Page 77 - Drumul_socialismului_1985_04
P. 77
SASA DO LUC»
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VÂ!
CAMPANIA AGRICOLA DE PRIM A VAR A J
{ k j LA ÎNS ĂMÎNŢ ARE A PORUMBULUI -
C I A L I S M I I nici un minut irosit, toate maşinile
folosite la capacitate!
Vremea înaintată pune în toarele Viorica Malinconi, o viteză zilnică de 11 ha,
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C. faţa cooperatorilor, meca Domnica Muntean, Sănica iar lucrarea este coordona
nizatorilor şi specialiştilor Culda, Valentina Schiau, tă îndeaproape de Zorica
S I A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N îndatorirea de maximă răs Eugenia Bulza, Fclicia To- Nicula, şefa fermei vege
pundere de a organiza şi ma, Elena Sorea, Aneta tale. Sămînţa de porumb
desfăşura exemplar munca Furdui, Anicuţa Căceu şi este însămînţată şi aici în
pe ogoare, astfel îneît să altele, legumicultoare har tr-un pat germinativ de
Anul XXXVII, nr. 8 536 MIERCURI, 24 APRILIE 1985 4 pagini — 50 bani se utilizeze din plin tim nice şi pricepute. Emilia bună calitate realizat de
pul bun de lucru şi capa Popa, şefa fermei, se de mecanizatorul Roman Ola-
citatea tractoarelor pentru plasa de la un loc de mun ru, asigurîndu-se o densi
încheierea grabnică a însă- că la altul asigurînd buna tate de 72 000—75 000 plan
coordonare a plantării, ve
mînţărilor de primăvară
te la hectar.
Vizita tovarăşului Nicoiae Ceauşescu — în special a porumbului ghind la calitatea muncii.
— cel mai de seamă obiec
tiv al acestor zile. Raidul Spre cotele finale Cum se pierde
întreprins în, unităţi din timp preţios
la şantierul Centralei Consiliul unic agroindus ale însămînţărilor Cooperativa agricolă din
n trial Ilia a urmărit In cooperativa agricolă Ohaba are de însămînţat
modul cum s-au mobilizat de producţie din Lăpuşnic, cu porumb 4) mare supra
nuclearo-eiectrice de la Cernavodă forţele satelor la înfăptui luni scara mai rămăseseră faţă de teren. De aceea,
rea acestui imperativ.
de semănat cu porumb 20
unităţii i s-au pus la dis
ha. Lucrarea o efectuează poziţie două maşini de se
în toate unităţile — mecanizatorul Gheorghc mănat. Luni dimineaţa, pe
T o v a r ă ş u l Nicoiae cele mai alese sentimente — şi măsurile tehnico-orga- Şimode, un specialist în la orele 11, cele două agre
Ceauşescu, secretar gene de dragoste şi stimă pe nizatoriee luate pentru in niteze sporite de lucru! însămînţări. Suprafaţa des gate stăteau însă în curtea
ral al Partidului Comunist conducătorul partidului şi tensificarea ritmului de In C.U.A.S.C. Ilia, cul tinată acestei culturi a fost secţiei S.M.A. încă nu li
Român, preşedintele Repu statului nostru. Ei au dat con strucţ i i-mon ta j. erbicidată total, iar o dată se făcuse — cum ne-a spus
blicii Socialiste România, expresie recunoştinţei fier- Prima centrală nuclearo- turii porumbului pentru cu sămînţa se încorporează Ioan Hoţea, inginerul şef
a vizitat, marţi dimineaţă, binţi pe care cei ce trăiesc electrică a ţării este prevă boabe i s-a destinat o su în sol şi îngrăşămintele al unităţii — proba cu
şantierul Centralei nuclea- şi muncesc pe meleagurile zută să cuprindă 5 reac prafaţă de 1 080 ha. Luni, chimice. boabe şi le lipseau cîteva
ro-cloctrice de la Cernavo cuprinse între Dunăre şi toare, fiecare avînd o pu 22 aprilie a.c., în majorita Cu viteză sporită se des furtunuri de la instalaţia
dă, obiectiv de mare im Mare, asemenea întregului tere instalată de cîte 700 tea unităţilor din zonă s-a făşoară însămînţarea po de administrare a erbici-
portanţă prevăzut în Pro popor, o poartă tovarăşu MW. muncit în ritm susţinut, rumbului şi la C.A.P. Do- dclor. Abia după aceea s-a
gramul energetic al ţării. lui Nicoiae Ceauşescu pen Analizînd aprofundat urmărindu-se efectuarea u- bra, Sălciva şi altele, unde trecut la completarea pie-
Vizita de lucru a secre tru grija sa neslăbită faţă mersul lucrărilor de con nor lucrări dc cca mai bu sînt asigurate toate condi
nă calitate.
tarului general al partidu de dezvoltarea intensă, ar strucţii la acest obiectiv do ţiile ca această lucrare să B. TURDEANU,
lui se înscrie în cadrul pre monioasă, a tuturor zonelor importanţă deosebită pen Ioan Cionca, inginerul sc încheie în cîteva zile. Fotografii I. TRAIAN
ocupărilor constante ale ţării. Mărturia cea mai vie tru înfăptuirea programu şef al C.A.P. Ilia, sublinia: La A.E.I. Ilia, mecaniza
conducerii partidului şi o formează, pentru ei şi lui energetic al ţării, solu — Muncim pe mai multe torul Petru Nan realizează (Continuare in pag. a 3-a)
statului nostru, personal pentru întregul popor, gran ţiile tehnice adoptate de fronturi. Patru tractoare
ale tovarăşului Nicoiae dioasa operă ce va dăinui proiectanţi şi construc pregătesc terenul, mecani ; .
Ceauşescu, pentru creşte peste veacuri — Canalul tori, tovarăşul Nicoiae zatorul Roman Dănilă sea i
rea şi diversificarea resur Dunăre — Marea Neagră, Ceauşescu a constatat că mănă porumb, Traian Cri-
selor energetice ale ţării, celelalte impunătoare con la înălţarea primelor două şan plantează arpagic, iar
condiţie fundamentală pen strucţii înfăptuite sau în unităţi ale centralei s-a Ioan Suba şi Cristian Honţ
tru asigurarea dezvoltării curs de realizare pe pă- manifestat o anumită ten erbicidează culturile de
economico-sociale a Româ mîntul dobrogean. dinţă de supradimensiona cereale păioase.
niei în perioada 1986—1990 Elicopterul prezidenţial a re a unor obiective auxi Activitate intensă am în-
şi în perspectivă pînă în aterizat în incinta ma liare. Aceasta a dus, im tîlnlt în grădina de legu
anul 2000. relui şantier. Tovarăşul plicit, la un consum exa me. Brigada din satul Bu
Centrala nuclearo-electri- Nicoiae Ceauşescu este sa gerat de ciment, fier-beton cea, condusă de Sinefla
că de la Cernavodă face par lutat cu deosebit respect de şi alte materiale, la întîr- Mica recolta ceapa verde.
te dintr-un sistem de obiec tovarăşul Nicoiae Mihala- zieri în desfăşurarea acti Erau prezenţi la această
tive energetice de acest fel che, prim-secretar al Comi vităţii pe şantier. Expe lucrare 50 de cooperatori
care, conform Directivelor tetului judeţean Constanţa rienţa proprie şi experien
Congresului al XTII-lea al al P.C.R., de . membri ai ţa altor ţări — a observat în tarlaua numită Ostru.
partidului, urmează să se conducerii întreprinderilor secretarul general al parti brigada coordonată de Ma
construiască în diferite zo constructoare şi ai benefi dului — obligă la o revi rin Sorea lucra la planta
rea vorzei timpurii. O con
ne ale ţării noastre. ciarilor. zuire grabnică a proiecte
Constructorii şi specialiş In faţa unor grafice şi lor pentru unităţile ce ur tribuţie dc seamă la buna
desfăşurare a acestei lu
La A.E.I. Ilia, mecanizatorul Petru Nan realizează, la
tii, cărora li s-a încredin panouri, directorul Centra mează să se construias crări o au mecanizatorul insâminfarca porumbului, o lucrare <le bună calitate.
ţat înălţarea acestui deo lei nuclearo-eiectrice Cer că. T o v a r ă ş u 1 Nicoiae | Gheorghc Suba si coopera
sebit de important obiectiv navodă, ing. Dragoş Gabor, Ceauşescu a indicat proiec
industrial, precum şi mii a prezentat stadiul lucră tanţilor şi constructorilor
de locuitori ai oraşului Cer rilor la unităţile I şi II ale să revizuiască soluţiile
navodă şi ai localităţilor centralei — aflate într-un
din jur au întîmpinat cu stadiu avansat de execuţie (Continuare în pag. a 4-a)
In intîmpinarea zilei de 1 Mai EPOCA NLCOLAE
CEAUŞESCU -
marile agregate de pro
ducţie ale combinatului. epoca marilor
In acelaşi timp s-au e- împliniri socialiste.
conomisit peste 40 tone
laminate şi aproape
.3 500 k\Vh energie elec întreprinderea
trică, iar la restul con
sumurilor s-au încadrat minieră Paroşeni —
în cotele planificate. De
reţinut că productivita în fruntea bătăliei
tea muncii a crescut cu
2,2 la sută, faţă de cifra pentru mai mult
fMtXt planificată iniţial, iar cărbune
planul de recuperare a
refolosibile
materialelor
a fost depăşit cu 1,5 la
sută. (Vasile Grigoraş, (pagina a 2-a)
La C.A.P. Ilia, cooperatoare (lin brigada condusă de Maria Sorea lucrează la plan
PIESE DE SCHIMB corespondent). tarea verzei timpurii.
SI CONSTRUCŢII
METALICE ECONOMII
PESTE PLAN
DE ALUMINIU
Comuniştii, întregul Pentru beneficiarii externi — produse de calitate
colectiv muncitoresc de La O.E.l, din C. S.
Ia secţia construcţii me Hunedoara, s-a pus la Schimbarea denumirii achiziţii şi desfacere a pus. şi în acest domeniu, lui participă, prin coope
talice a C.S. Hunedoara, punct o nouă tehnologie „cooperativelor de consum" mărfurilor 1 lunodnnm—De amprenta gîndirii sale efi raţi vide noastre, la acti
îşi organizează temeinic de aliere controlată a în „cooperative de produc va — argumentează de ciente, indicînd concret vităţi utile pentru econo
activitatea în vederea oţelului electric, prin ţie, achiziţii şi desfacerea fapt'— şi din acest punct căile pentru dezvoltarea mia naţională, inclusiv la
îndeplinirii exemplare imersarea de sîrmă de mărfurilor" nu a constituit de vedere — împlinirile la activităţilor din cooperaţie, cea de export.
a sarcinilor de plan şi aluminiu în oala cu oţel doar o metamorfoză de care au ajuns toate rttmu- răspunsurile materiale ce — Vă rugăm să exem
a angajamentelor asu lichid. Prin noua tehno nuanţă... S-a dat, atunci, plificaţi această participare.
mate în întrecerea so logie se realizează o a- un nume mai cuprinzător ,— In primul rînd este
cialistă. După trei luni liere cu aluminiu mult şi mai corespunzător reali ACTIVITATEA DE EXPORT vorba do o popularizare
şi două decade de mun mai bună, se obţin o- tăţii existente deja în a- continuă a tuturor acţiu
că din acest an, planul ţeluri speciale destinate proapc toate cooperativele calitate o dinamism © eficienţă nilor specifice — după a-
valoric a fost îndeplinit construirii centralelor dc profil. notimp, cat'goriile de par
în procent de 105,27 la nucleare, industriei chi — Aceste salturi Cil ilita- i i l e d e a c ■tivi tale în cea trebuie • date. p ■ ticipanţi, zonele linde se
sută, ceea ce in produse mice etc. De asemenea, tive petrecute în s truc •tura mai fei idilă perioadlă din corint lor tot ni ai mari ale desfăşoară etc. — pe care
fizice înseamnă aproape se realizează, Ia fiecare unităţilor noastre — , n c-a istoria pa tiiei, pe caro o popula ţ ici. în aceste <
1
100 tone piese de schimb şarjă elaborată, o în declarat tovarăşul Alo xan- numim cu d răgeşte şi mîn- cliţii, s.-a trecut si la o Convorbire consemnată de
şi construcţii metalice semnată economic la \ dru Voiculescu, preşed into- dric patriotieă „ Epoca tivitat» • optimă MARIN NEOOIŢA
realizate în plus pentru consumul de aluminiu. le Uniunii judeţene ' a ooo- Nicoiae Ceallşescu ". Citite- Putem spune
porativelor de producţie, rut României socialiste şi-a parte a populaţiei judi ţu- (Continuare in pag. a 3-a)
