAUŞESCU, la 18—24
la o participare mai res secretarul general al Parti neaţa, loc,
ponsabilă în campaniile a- dului Comunist Român, nala eeaţt
'
r
e
de s
gricole, la acţiunile de mun preşedintele Republicii So Vrasgyaic)
ţi patriotică, vizînd efectua cialiste România.