Page 79 - Drumul_socialismului_1985_04

IERCURI, 24 APRILIE 1985 Pag. 3

Ni A AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ
IUNE Contribuţia întregului ponor la dobîndirea •'■X. 1 - • >>•"/1 - , * t . i r l R B /■ -> r-’*. V - J - . f r t' V ' ‘ " « V .

■ de. pa­ independenţei de stat a României LA INSĂMINŢAREA PORUMBULUI
ir '•« co-
tolor). (Urmare din pag. 1) timp, aşa că abia după- zile. De aceea, este nece­
arăşului
auşescu, Popor statornic şi uni­ aprinderea de focuri pe prim-planul tuturor docu­ amiază, pe' la orele 16 a sară o implicare directă a
i ă cu tar, locuind din totdeauna culmi — alcătuindu-se în mentelor programatice, îm- selor lipsă şi la încercarea înroout încorporarea semin­ tuturor factorilor răspun­
a Elena pămînturile de la Carpaţi, felul acesta „oastea cea pletindu-se, cum era şi fi­ celor două agregate. Din ţei in sol. Concomitent cu zători din C.U.A.S.C Ilia
în Ca-
Dunăre şi Marea Neagră, mare". Aşa se explică fe­ resc, cu cel al unităţii sta­ această cauză s-a ieşit la semănatul nu se adminis­ — comitete comunale de
cin ştire. românii s-au împotrivit, nomenul istoric că Principa­ tale. Toate acestea au fă­ semănat doar după-amiaza trau însă îngrăşămintele partid, consilii populare,
!c ver- din cele mai vechi tim­ tele Române puteau mobi­ cut ca diplomaţia euro­ tîrziu, pierzîndu-se astfel chimice deoarece conduce­ specialişti — la mobiliza­
,cce pa- liza un număr mai mare peană să introducă în Con­
rcvolu- puri, tendinţelor cotropi­ timp preţios. rea unităţii nu s-a preocu­ rea tuturor forţelor pentru
toare ale marilor imperii. de luptători chiar decît ferinţa de pace de la Tot luni după-amiază s-a pat de procurarea cantită­ finalizarea acestei lucrări,
Mărturiseşte despre aceasta marile state feudale ale Paris (1856) o inovaţie în început semănatul porum­ ţilor necesare. Una peste îndeosebi, în unităţile în
Ic dcz- străvechea noastră tradiţie epocii (cu excepţia Impe­ raporturile internaţionale : bului şi la C.A.P. Lăsău. alta, se poate afirma că la care treburile se desfăşoa­
“,ico-
statală, ilustrată de mari riului Otoman - n.a.). consultarea voinţei poporu­ Dar şi aici lucrarea putea C.A.P. Teiu campania de ră anevoios, se pierde timp,
înaintaşi ca Burebista şi Lupta românilor pentru lui român în legătură cu începe mai repede, deoa­ primăvară se desfăşoară la nu se respectă disciplina
luptă“. Decebal, făurari de adevă­ independenţă s-a manifes­ viitorul său politic. înfăp­ rece — cum ne-am convins voia întîmplării. trebuie să se ia măsuri fer­
»e ţară. tuirea statului român mo­
isod rate epopei istorice şi pilde tat în diverse forme — de — terenul pregătit de me­ ★ me care să ducă la îndrep­
vii pentru toţi cei care la cereri şi memorii către dern — prin dubla alegere canizatorul Rubi Sîrbu — Semănatul grabnic al po­ tarea situaţiei, la termina­
progra- le-au urmat. O afirmă cu marile puteri, la răscoa­ a lui AL loan Cuza — a dat era numai bun pentru a rumbului este lucrarea cea rea urgentă a însămînţatu-
tărie voievozii care şi-au lă şi angajare armată. In un nou impuls luptei pen­ primi sămînţa. mai importantă din aceste lui porumbului.
apărat cu străşnicie pămîn- tru cucerirea independenţei.
tul, limba şi obiceiurile. La 9 Mai 1377, primul La voia întîmplării
Fără statornicia lui Gelu, ministru Mihail Kogălnicea-
Glad, Menumorut n-ar fi nu proclama în Parlament:
1 : 6,00 devenit posibilă închegarea „ ...sîntem independenţi, La cooperativa agricolă
dimine- de producţie din Teiu, trei
îea zilei statelor centralizate din sîntem o naţiune de sine tractoare lucrau la pregă­
7.00 Ka- timpul lui Basarab şi Bog­ stătătoare... sîntem o na­
1 Mai. dan, după cum fără ope­ ţiune liberă şi independen­ tirea terenului într-o tar­
îmăr.ior ra lor unificatoare ar fi tă", iar Adunarea Deputa­ la din vecinătatea satului
Nicolae Lăpugiu de Jos. La sediul
Revista lipsit suportul bătăliilor ţilor a adoptat Moţiunea
Curierul pentru neatîrnare şi unita­ prin care „ia act că rezbe­ unităţii întrebăm pe casie­
Buletin ră undo ar putea fi găsite
Răspun- te purtate de Mircea cel lul dintre România şi Turcia, Maria Munteanu şi Lucia
or; 10,00 Bătrîn, Ştefan cel Mare, că ruperea legăturilor noas­
i ; 10,05 lancu de Hunedoara, Vlad tre cu Poarta şi indepen­ Oniţlu, preşedinta şi res­
muzică denţa absolută a României pectiv inginerul şef al coo­
Din tă- Ţepeş, ca şi fundamentul perativei.
1.00 Bu- necesar reîntrupării vechii au primit consacrarea ofi­ — Tovarăşa preşedintă a
1.05 .Ra­ Dacii făptuită de Mihai cială".
fiilor şi Expresie a dorinţei şi fost de-dimineaţă la sediu,
;lucaşă ; Viteazul. apoi a plecat, nu ştiu unde.
; 12,00 Lupta lor, a maselor de voinţei unanime a poporu­
i ; 12,05 ţărani, care, de o parte şi lui, independenţa a fost Pe tovarăşa inginer şef
ii XX ; alta a Carpaţilor au 1737, pentru prima dată a cucerită cu arma în mină n-am văzut-o azi. Or fi în
oara fol- eîmp, cu tractoriştii.
De la 1 păstrat vie flacăra libertă­ fost inclusă într-o confe­ în memorabilele lupte de — Nu sînt.
tbul in- ţii, au dus greul atîtor răz­ rinţă internaţională (Niemi- ia Plevna, Griviţa şi Vi-
Bup^ui boaie de apărare, făurind rov) problema independen­ din, de la Rahova şi Smîr- — Atunci nu ştiu unde Luni, la orele 11, tractorul cu nr. 41 HD 808, aparţinînd
3 J ţei principatelor româneşti, dan. în rîndul celor peste se află. secţiei de mecanizare din Dobra, „ f e r t i l i z a " uliţele sa­
■ î ', J în acelaşi timp o cultură tului.
oonrVice ; şi civilizaţie cu înalte va­ iar formarea unui stat ro­ 38 000 ostaşi care au lup­ A fost trimisă vorbă la
dicuivii ; lori perene, dă temei afir­ mân în graniţele vechii tat pe cîmpiiie de sînge Lăpugiu de Jos, unde lo­
le ştiri ;
7,40 Odă maţiei eminesciene că lup­ Dacii a devenit obiect de ale Bulgariei s-au aflat şi cuieşte Lucia Oniţiu şi, du­ ÎN ATENŢIA POMICULTORILOR
; 18,00 ta pentru independenţă este negocieri internaţionale, mulţi voluntari români din pă o jumătate de oră, in­
Revista „suma vieţii noastre istori­ trepte spre această împli­ Transilvania. Tributul plătit ginerul şef a apărut la se­
radio ★ de poporul român pentru Condiţiile climatice din milor se semnalează rosă-
iţii, mu- ce". Prin această luptă nire fiind tratatele de la diu. ultimele zile au favorizat turi. care pot fi provocate
>0,00 Ra- şi-au putut păstra Ţările Ro­ Kukiuk - Kainargi (1774), cucerirea independenţei — Unde semănaţi po­ extinderea rapănului şi de omizi defoliatoare .sau
gricultu- mâne autonomia statală, în Akerman (1826), Adrianopol sale .se număra la circa
sugestia rumb astăzi? făinării, care, dacă nu sînt alţi dăunători, se va mai
zi într-o timp ce multe state vecine (1829). 10 000 de morţi şi răniţi. — .Nicăieri. Pămîntul e combătute în perioada op­ adăuga şi un insecticid cum
lai; 23,00 căzuseră în robie. Eroi­ Unitatea de năzuinţe şi Bravura armatei române încă moale. timă pot să producă pa­ ar fi : Carbetox — 0,5 la
a g e r i i a fost unanim recunoscută
23.05 O- ca rezistenţă a româ­ idealuri ale românilor, vre­ de aliaţi ca şi de adversari. — Acolo unde se discu- gube însemnate la recol­ şută sau Sinoratox 0.1 la
orii de nilor şi-a tras principala melnic despărţiţi de vicisi­ ieşte, se poate semăna. ta de fructe. Ca urmare, sută.
— frag- sursă a puterii din masa tudinile istoriei, s-a mani­ Unul. dintre corespondenţii — Da ? O să merg să este necesar ca imediat să Pesticidele mai sus men­
4.00 Bu- de război aprecia că „Ar­
largă a poporului, armata festat permanent de-a lun­ văd şi, dacă e aşa cum se efectueze primul trata­ ţionate, precum şi apara­
fiind a doua profesiune a gul dezvoltării sale politi­ mata română merită să fie spuneţi, o să intrăm cu ment al pomilor cu Turda- tele de stropit se asigură
românilor. Fiecare locuitor ce. De la marea răscoa­ pusă. lingă oricare armată semănătoarea. cupral — 0,2 la sută , + prin centrele do protecţia
al ţării avea obligaţia să lă populară din 1784, la a Europei şi oricine poate Lucia Oniţiu s-a dus la Sulf muiabil 0,7 la sută, plantelor de la Orăştie,
se pregătească din punct revoluţia condusă de Tudor fi mîndru de soldaţii şi ofi­ faţa locului, ş-a convins că .. tratament ce se va repe­ Geoagiu, Romoşol, Sime-
de vedere militar şi să răs­ Vladimirescu şi mai apoi ţerii ei, care au dat probe se poate semăna, apoi a ta după 8—10 zile, pînă la ria. Deva, Haţeg, Călan,
Dragoste pundă chemării domnitoru­ la cea din 1848, obiectivul atît de fericite de vitejie". trimis după semănătoare. deschiderea florilor. Hunedoara, Ilia, Dobra şi
a) ; Re- lui, chemare transmisă prin independenţei s-a situat în Prof. RODICA ANDRUŞ
; (Arta); Toate acestea au cerut Dacă pe frunzuliţele po­ Brad.
Omul şi
ile I-ll
A); Lo-
are (Mo-
Jick Car- Şi consumatorii îşi pot aduce contribuţia INSTRUIRE
Iv fFla- ACTIVITATEA DE EXPORT
,tu- 'ib PE TEME
(• / î calitate a dinamism e eficienţă ia imbutelierea igienică a berii DE CONTROL
Vinciul
(Parîng);
i); Cire- Multe discuţii s-au pur­ FINANCIAR
embrie) ; rea — s-au făcut progrese bere sticle în care a fost
reţii de Pentru beneficiarii externi tat în privinţa calităţii be­ la calitate, problema am­ îmbuteliat ulei sau cum în perioada 17—27 apri­
îriile I-H rii de Haţeg. Pînă la urmă, balajelor Tămîne o... pro­ arată ambalajele „pregăti­ lie a.c., la Deva are loc
ULCAN : o instruire pe teme de
uciumată printr-un efort colectiv, în blemă atît timp cit se va te" de acestea pentru a fi
LONEA : (Urmare din pag. 1) re pliante şi tabureţi, sau primul rînd al producăto­ aştepta rezolvarea ei nu­ expediate fabricii de bere? control financiar intern. La
pictoru- ţarcuri dc nisip pentru rilor, s-a reuşit să se rea­ mai de către fabrică. în Nu, pentru că fiecare sîn­ instruire participă inspec­
PETRI- lizeze un. produs • eu cali­ tori de la inspecţiile teri­
ît Cristi- o susţine uniunea judeţea­ copii — pentru Anglia, O- majoritatea cazurilor de tem tentaţi să spunem i
sc) ; A- nă. Răspunsul este, de cele landa, Ungaria etc. — a- tăţi superioare, preferat şi recuperare a ambalajului „Fabrica are obligaţia să toriale financiare de stat
îtări cor- mai multe ori, optim şl ime­ jungînd în prezent la se­ de consumatorii din alto în care a fost îmbuteliat livreze produsul în sticle din judeţele Alba, Arad,
ra (Mun- judeţe ale ţării. Şi, tocmai Bihor, Braşov, Caraş-Se-
RICANI : diat. De pildă, cu ajutorul turi dc unelte pentru gra­ acest produs, unităţile de corespunzătoare". Am fă­
letczat) ; tinerilor din judeţ (elevi, dină, casete din ruşinoa­ cînd aveam destule moţi-' desfacere (evident, cele de cut şi facem în continuare verin, Cluj, Covasna, Mu­
a 6-a pionieri, uteeişti) a fost se şi alte produse. Chiar ve să-i felicităm pe pro­ alimentaţie publică — n.n.) eforturi pentru a reduce reş, Sălaj, Sibiu, Timiş şi
GURA- posibilă expedierea la ex­ ducători, se iveşte cîte o sînt obligate să spele sti­ Hunedoara, şefii controlu­
esimţirea în prezent se pregăteşte la la minimum asemenea ca­
Iincrul) ; port a unei cantităţi su­ Dobra prima livrare de situaţie ca aceasta. Cum­ clele sau butoaiele în care zuri. Dispariţia lor totală lui financiar intern de la
:indeţi şi plimentare de 35—40 tone 500 seturi de unelte pen­ peri dc la magazinul ali­ a fost bere şi să le resti­ se poate realiza numai cu consiliile populare, organe
(Patria) ; de melci. Populaţia a par­ mentar 3—4 sticle cu bere. tuie producătorului. De c.f.i. de la centrale şi mari
îpă (Fla- tru grădină. ajutorul tuturor celor care
ÎIU-BAI: ticipat, prin produsele —- Există anumite sub­ Bei una şi te declari foar­ ce ? Pentru că în sticle sau returnum ambalajele co­ întreprinderi, delegaţi îm­
— serii- predate la achiziţii, la ex­ unităţi specializate în ex­ te satisfăcut. A doua însă în butoaie, dacă nu sînt merţului, cu ajutorul lu­ puterniciţi cu exercitatea
dc cul- pedierea pe piaţa externă port ? îţi lasă un gust do ulei spălate imediat după goli­ controlului financiar pre­
: Marfă crătorilor din comerţ care
BRAZI: a două vagoane eu cai — Pentru bunuri in­ coclit în gură sau îţi taie re, mai rămîne o cantita­ desfac bere şi care, la rîn­ ventiv, şefi de corpuri
VN : Dc- reformaţi, a unor cantităţi dustriale avem trei cen­ orice apetit, pentru că de te oarecare de bere. în sti­ dul lor, returnează amba­ c.f.i. de la ministere şi alte
misiune de ouă, fasole, miere de tre importante : Dobra, pe fundul sticlei s-a des­ clele, rămase uneori şi laje la fabrică. organe centrale, cadre din
de cul- prins o peliculă care plu­
A : Dra­ albine. în luna martie Brad şi Ilaţeg. • în aceste luni de zile în depozite, li­ Răspunsul poate nu sa­ Inspecţia Generală Finan­
ia (Mu- 1985 s-au livrat încă 0 tone direcţii ne-am orientat şi teşte în lichidul galben. chidul respectiv formează tisface pe toată lumea, ciară de Stal.
: Damcn fasole albă sortată, alte investiţiile pentru dezvol­ O asemenea situaţie nc-a o peliculă foarte aderentă. dar, deocamdată, aceasta în cadrul programului de
l.
8 tone de fasole fiind în tarea capacităţilor. ' La relatat într-o scrisoare Szol- Maşinile de spălat, de la este realitatea. Asigurăm instruire se dezbat teme
pregătire pentru expedie­ Brad se află în recepţie ga Ştefan din Petroşani. care toţi aşteptăm să facă pe consumatorii produselor privind sarcinile ce revin
re la sfîr.şitul lui aprilie o nouă hală de producţie, Firesc, am încredinţat scri­ ceea ce nu s-a făcut la noastre cu am luat măsuri organelor , de control fi­
— începutul lunii mai. dotată cu utilaje moderne soarea pentru cercetare şi timpul potrivit, nu reuşesc, severe în ceea ce priveşte nanciar din documentele
— La prima vedere, to­ pentru prelucrarea lemnu­ luare de măsuri Consiliu­ în timpul cit se află sticla recepţia sticlelor, funcţio­ Congresului al XIII-lea al
ibil pen- tul ar părea foarte simplu: lui. Do asemenea, kr Do­ lui popular orăşenesc Ha­ în instalaţia de spălare, narea la parametri optimi partidului, măsurile de
ilie 1985 : cîtcva categorii de produse, bra s-a extins actualul spa­ ţeg. Mărturisim că răspun­ sa desprindă pelicula res­
iţine cal- a maşinilor de spălat. Dar perfecţionare a aplicării
variabil, pregătire, expediere... ţiu de producţie cu încă sul la sesizare, dat de în­ pectivă, în care rămîn cap­ datele problemei se vor mecanismului economico-
ds spre — Da, în felul acesta un uscător de cherestea, treprinderea haţegană de tive nu o dată şi alte cor­ schimba radical numai e- financiar, bugetul de veni­
/intui va nimic nu pare complicat cu o capacitate de 40 mc. fabricare a berii, ne-a pus puri. Dacă în alte părţi u- liminînd şi stările de lu­ turi şi cheltuieli ca instru­
moderat pe gînduri. Logica şi veri­
iic. Tcm- aici... In realitate, gama de In final, aş dori să sub­ nităţile de desfacere cu cruri ca acelea despre ca­ ment de bază al conducerii
îime vor produse este foarte largă liniez că nu ne mulţumesc dicitatea răspunsului ne-au amănuntul pot fi obligate re am vorbit". activităţii financiare a în­
tre 4 şi — de la nuci în coajă şi eîtuşi de puţin realizările determinat să-l publicăm să clătească sticlele ime­
le maxi- Nu credem că mai este treprinderii, planificarea,
23 grade. miez, seminţe dc dovleac, de pînă acum în domeniul — evident, în rezumat — diat după golire, la noi, se nevoie de vreun comenta­ evidenţa şi calculul costu­
Teme în pene, iepuri de casă etc. exportului. Am luat toate spre a putea reflecta cu vede, nu pot fi obligate. riu în sprijinul afirmaţiei rilor în industrie şi con­
isă, cu pînă la diverse produse măsurile, conform progra­ toţii mai bine la un ade­ Cu toţii ne întrebăm de că atît lucrătorii din co­
tempo- industriale. Totodată, tre­ strucţii-montaj, exercitarea
at ploi mului stabilit, pentru con­ văr, anume acela că si ce ajunge în comerţ bere merţ cit şi consumatorii controlului financiar în
derat, cu buie asigurată şi baza ma­ stituirea fondului de mar­ consumatorii îşi pot aduce îmbuteliată în sticle cu îşi pot aduce contribuţia condiţiile utilizării metode­
2ări izo- terială „de schimb", ne­ fă pe 1985 la export, în contribuţia la imbutelierea miros do ulei rînced. Dar pentru a avea in toate ca­
ul sudic, cesară în felurite achiziţii. scopul recuperării grabnice igienică a berii de Haţeg. lor de organizare şi pre­
. la 35— ne-am întrebat noi vreo­ zurile o berc de Haţeg lucrare automată a datelor,
irolog de — Care sînt produsele a rămînerilor în urmă şi Dar, iată răspunsul: dată dacă unităţile de des­ igienic îmbuteliată. dezvoltarea şi apărarea in­
&nuţ). industriale exportate ? realizării integrale a sar­ „Dacă în ceea ce priveş­ facere cu amănuntul au tegrităţii proprietăţii so­
— Am început cu etaje­ cinilor de plan. te produsul nostru — be­ voie să trimită fabricii de ION CIOCLEI cialiste şi altele.