Page 82 - Drumul_socialismului_1985_04

Paq 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 5:

1 iii i|i ‘ - • : • - ;! rTjr
EPOCA NIC OLAE CEAUSESC

9 20,00 Tclc
20,15 Actu
<y‘no
€>poca m arilo]r împliniri socialii ste ★ în în
20,30 Stud
lui :
rumi
s s nerai
★ Opţii
mai
bine
Exploatiirea minieră Deva i-unitate ri eprezentativă in extracţia şi prelucrarea minereurilor ★ Tinei
la s:
mum
★ Şcoa]
in p<
vieţii
• După 33 de ani de activitate, Exploatarea mi­ Deva se obţin cele mai ridicate productivităţi din ziunea cu circuit închis funcţionează ireproşabil, toate ★ îndei
tivelc
nieră Deva este astăzi o unitate modernă, de înalt întreprinderile de profil ale ţării : 12,7 tone pe post în informaţiile de producţie sînt prelucrate de calculato­ tului
randament şi eficienţă. în urma rezultatelor deose­ abataje (la nivelul exploatării), 18,6 tone pe post la rul de proces; analizorul de flux a fost omologat, repoi
bite obţinute în anul 1984 (realizarea suplimentară a secţia mină Deva, iar Ia nivelul exploatării, pe om al urmînd a fi pus în curînd să lucreze • Angajament vitatt
re a
peste 37 000 tone de minereuri complexe şi cuprifere), muncii, 2,18 tone pe post • Gradul de mecanizare în însufleţitor: realizarea suplimentară în acest an a ★ Itinei
gini
subteran, la secţia mină Deva — unitate etalon pe
colectivul s-a situat pe primul loc în întrecerea socia­ Ministerul Minelor —, este astăzi de 96 Ia sută • Teh­ 10 000 tone de minereu, din care pînă Ia 1 Mai, 1 500 lupte
mâne
listă în cadrul Centralei minereurilor Deva • La E.M. nologii moderne în prepararea minereurilor : televi­ tone minereu cuprifer şi 1 000 tone minereu complex. antih
★ Seria
„CĂI A
vers"
Conducere unitară, angajare, PROTECŢIA Pentru creşterea ★ (colo
Meloi
MUNCII, 21,50 Telej
22,00 închi
rezultate tot mai bune SECURITATEA randamentelor mulu
VIEŢII
Exploatarea minieră Deva tone de minereu, iar în a- începutul acestui an 'ne-am
a reuşit în cursul anilor — cest an ne-am propus, de îndeplinit ritmic prevederile La E. M. D e va ac tivitate a de extracţie llAl
cu deosebire in ultimii 20, asemenea, să extragem can­ de plan, chiar le-am depăşit extrac ţie şi p re lu c rare a
de
în cea mai fertilă perioadă tităţi suplimentare de resurse m inere urilor se de rute ază Secţia uzina de prepa­ Muncitori cum sînt Ovi- BUCURI
la metalele conexe arăta ing.
a devenirii României mo­ minerale, să asigurăm con­ Liviu Felea, şef secţie, coor­ c o ntin uă şi pe rfe c tă rare a beneficiat, în ultima diu Cutean, loan Stoica, Kadioprogi
intr-o
deme, denumită cu justifi­ diţii optime pentru aborda­ donator Muncel. Sporuri de inte rde pe nde nţă c u pre oc up a­ vreme, prin strădaniile Traian Groza, Martin Ke- Iii; 6,30 La
rea importantelor sarcini din
cată mîndrie patriotică „Epo­ producţie mai mari avem la re a pe ntru asigura re a pro ­ conjugate ale preparato­ neşi. Ion Morar, Petru Poe- iii agricuil
diojurnal ;
ca Nicolae Ceauşescu" — 1986, primul an al celui plumb şi zinc, realizînd pro­ te c ţie i m unc ii m ine rilor şi rilor, ale unor specialişti nar, loan Giurgiu, loan Răspunden
să ajungă o unitate mo­ de-al optulea cincinal in ductivităţi în abataje de prep arato rilo r, a stării lor d e din cadrul centralei şi de Bîrgoz, loan Vonu, Cornel tovarăşulu
dernă, reprezentativă a mine­ sănătate . la I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva, Malea, Mircea Dăbăcan, Ceauşescu
România. Avind şi pe mai peste 6 tone pe post.
presei ;
ritului ţării, cu un colectiv departe sprijinul Centralei F r u n t a ş i i secţiei noas­ de o serie de modernizări Cornel Opreau, Nicolae melodiilor
destoinic, consolidat profe­minereurilor Deva şi a! mi­ tre — Pompiliu Domide, D upă c um rele va ing. ale fluxurilor de prepara­ Ogner, Avram Crişan, loan de ştiri ;
sional şi moral. nisterului nostru, sîntem Gheorghe Irimie, Costică Flo ria n Po p, co o rd ona torul re, de promovarea unor Munteanu, maistrul Ştefan dem asculi
Buletin d<
c o m p artim e ntulu i
de
p ro te c ­
— Tot ceea ce este nou, deplin convinşi că ne Dragomir, llie Golescu, ţie a m unc ii, c o m ite tul de tehnologii noi, de înaltă Abrudeanu şi oamenii din Moment f<
eficient şi durabil în unita­ vom putea depăşi toate sar­ Gheorghe Păduraru — au şi partid, c o nsiliul o am e nilo r eficienţă. Inginerul Horia subordinea sa sînt exemple nut de Iau
val- - -i nai
tea noastră Ia această oră, cinile, contribuind în tot mai Sîrbu, şeful secţiei, se re­ de hărnicie şi conştiin­ re: lom:
la această oră însemnate
mare măsură la lărgirea
se datorează grijii permanen­ depăşiri de plan. Ne vom m unc ii, c o m ite tul sindic atu­ feră, succint, la aceste ciozitate în muncă. Ari. -iii (
noutăţi :
te a partidului, personal a bazei de materii prime a înscrie în efortul general al lui da u o ate nţie prio ritară La succesele concrete ale BulcUf d(
secretarului general, to­ ţării. exploatării pentru a încheia instruirii pe rso nalului m unc i­ — In condiţiile scăderii preparatorilor îşi aduc con­ Sîntem' co
Curcubeu
varăşul Nicolae Ceauşescu Cele mai bune rezultate anul şi cincinalul cu planul to r c u no rm e le de pro te c ţie conţinutului de cupru în tribuţia şi lucrătorii ate­ tară; 11,35
îndeplinit exemplar".
- spunea tovarăşul Lu­ şi cele mai înalte productivi­ a m uncii, urm ă re sc re spe c ­ minereul extras s-a impus lierului mecanic. „Noi ne 12,05 Din
clorului;
cian Moga, secretarul co­ tăţi le au minerii de la sec­ — Aş vrea să mai subli­ tarea lo r c u rig u ro zitate , la necesitatea adoptării unor străduim să executăm în tehnico-şti:
mitetului de partid, coordo­ ţia mină Deva. Brigăzi cum niez că dintre cele 5 comi­ to ate nive lurile , la to ate soluţii tehnologice înainta­ termeni cît mai scurţi şi De la 1 la
nator . de gradul I pe uni­ sînt cele conduse de cu­ tete de partid care alcătu­ punc te le de lu c ru, iau m ă­ te în procesul preparării, de calitate cît mai bună univ-rs 20
noscuţii mineri Iulian Doţa,
tăţile miniere din municipiul iesc comitetul nostru coor­ suri op erative , e fic iente , o ri astfel îneît să menţinem reparaţiile la agregate şi tin de ştii
tec de in
Deva. Colectivele de mineri Gheorghe Apreotesei, iosif donator, cel al E. M. Deva de cite ori e ste ne vo ie . La randamentele de extracţie instalaţii, dar în acelaşi zică uşoar
timp executăm şi o serie
la niveluri ridicate şi să
şi preparatori de la minele Filip, Ion Văduva, Janos se remarcă prin modul de rindul lor, şefii c o m parti­ punem în circuit cantităţi de piese de schimb, con­ că; 16,25
Deva, Muncel şi uzina de Bodo, Marin Marinescu, organizare şi de acţiune, m e ntelo r prod uctive , re sp on­ sporite de substanţă mine­ fecţii metalice şi recondi- economică
medicului;
preparare îşi îndreaptă cu Nicolae Petrescu, schimburile sabilii c u p ro tec ţia m uncii rală utilă. Astfel am gîn- ţionări pentru necesităţile de ştiri ;
prin forţa sa de înrîurire
recunoştinţă gîndurile spre conduse de Alexa Ivdochi- asupra comuniştilor, a între­ se c ţii şi ate lie re , inspe c ­ dit şi aplicat tehnologii de secţiei sau ale unor bene­ noastră; ]
din
şi te cînt,
partid,, spre iubitul şi înţe­ mov, Ion Opreanu, Mie Bă- gului colectiv — arăta Lucian o bşte şti ve ghe ază c u recircuitare a fracţiilor ficiari din afară — arăta Program r
to rii
leptul conducător, pentru lici, Roman Nicoară, Augus- c o nse c ve nţă c a p ro duc ţia să grobe din sterilul rezultat subinginerul Eugen Rusu, Orele serii
Moga. Cei peste 800 de co­
condiţiile de muncă şi de tin Darodics, Anton Ghirosn, se de sfăşoa re no rm a l, fără de la flotarea minereului şeful atelierului mecanic. nai; 19.30
Realizator
viaţă ce ne sînt create. se situează consecvent ,jn munişti, constituiţi în 16 or­ de la no rm e le d e cuprifer, am automatizat Este meritul unor munci­ nescu; 22,
aba teri
Referindu-se la sarcinile fruntea hărniciei în abataje. ganizaţii de bază, sînt per­ prote c ţie a m unc ii, in de ­ unele procese tehnologice. tori ca Sabin Petruţ, loan tr-o oră * *
mobilizatoare pe care le au, La realizările obţinute de manent animatorii întrecerii siguranţă şi c u m axi­ Burcin, Nicolae Boxa, Au­ 23,00 Bijutt
plină
la realizările deosebite ob­ E. M. Deva, un aport însem­ socialiste, autorii principali Intr-adevăr, preocupările rel Grosu, Angliei Marina. 23.55—24.00
ştiri.
m ă efic ie nţă.
:
!
ţinute în ultimii ’ani ng. nat îl au şi minerii de la ai rezultatelor foarte bune Şi la E. M. D e va, statul pe linia modernizării pro­ Floria Mitulescu. care au
Muncel. „în 1984 şi de Io
loan Stănculescu, directorul în producţie. cesului de prelucrare a reuşit să obţină adevărate
anua l
E. M. Deva, a punctat, pe no stru in veste şte b ăne şti, im ­ minereurilor cuprifere şi recorduri la reparaţia ca­ CIN
po rta nte
fo ­
fond uri
scurt, atuurile harnicului, co­ lo site in sco p ul asigurării complexe, succesele obţi­ pitală a morilor cu bile,
lectiv 'pe care-l • conduce : uno r m ijlo ac e tehnic e şi e - nute . în producţie pe a- a altor agregate din fluxul TT
DE \ :
- Remarc în primul rînd c hipam e nte de pro te c ţie , ceastă cale sînt lăudabile. de bază al preparaţiei". etaj ' (I
priceperea şi dăruirea în Prin tehnologiile folosite — b ie ;
muncă ale oamenilor noştri, instruirii pe rso nalului, pro ­ se urmăreşte diminuarea Şi o ultimă consemnare: HUNEDOA
puternica mobilizare la toate pag ande i de spe c ia litate , o r­ trecerii de metal în ste­ lucrători ai uzinei, în cola­ fiara —
(Modern, s
acţiunile şi chemările pro­ ganiză rii uno r ac ţiuni te m a­ ril, creşterea extracţiei de borare cu specialişti de la vi ţură
I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva, au
ducţiei. Prin modul "n care tic e e tc . C a urm are a ac ­ substanţe utile din tona de (Modern, s
comitetul de partid şi consi­ ţiunilo r şi m ăsurilo r în tre prin­ minereu prelucrat şi, deci, racordat la circuitul pro­ Carter
(Flacăra);
liul oamenilor muncii conlu­ se in do m e niul p ro te cţie i creşterea eficienţei econo­ ducţiei calculatorul de pro­ ta); PETR
crează, prin măsurile comu­ m unc ii, in abata je şi la su­ mice a activităţii de pre­ ces, televiziunea cu circuit ciul — ser
ne pe care le adoptăm, prafa ţă s-au a sigurat co n­ parare. închis şi interfonia, au ring); Int(
(Ui
şinilor
reuşim să determinăm o an­ diţii c o re spunzăto are de lu­ — Eu m-a.ş referi mai omologat analizorul de şarii (7
gajare puternică în produc­ c ru, s-a d im inuat co nside ra­ ales la modul în care oa­ flux, urmînd ca în curînd LUPENI:
ţie, să asigurăm un climat bil num ărul ac c ide nte lo r şi menii noştri ştiu şi înţeleg să fie pus în funcţiune. pescu (Cui
CAN : Nen
bun de muncă, favorabil ob­ îm bo ln ă virilo r pro fe siona le , să-şi facă datoria — releva Pagină realizată de ceafărul) ; ’
ţinerii Amor rezultate supe­ Aspect <le muncă de la Uzina de preparare a mine­ o am e nii lucre ază in de plină Traian Roşea, secretarul tretul soţii
(Minerul);
rioare. în 1984 am extras reurilor polimetalice Deva. se curitate , c u randam e nte şi comitetului de partid al DUMITRU GHEONEA Locotenent
oeste sarcinile de plan 37 000 e fic ie nţă rid ic a te . secţiei uzina de preparare. şi LIVIU BRAÎCA (Muncitore:
CÂNI: Jaz:
zat); BRA
preparare s-a amenajat cu 6-a (Stea
Pe scurt forţe proprii, un grup so­ . Mecanizare, productivitate, eficienţă GURA BAR!
cial pentru femei. De a- întreţinere Vasile Frunză, ţi rea drag
rul); ORAŞ
Minerii de la Deva înalţă
săparea suitorilor cu găuri
In toate secţiile aparţi­ semenea, au fost igienizate tot mai sus ştacheta de lungi, încărcarea şi evacu­ rul Gheorghe Apreotesei a Gheorghe Stan, Tiberiu salamandre
ţinut să precizeze : „Ex­
:
nătoare E. M. Deva există recent toate grupurile so­ unitate etalon pe ţară în area mecanică a minereu­ ploatăm concomitent trei Poenar, Tiberiu Butaş, Acţiunea GE 1
căra);
preocupări multiple pentru ciale din unitate. extracţia minereurilor. lui — sînt preocupările felii, în 25 de fronturi ac­ mulţi alţi oameni harnici Clopotele r
sporirea rodniciei muncii, Preocupîndu-se permanent majore înscrise zilnic în tive şi dispunem de o do­ şi pricepuţi de la secţia le I-II (Ca
pentru crearea unor condi­ • Tot prin eforturile pro­ de mecanizarea lucrărilor agenda noastră de lucru mină Deva. ră); HAT
furată (Dai
ţii optime în producţie, prii ale colectivului, Ia în subteran, de promova­ şi care dau rezultate deo­ tare de vîrf : perforatoare 'Jazz 20 ; C
îmbunătăţirea climatului secţia mină Muncel a fost rea unor metode şi tehno­ sebite — spunea ing. Ser- grele (PG-80) montate pe De altfel, ing. Ionel La- taşament
de lucru, asigurarea • unor construită o centrală ter­ ghie Niţă, şef secţie coor­ cărucioare, adecvate condi­ zăr, şef secţie schimb, a- specială (<
-
dotări sociale corespunză­ mică pe bază de cărbune, logii de lucru de înaltă donator al minei Deva. ţiilor noastre de zăcămînt, precia că prin modul de tură); S1M
gostev* şi
productivitate, ei au cres­
toare. care asigură încălzirea bi­ maşini de încărcat cu siloz angajare în activitatea pro­ re şui/; ÎL
rourilor, atelierelor, a gru­ cut randamentele în aba­ Bineînţeles, toate acestea (MIS), două lifturi pentru ductivă, prin buna pregă­ rănit din
• La secţiile mină Deva purilor sociale. taje, au redus consumurile le realizăm prin priceperea transportul personalului şi tire profesională şi' înalta viată (Lum
şi dăruirea în muncă â oa­
LART : T,e
de materiale, au sporit efi­
şi Muncel funcţionează cienţa întregii activităţi. menilor, prin spiritul lor al pieselor de schimb, ma­ responsabilitate patriotică, llFruh
două cantine, unde servesc • Se află în formare şi Gradul de mecanizare a de angajare muncitorească, terialelor necesare. Exploa- prin strădaniile de iden­ IftP «m/IWgBB
zilnic o masă caldă, înain­ omogenizare taraful şi for­ lucrărilor din subteran a patriotică. Aşa am reuşit tîndu-le raţional, înlăturînd tificare şi promovare a i V R E f
tea intrării în schimb, peste maţia de dansuri populare ajuns azi la 96 la sută. în 1984 să ne situăm pe operativ defecţiunile care noului, minerii de la Deva
1200 de oameni ai muncii. ale exploatării. mai apar, folosind integral şi-au consolidat un nume Timpul r
Productivităţile au crescut primul loc în întrecerea
© Soarele pune din nou an de an, fiind în prezent socialistă pe centrală, aşa timpul efectiv de lucru, preţuit între minerii ţării. tru azi, 25
© In cele trei cămine de am reuşit în acest an să reuşim să obţinem rezul­ „Experienţa noastră — spu­ Vremea va
nefamilişti ale exploatării Ia treabă bateriile instala­ între cele mai mari din recuperăm rapid şi integral tate bune în muncă". nea interlocutorul — este se răcească
ţară în domeniul extrac­
stabilă. Cei
locuiesc mai mult de 300 te pe acoperişul laborato­ ţiei minereului cuprifer. restanţele din primele două apreciată şi însuşită de ros. Vor cî
de lucrători. rului minei, în scopul în­ La fel de bine ar putea tatii sub f
călzirii apei necesare tre­ — începînd de la apro­ luni ale anului şi să ne vorbi despre munca şi re­ specialişti din multe uni­ versă de t
® Anual, aproape 250 de buinţei laboratorului. vizionarea 'tehnico-mate­ prezentăm acum, în preaj­ zultatele lor, despre efor­ tăţi similare din ţară, care se vor sem
electri
cări
au venit la mina Deva,
ma zilei de 1 Mai, cu
mineri şi preparatori bene­ rială a locurilor de muncă, turile colective de a da va sufla
® Incinta curată, ordo­ pe care o asigurăm complet unele depăşiri de plan. ţării mai mult minereu şi au văzut cum se lucrează, intensificări
ficiază de bilete de odihnă
nată, cu o propagandă vi­ mecanizat, cu ajutorul a Despre datele tehnice ale maiştrii Iosif Belea, Nicolae cu ce dotare şi eficienţă, nord-vest o
şi tratament în diferite zuală adecvată sarcinilor două lifturi şi altor insta­ metodelor de lucru, despre Căsălean, Constantin Sicoe, au dus cu ei gînduri bune km/h. Tc
minime vor
staţiuni din ţară. producţiei — atestă cali­ laţii, aplicarea metodei de efectul lor concret în acti­ Pavel Stolea, Stan Dobrin, şi hotărîrea de a urma între 2 si
tatea de buni gospodari a exploatare cu subetaje — vitatea din subteran, s-ar minerii Gheorghe Dodu, exemplul acestor mineri cele maxin
© In cadrul uzinei de celor de la E. $1. Deva, de mare productivitate —, putea vorbi mult. Brigadie­ Valentin Sasz, lăcătuşii de destoinici". si 15 grade