Page 81 - Drumul_socialismului_1985_04
P. 81
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNi . l-VĂ! \ i . H A N OECtSIV 4 1 ACTUALULUI CINCIMI
E P O C A fir III
NICOLAE r
CEAUŞESCU -
epoca marilor Recuperarea restanţelor şi
împliniri socialiste
JUDEŢUL HUMEDOftBft ţj Exploatarea realizarea exemplară a plani# -
S O C I A L I S M U L unitate reprezentativă cuvintul de ordine al oteiarilor
minieră Deva —
7
în extracţia
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C. şi prelucrarea în lunile clin iarna grea rire a producţiei de oţel.
a acestui an, la O.S.M. 2 Inginerul Mihai Clieţan,
SI AL C O N S I L I U L U I minereurilor s-au acumulat unele res şeful atelierului intensifi
tanţe la producţia -de oţel. care, completează ■
Primul trimestru de mun — In luna aprilie am
(pagina a 2-a) că s-a încheiat cu planul demarat m u l t mai bine.
Anul XXXVII, nr. 8 537 JOI, 25 APRILIE 1985 4 pagini — 50 bani neîndeplinit. Realizăm constant 22 de
---------------- e;-——r, -KT — Luna aprilie am în şarje în 24 de ore. Avem
ceput-o mult mai bine. cuptoare — nr. 8 şi 5,
t ^~TEI*Z»s t uneori şi 2 — care obţin
5 Cuptoarele nr. 2, nr. 5 şi
u O O 1 200 tone oţel pe trei
DE PRIM A VARA
CAMPANIA AGRICOLA PE PRIM 8 sînt la plan, au chiar schimburi şi chiar mai
însemnate depăşiri — ne
mult. Aceasta prin rr în
spunea maistrul principal cerca duratei şarjelor sub
Victor Ţetroese, secretarul 8 ore, printr-o mai bună
Să acţionăm din zori pînă seara, în ritm susţinut la comitetului de partid al conducere şi urmărire a
îmbunătăţit
S-a
secţiei.
aprovizionarea cu fier întregului proces do ela
borare. Dacă ni se va asi
SEMĂNATUL PORUMBULUI vechi, fontă lichidă, fero gura în continuare tot ceea
aliaje, materiale refractare.
ce avem nevoie, în primul
în munca noastră, cuvîntul rind fier vechi si fontă
— Pe toate cele 95 de de ordine este acum recu lichidă de bună calitate,
In toate unităţile, mobilizare activă hectare planificate, porum perarea restanţelor din pri ne vom realiza sarcinile
* bul â fost semănat în cele mele luni şl realizarea
împreună cu tovarăşul muncea intens, ceea ce ne-a dibăcie de Traian Boglea mai bune condiţii agroteh planului la fiecare cuptor, de plan.
Romulus Crişan, preşedin făcut să ne reamintim zi .şi Hor ia Işfănescu, şeful nice. Zic pe toate pentru La cuptorul 8, „frunta
tele C.U.A.S.C. Călan, am cala mereu actuală că secţiei mecanizare, care-1 că noi azi încheiem însă- în fiecare schimb. Pentru şul" oţelăriei, cu mai bine
început, de la primele ore „Ziua bună se cunoaşte de înlocuia pe un tractorist mînţarca porumbului pe aceasta este însă nevoie de 1 300 tone oţel elaborat
ale dimineţii, „fotografie dimineaţă". Tarlaua, de 17 ce lucrase ore în şir apoi întreaga suprafaţă. ca toţi factorii care con peste plan de la începutul
La capătul tarlalei, pînă
rea" unei zile de muncă hectare, pregătită într- plecase să se odihnească se face alimentarea cu să- tribuie la producţia de oţel
pc ogoarele unităţilor. Pe adevăr grădinăreşte, primea urmînd să vină în schim mînţă, mecanizatorul Ghe — aprovizionarea, trans acestei luni, ascultăm pă
tarlaua „Cărămizi" a sămînţa de porumb din bul doi. rasim Sicoe completează rerile oţelarilor din schim
C.A.P. Bretea Strei se semănătorile mînuite cu 65 dc hectare măsoară spusele preşedintelui : porturile, furnizorii de aor bul C.
tarlaua „In luncă", a C.A.P. şi combustibili ctc. — să — Cuptorul merge foarte
Bretea Română, pe care — Muncesc de mulţi‘ani sc mobilizeze mai mult, să
AU ÎNCHEIAT ÎNSĂMÎNTATUL însămînţarca porumbului pe ogoarele acestei coope bine. Acum elaborăm o
rative. Strădaniile noastre,
era pe sfîr.şiţe. Tractoriştii fie alături de oţelari zi şi
PORUMBULUI Gherasim Sicoc, Ion Ghcr- noapte, pentru a ne putea GH. I. NEGREA
ghinoiu şi Ioan Ursic, har G. IGNAT realiza cît mai bine sar
Printre primele unităţi agricole din Consiliul unic
agroindustrial Deva care au încheiat însămînţatul po nici şi pricepuţi, cu vechi (Continuare în pag. a 3-a) cinile, pentru continua spo (Urmare din pag. a 3-a)
rumbului pentru boabe în ogor propriu pe întreaga state de servicii în unitate,
suprafaţă planificată se numără Asociaţia economica muncind din zori şi pînă
intereooperatistă Chimindia şi C.A.P. Hărău. Succe seara tîrziu, executau lu
sul se datoreşte bunei organizări a muncii şi folosirii crări de bună calitate, aşa
cu randament ridicat a timpului favorabil pentru lu cum ne spunea tovarăşul 40 de ani de la victoria asupra fascismului
mi în cîmp şi a utilajelor, astfel lucrătorii ogoarelor Ion-Gelu Buzdugan, pre
din unităţile amintite întîmpinînd ziua de 1 Mai cu şedintele cooperativei, care
rezultate demne dc laudă. supraveghea mersul însă-
Contribuţia României la înfrîngerea
mînţării.
Organizare temeinică, viteze de lucru sporite armatelor hitleriste
In Consiliul unic agro mecanizatorul a semănat 1(1 colae Cristea, Lazăr Onca, Referindu-se la semnifi boiului antisovietic, la for dionali, prin care s-au re
industrial Brad, semănatul ha cu porumb. Ioan Sipoş şi Nicolae To- caţia ove>imentului ce va fi marea unui nou guvern de vărsat forţele sovietice .şi
porumbului se desfăşura, In tarlaua „Varniţa", a- mescu, care stană nau cu sărbătorit, la 9 Mai, tova unitate naţională şi întoar române venite de la sud de
marţi, în ritm susţinut în parţinînd C.A.P. Mestea mina, complctînd golurile răşul Nicolae Ceauşescu, se cerea armelor împotriva a-, Carpaţi. Operaţia de aco
majoritatea unităţilor n- căn, îl găsim pe mecaniza din cultură. cretarul general al partidu devăratului duşman al ţă perire a concentrării arma
gricolc. Pe parcursul rai torul Andrei Gligor. Pregă C.A.P. Ţebea, ora 17. Gă lui, preşedintele Republicii, rii, fascismul şi hitlcrismul telor sovietice şi române
dului nostru am putut con tea patul germinativ, asi- sim în tarlaua „Ţărinuţa" arăta în discursul solemn german. în Podişul Transilvaniei,
stata organizarea bună a gurînd front de lucru pen o formaţie dc tractoare cu rostit în faţa deputaţilor La chemarea Partidului Crişana şi Banat, înfăp
activităţii, mobilizarea res tru semănat. „Timpul este maşini de erbieidat, la vo Marii Adunări Naţionale la Comunist Român şi a ce tuită dc trupele române
ponsabilă a mecanizatori bun — zicea el — şi, de lanul cărora se aflau Petru 29 martie a.c. : „Poporul lorlalte forţe democratice, pînă la mijlocul lunii sep
lor, specialiştilor, cadrelor aceea, ne străduim să în Tudoran, Mircea Faur şi român va sărbători acSst armata, întregul nostru po tembrie 1944, a jucat un
Ion Oneţ. împreună cu ei,
de conducere pentru a ob cheiem cît mai grabnic se asigurînd asistenţa tehnică glorios jubileu cu legitimă por s-au alăturat cu întreg rol de însemnătate strate
ţine — în condiţiile unor mănatul porumbului. Eu, şi supraveghind calitatea mîndrie patriotică, cu senti potenţialul uman, material gică la aripa de sud a fron
terenuri mai grele, cu sole de exemplu, am pregătit erbicidării, se afla Remus mentul şi conştiinţa dato şi militar coaliţiei antifas tului sovieto—german. A
mici, împrăştiate — lucrări de azi dimineaţă 13 ha de Tabac, inginerul şef al riei împlinite prin partici ciste, luptînd, aiături de fost menţinut un larg cap
dc calitate. teren şi mai este pînă se S.M.A. Baia de Criş. „In parea în a doua parte a de pod la nord şi vest de
La C.A.P. Brad, meca întunecă. Mîine are unde tr-o oră, precizau mecani războiului, cu toate forţele Carpaţi i Meridionali, în
nizatorul Filimon Leaha, intra cu semănătoarea". zatorii, încheiem lucrările materiale şi umane la care au putut fi concen
după ce încheiase de pus In „Dealu Bolcuiesc", .şi pc această tarla. Astăzi uriaşa bătălie purtată de trate forţe masive pentru
sămînţa în sol în tarlaua Ioan Ilcnţiu semăna po am erbieidat peste 25 ha, armatele sovietice şi ale loviturile nimicitoajj? date
„Carpeni", s-a mutat cu rumbul. Cu el se afla Ma ultimele din suprafaţa cul întregii coaliţii artihitleris- pe direcţia strategică a
semănătoarea pe alt teren, fia Chiroiu, inginerul şef tivată cu grîu şi orz la te împotriva celui mai Văii Dunării spre Belgrad
împreună cu el, urmărind al unităţii, de la care a- C.A.P. Ţebea. Ne mutăm mare duşman al libertăţii şi Budapesta.
calitatea lucrării şi asigu- flăm că încheiaseră dc în imediat la C.A.P. Mestea- şi independenţei popoare Ulterior, armata română,
rînd alimentarea maşinii, corporat sămînţa în sol pc lor, al păcii şi progresului însufleţită de un înalt pa
se aflau brigadiera Ionela 14 ha. Pe o parcelă culti MIRCEA LEPÂDATU tuturor naţiunilor”. triotism a luptat umăr la
Radu şi şeful de echipă vată eu trifoi şi lucernă, Aşa cum este cunoscut, umăr cu armata sovietică
Teodor Codrin. Pînă seara. găsim pe cooperatorii Ni- (Continuare în pag. a 3-a) România a fost aruncată pînă la victoria finală asu
împotriva voinţei poporului pra fascismului german,
său dc către dictatura mî- pentru eliberarea părţii de
litaro-fasciftă, în războiul Nord-Vest a României şi în
dezlănţuit de Germania operaţiunile de eliberare a
fascistă împotriva Uniunii Ungariei, Cehoslovaciei şi
Sovietice. în acele momen Austriei. Infruntînd duş
te dramatice pentru ţara manul timp dc 260 dc- zile,
noastră, răspunzînd chemă armata română a parcurs
rilor Partidului Comunist armatele sovietice, pînă la peste 1000 km în dispozi
v i c t o r i a finală asupra
Român, muncitorimea, ma tivul inamic, dc la Mureş
sele largi populare, forţele fascismului. Participarea pînă în apropiere de
cele mai înaintate ale na României la înfrîngerea Praga, a străbătut 17 ma
ţiunii s-au ridicat cu fer celui de-al III-loa Reich a sive muntoase mal impor-
mitate şi curaj împotriva sporit potenţialul militar ’tante, a forţat 12 cursuri
războiului, au desfăşurat o şi economic al coaliţiei mari dc apă, . a eliberat
largă mişcare de rezisten antihitleriste, a contribuit 3 831 de localităţi, dintre
ţă împotriva fascismului, la scurtarea celui de-al care 53 de oraşe. Armata
doilea război mondial.
înfăptuind la 23 August română a provocat inami
1944 revoluţia de eliberare Croind în noaptea de cului pierderi care s-au
socială şi naţională-, anti 23 August 1944 un front de cifrat la 117 798 militari
fascistă si antiimperialistă, 1 450 km în centrul Tran luaţi prizonieri şi la
care a deschis o fi ouă eră silvaniei şi pe frontiera de 18 731 morţi, ceea ce echi
în dezvoltarea soeial-poli- Vest şi de Sud a ţării, ar valează cu 14 divizii Tot
tică şi economică a Româ mata română, larg spriji odată, pierderile suferite
niei. nită de masele populare, a de armata română s-au ri-
Actul istoric de la 23 Au sfărîmat ofensiva inamicu
C.A.P. Vaţa de Jos. Mecanizatorul Pavel Başa, brigadierul Tunase Andricău şi coo gust 1944 a dus la răstur lui hitleristo-hortist, men- Prof. REMUS IACOB
peratorul Gheorghe Crepcea acţionează energic pentru încheierea semănatului porum
bului pe tarlaua Criş-Brotuna. Foto n GHEORGH1U narea dictaturii militaro- ţinînd astfel deschise tre-
fasciste, la încetarea răz cătorile Carpaţiior Meri (Continuare in pag. a 4-a)
