Page 71 - Drumul_socialismului_1985_04
P. 71
DUMINICĂ, 21 APRILIE 1985 Pag. 3
40 de ani de la victoria asupra fascismului
In 1950 depăşise 1 600 de \
B. P. T. numere şi totalizase un \
tiraj de 25 milioane de e- ^
Scriitorul Mircea Sântim- Ideea unei asemenea co xemplare. Macii roşii de la Pâuliş
breanu scria cu un prilej lecţii populare care să râs- Eram student 1960, \
că „biblioteca tuturor ce pîndească marile opere in cînd a stîrnit mare şi en- 1
Ioc : Orice revenire'pe pămîn- tul elev sergent Ion Mo-
:ca de lor care au astăzi părul rîndul maselor a avut-o tuziastă animaţie la stan- } tul încărcat de glorioasă is treanu din Brăneşti-Gorj,
„Micul mai mult sau mai puţin că încă Ion Heliade Rădules- dul facultăţii apariţia pri- ) s-a strecurat în poziţia ina
color), runt a fost una singură : cu. Cel care a pus-o în a- melor numere din noua se- \ torie al Păulişului îţi aduce
studio- în memorie, te face să re- mică şi prin manevre ra
telcvi- Intimplarea". £ un adevăr plicare, întemeind astfel cea rie a B.P.T. Cărţile arătau i trăie.şti momente memora pide şi abile a distrus un
ivacă pe care, privind acum in mai veche colecţie de acest acum cu totul altfel decit ) tanc cu toţi servanţii săi*
bile ale celui de-al doilea
: ţară. urmă, constat că l-am ve gen din Europa, a fost cele pe care le descope- ţ război mondial, momente fiind apoi doborît de rafa
t cîn- rificat prin proprie expe însă cărturarul Dumitru risem în adolescenţă : ele- 1 zguduitoare de încleştare la unei mitraliere duşma
uâncsc rienţă. Intr-adevăr, Intim- Stâne eseu, în 1895. Dintr-un gante, cu coperte lăcuite, > cu duşmanul în faţa că ne. Alături de ei. au căzut
plarea mi-a scos in cale, articol pe care i-l dedică roşii sau albastre, cu un \
inical ruia te-ai aflat apărînd pă- prietenii mei, sîrbul Slo-
irogra- adolescent fiind, un mira Z. Ornea într-un recent număr mult sporit de pa- l mîntul patriei. Preţul era bodan Leva, dobrogeanul
culos raft dintr-un dulap gini, însoţite de prefeţe şi / mare. Era însăşi viaţa noas Dumitru Mechinici, Tiheriu
oropsit, unde am dat peste aparat critic la nivelul e- 1
a 40 ~ L e c Z < \ A A \ xigentelor noi• eooc Az> [ tră... Ioan din Timiş, Constantin
a vic- o mulţime de cărţi mici, cu Opriţi în plină cîmpie, Comănescu din Gorj, Du
fascis- coperte cărămizii, nu prea apare cu binecunoscuta in- i
bători- arătoase, dar care cuprin uri lăţişare, copertele P'nd ele j în umbra Monumentului mitru Gheorghe din Dolj,
inde- Eroilor, elevii aflaţi în ex Nicolae Şerb din Gurahonţ
Itomâ- deau operele fundamentale insele mici opere reprezen- ţ cursie , ascultau cu emoţie şi mulţi, mulţi alţii
uri de ale literaturilor lumii. Se număr al „României litera tative pentru grafica de 1 cuvintele veteranului, care
•ie (II) aflau acolo intr-o fermecă re", reţinem că îşi luase carte. Esenţa însă a rămas } ...Aşa au căzut colegii
nâniei doctoratul în ştiinţe socia aceeaşi preconizată de ui- ) de data aceasta aveau greu mei din compania a Vl-a
• „Pri- toare devălmăşie Tolstoi cu tatea faptelor, a pămîntu-
i Cas- Sonata Kreutzer, Caragiale le la Liege. Amănuntul va totul Dumitru Stăncescu: o i lui pe care îl călcau. la care se adaugă ceilalţi
Ullima cu Kir lanulea. Din goana fi avut desigur o importan colecţie care să pună la i — Avea dreptate Tudo- întîi, aflat sub comanda sa. mulţi eroi ai „Detaşamen
vieţii de Vlahuţă şi Poves ţă decisivă asupra ideii îndemina tuturor, cu un ) rel, macii roşii ai Păuli Colegul Petre Coandă, tului Pâuliş" al căror sîn-
tiri cu prunci şi cu moş cărturarului de a iniţia a- preţ minim, marile scrieri \ şului parcă cer să ne o- din Streje.şti-Olt, care ne ge a udat ţărîna acestei
irogra- negi de Victor Ion Popa, ceastă colecţie care şi-a ale umanităţii. Succesul de i prim, să zăbovim o clipă cucerise cu optimismul său cîmpii în care grînele fie
alături de Dickens cu Da- dovedit în timp o atît de care s-a bucurat de la pri- 1 molipsitor, a fost grav ră cărui an şoptesc simfonia
[LIE la căpătîiul eroilor şi să le nit de rafala unui automat de aur împodobită cu maci
vid Copperfield, de Tho- mare eficienţă socio-cultu- mul număr din 1895 şi pînă \ evocăm zborul în eterni
mas Mann cu Tonio Kroger, rală. Editorii, în primele ei azi denotă in ultimă in- i şi a murit la spitalul din aprinşi.
n cco- tate. Orăştie, în 28 februarie
de Sienkiewicz cu Quo va- etape, au fost Carol Mu- stanţă marea şi autentica ,' în luptele sîngeroase de în asemenea momente,
•oluţio- dis ?, de lean Bart cu Pe ller şi Leon Alcalay iar, în vocaţie culturală a unui ) 1944. Firavul maistru-in- ochii ţi se împăienjenesc
isătiiră tre cele două războaie, co popor. Graţie acestei voca- \ acum 40 de ani împotriva structor Dumitru Gheorghe,
socia- drumuri de apă şi cile al fasciştilor ce încălcaseră din Dăbuleni-Dolj, a căzut la îndemnul ghidului cu
mţific. tele, pe care aş fi vrut să ordonarea literară a colec ţii, cultura noastră se poa- ţ hotarele de vest ale ţării rat, în timp ce privirile
a naş- le străbat, de-ar ii fost cu ţiei a revenit scriitorului le mindr.i cu una dintre ce- l apărînd pămîntul sfînt al pornite din umbra mo
. Lcnin Vasile Demetrius, tatăl con le mai nobile, mai vechi şi ) şi voiau să ocupe întregul ţării, oferind elevilor săi,
despre putinţă, toate deodată. A- Ardeal, aici a căzut vitea încă de la începutul scurtei numentului încearcă zadar
i reali- parţineau colecţiei, celebră temporanei noastre Lucia mai statornice tradiţii edi- ţ zul nostru căpitan Ioan nic să descifreze imaginea
liourile şi vie pînă azi, Biblioteca Demetrius. Iniţiată cu con toriale din lume, cunoscută 1 Fătu, comandantul compa lui carcre didactice, a- trainică a eroilor în un
Pentru Toţi, care a jalonat ştiinţa şi acceptarea riscu prin modestele dar familia- , mintirea educatorului ce duirea fascinantă a macilor
ilcton : niei a Vl-a — puşcaşi, pro le-a lăsat cea mai înălţă
•omieră unor generaţii succesive in lui material, ea a cunos rele şi emblematicele trei ) venind dintr-o familie de din Cîmpia Păulişului.
pisodul trarea în imperiul fără de cut încă de la primele nu iniţiale: B.P.T. i vechi răzeşi din Buciurn- toare lecţie de patriotism.
hotare al lecturii. mere un succes neobişnuit. RADU CIOBANU / Vrancea. El s-a prăbuşit Cutezătorul si neînfrica Prof. DUMITRU SUSAN
P-c,' în iureşul celui de-al cin
cilea contraatac, după ce
FOTOCRITICĂ a semănat terenul din faţa
Deva, strada Independenţei, sa cu trupurile contropito-
blocul D 8. Cindva, pe aceste rilor. Bunul sublocotenent (Urmare din pag. 1) ţieze dintre şefii de echi
locuri se afla o frumoasă zonă
se verde, pe care locatarii o în Gheorghe Cismaru, ridicat pe cu cele mai mari rea
II (Pa treţineau chiar cu pasiune. din familia unui ceferist per. De cînd facem export lizări pe losif LoVasz, An
şi doi Apoi a trecut pe aici şantie bucure.ştean, a căzut în n-am avut niciodată -efu- drei Torok, Maria Arde
ri (Ar- în zilele de 18 şi 19 a- rarea stării de sănătate a rul pentru instalarea unei
A: Ta- conducte termice şi totul a timp ce secera cu puşca zuri ori reclamaţii pe mo lean, Genica Mihai, Pieri-
termen prilie, în organizarea Co minerilor". devenit un dezolant teren mitralieră rîndurile duşma tive de calitate. Şi nici nu na Rachman, Mariana Roş
— sala mitetului judeţean şi celui în cadrul programului viran. Sperăm că locatarii vor nilor ce ameninţau cu în dorim acest lucru". ea, pe presatorii Teodor Ho-
Călifar municipal Petroşani ale consfătuirii au fost prezen face ca locul cu pricina să...
3); Ra- înflorească iarăşi. văluirea plutonul din linia Aşa cum este firesc, la ghea. Andrei Bălan, Nico
Marfă Crucii roşii a avut loc în tate referate şi comunicări Fototext N. GHEORGHIU Cooperativa „Progresul" lae Crişan. oameni care
’ETRO- municipiul Petroşani con ca „Rolul şi locul comi Deva, cei mai buni munci muncesc cu responsabilita
rli (Pa sfătuirea cu tema „Contri siei de Cruce roşie în ac
ra <u- tori de la secţia A.T.C. lu te pentru îndeplinirea pla
călăre- buţia organizaţiilor de Cru tivitatea educativ-sanitară crează pe fluxul unde se nului. pe deplin convinşi
(7 No ce roşie la atragerea mine a minerilor de la Lupeni", realizează articole pentru că prin efortul lor contri
ii: Vra- rilor în acţiunea de asigu „Conlucrarea comisiilor de export. Vicepreşedintele u-
I (Cul- buie la creşterea eficienţei
r: Un- rare a sănătăţii individua Cruce roşie cu unităţile sa nităţii a ţinut să eviden economice a cooperativei.
uceafă- le şi colective". nitare, organizaţiile de sin
Mitică La consfătuire au parti dicat, tineret şi femei în
ii); PE- realizarea obiectivelor pla
afacere cipat preşedinţi de comi Remember
toresc); tete şi comisii de Cruce nului unic de educaţie sa
:gur de roşie din oraşele şi din în nitară în rîndul minerilor"
ic); ţi treprinderile miniere ale şi altele. Referatele şi co • La întreprinderea de Clubul sportiv şcolar Pe-
ul fîn- blănârîe „Vidra" Orăştie troşani, „Cronometru elec-
BRAD: Văii Jiului, din alte uni municările au fost urmate au fost create, de la înce- tronic pentru schi" • Prin
Călifar tăţi miniere ale judeţului, de dezbateri la care a
GURA- cadre cu munci de răspun contribuit un număr mare putui acestui an, 215 mo- diversitatea articolelor pe
-i dele noi de haine din bla- care le desface, magazi-
dere în unităţile C.M.V.J., de participanţi. nă, dintre care 91 pentru nul „Gospodarul" din De-
"o. mineri. Din programul consfătui
— şe rii au mai făcut parte vi export • Lucrătoarea ges- va este frecventat de un
ii; Ba- In deschiderea lucrărilor tionară Zamfira Popescu, de mare număr de cumpără-
Ivan- consfătuirii, participanţilor zionarea unei expoziţii de la unitatea nr. 61 a Intreprin- tori. Numai că serviciile
GEOA- li s-a prezentat expunerea fotogazete pe teme sani
t vesel tare şi vizitarea unităţilor derii comerciale de stat pen- lasă de dorit. Foarte ade-
i); HA- „Politica partidului şi sta tru mărfuri industriale Hu- sea, vînzătoarea Filofteia
în lan- tului nostru pentru asigu miniere Livezeni şj Dîlja. nedoara, a vîndut din 1983 Nan manifestă indiferenţă
3RAZI :
IALAN: încoace peste 300 000 de faţă de cei ce calcă pra-
D rumu
r — se- " . ! socioLsmu- g u I magazinului. Dacă
de cul- lui . Şi în difuzarea pre- { solicitată mai insistent
: Aver- eS e
iile I-II CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ sei se cere pasiune... • aS upra unor articole, răs-
: Suro- Una^ dintre cele mai bune punde cu aroganţă, jigni-
GHE- brigăzi de mineri de la I.M. t g greu să faci servi-
(Minc- or
Asigurarea din producţie proprie Oameni ai ogoarelor Livezeni, cea condusă de ciu... • Ferma legumicolă
Crisţea Valache, şi-a înde- a C .A.P. Sîntandrei a livrat
PASIUNEA DE-O VIAŢĂ plinit planul pe patru luni, reţelei comerciale în aceas-
a necesarului de furaje înregistrînd un spor de ' pr m V
i ă ară 38 tone de
tâ
llie Brezeştean, un om dă, eu am semănat toate producţie „la zi" de 5 500 spanac • La Livezeni, lîn-
(Urmate din pag. 1) cere pus accentul pe fînu- de virstă mijlocie, mecani- culturile şi cred că am fă- tone de cărbune • *nsta- staţia PECO, a început
rile cultivate. în prezent zator la secţia ce deserveş- cut lucrări de bună căli laţia frigorifica a unităţii amenajarea unui punct de
cu porumb peste 100 ha. C.A.P. Sălciva nu are tri te C.A.P. Ţebea, îşi aduce tate. Despre acest fapt să de la parterul blocurilor alimentare a autovehicule-
De pe această suprafaţă foi şi lucernă în cultură aminte: * vă vorbească şi sofia mea, 31: A şi. 31. din cartierul. ţ or cu g metan • De
az
0, 65. 14. - Cind eram mic, întot- care este brigadieră de M i c r o 15, aparţinînd . . . .
2. va rezulta o producţie se pură. Pentru a remedia I.C.S.M.A. Deva, face mai >°rg interes:au început
02, 39. cundară care poate aco această situaţie, conduce deauna cind trecea pe mai mulţi ani la C.A.P. Je- probele tehnologice la cu-
. 6, 69. peri necesarul de grosiere. rea cooperativei a hotărît drum un tractor in satul bea. mult zgomot decît... înghea
răţătoria rapidă a Coope-
rativei „Progresul" Deva.
T
u
69, 86, Există condiţii să se reali să însămînţeze cu trifoi în meu din Munţii Apuseni, - Munca unui mecaniza- ţă. Decibelii se simt pînă
. 67, 4. zeze şi necesarul de sucu cultură ascunsă' 26 de ha ieşeam în poartă şi mă tor este de mare insemnă- la ultimul etaj, «deranjind . , .P .....
-
1
'
- Adresa noii unităţi: com
de cîşti- lente, unitatea avînd se şi 5 hectare cu lucernă. uitam după el. Cînd am tate în înfăptuirea noii locatarii. Cine aduce din
lei, din mai crescut, m-am hotărît revoluţii agrare, nou liniştea ? • Cu spri plexul meşteşugăresc de
1, report mănate cu sfeclă furajeră Sămînţa necesară a fost pe strada Cuza Vodă (vi
zavi de piaţă) • După ce
a I. cinci hectare, adică toată procurată, dar s-a . întîrziat să mă fac tractorist, aşa că — Aşa este. De modul jinul unităţilor economice
suprafaţa planificată. Se semănatul ei. Pe lîngă m-am dus la şcoala profe- cum muncim, de calitatea din oraşul Brad, la Coope
a lipsit o săptămînă de la
va însămînţa, de aseme realizarea grabnică a îri- sionalâ de mecanici agri- lucrărilor mecanice ce se rativa agricolă de produc
lucru - băutura bat-o vina
nea, după recoltarea or sămînţării, în acest an coli din Alba lulia şi mi-am efectuează pe ogoare de- ţie Mesteacăn se află în — mozaicarul Cornel Te-
zului, porumb siloz. Sem trebuie să existe o ^preo- împlinit visul. pind, în mod hotărîtor, re- stadii avansate . de execu-
reni, de la Brigada nr. 4
ţie două sere în care se
rbil pen- nul de întrebare se ridică cupăre deosebită pentru — Tovarăşul Mircea To- coltele ce se obţin. Eu şi vor cultiva legume • In Brad, a venit cu motivarea
llie 1985 : însă la acoperirea necesa strîngerea şi conservarea în mus, directorul S.M.A. Baia colegii mei efectuăm nu de... donator de sînge. S-o
rumoasă, rului de fînuri. C.A.P. Săl- bune condiţii a tuturor re de Criş, ne spunea că sin- mai lucrări de bună cali- dotarea A.U.T.L. Petroşani
variabil, surselor de furaje. Gheor teţi printre cei mai buni tate. au intrat trei autobuze găsit ceva sînge în atîta
i noaptea civa nu dispune decît de mecanizatori din zona Bra- - Astăzi, cind discutăm noi, articulate Colectivul alc o1 ? * Fostul vice -
°
Vîntul va 12 ha fîneţe, ce produc ghe Cojan, preşedintele de oţelari de la cuptorul campion naţional la pes-
i la mo- puţin fîn, şi otavă. Pe su cooperativei, ne spunea : dului’. împreună, plouă. Ce face
d-vest şi - M-am străduit întot un mecanizator pe o ase nr. 8 al O.S.M. 2 - C.S. cuit spodiv, Octavian Mun-
jrile mi- prafaţa respectivă s-au e- — Sîntem hotărîţi să ne deauna să-mi fac datoria menea vreme ? Hunedoara este fruntaş în tiu - din Deva - 7 10 ' 3re ,n
cuprinse fectuat în această primă asigurăm prin eforturi cu răspundere şi conştiin- Nu stau degeaba. Re- întrecerea cu colectivele si- dotore ustensile pentru
7 grade, proprii necesarul de fura
in depre vară acţiuni de curăţare ciozitate. In cei 16 ani de vizuiesc tractorul şi maşina milare. Schimburile condu- Pescuit de circa 50 000 lei.
sii, unde de vegetaţia lemnoasă, de je pentru stabulaţia 1985/ cind lucrez la C.A.P. Ţebea, de semănat porumb pen- se de prim-topitorii Emil Dacă ar vorbi peştii... •
semnala 1986. Prin măsurile stabi n-am avut nici .o absenţă tru ca, atunci cind vom Bighiu. Victor Sereş şi Mir- Tronsoanele şoselei de la
Tempera- distrugere a muşuroaielor lite în ce priveşte recolta
vor con- ş.a., la care au luat parte rea, transportul şi depo nemotivată, nici o abatere ieşi iar in cîmp, să mear- cea Corolea au elaborat intrarea în Petroşani din-
îscă pînă de la disciplina muncii. De gă lucrul din plin. Cind suplimentar de la începu- spre Petrila şi de la ieşi
e. Dimi- un 'mare număr de coope zitarea în cele mai bune mai mulţi ani mi se încre- vom relua semănatul vom tul lunii aprilie peste 1 300 rea prin Livezeni sînt...
va sem-
leteorolog ratori. condiţiuni a tuturor nu ~ dinţează lucrările cele mai munci în aşa fel îneît să tone de oţel • A fost bre- şvaiţer. Gospodarii munici-
I u Iuliu în condiţiile cînd fîne- treţurilor, vom reuşi acest importante pe ogoare. In încheiem însăminţatul cit vetată invenţia profesoru- piului aşteaptă alte zăpezi
această primăvară, de pil- mai repede posibil. lui Eugen Peterfi, de la să acopere golurile ?
ţele şînt insuficiente, se lucru.
