Page 86 - Drumul_socialismului_1985_04
P. 86
"’^q 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
m- ' W n i k A I \g A I - I
: PRIM A VAR A
j Ani de lumină, dezvoltare, afirmare ! GAHPă AGRICOLA PI . * r • ; V---------- ..... Ţ > 1
(Urmare din pag. 1) de m nitate m unc itore ască , C e ve de m a stă zi e ste pe 2
c o m unistă, e m ble m a „C on de -a -ntre gul c re aţia în făp La insămînfarea porumbului 2
măneşti, înălţată in lumina struit d in te m elii in anii în tuirii po liticii partidului 2
orientărilor şi indicaţiiloi ge m ănaţi in do uă de c enii no stru c o m unist, al că re i (Urmare din pag. 1) miercuri a fost o zi rodni
cînd au ajuns la faţa locu
sale. Sini încărcate de e- din E p o c a N ic o lae prom o to r e ste to varăşul lui agregatul era oprit. că de lucru. Gheorghe
moţie momentele in care to Ceauşescu", c e a m ai fe rti N ico lae C e auşe scu, om ul sub îndrumarea Măriei Iani, Constantin Ilic şi Du
varăşul Nicolae Ceauşescu lă şi glo rioa să din isto ria c ute zăto r c are ne c o nduc e Zaharie, şefa de fermă, —- Am o pană de cau mitru Nătrăpei au muncit
taie panglica inaugurală a patriei şi po po rului ro m â n. de do uă d ec e nii. A m avut plantau arpagicul. Mier ciuc — ne spune mecani la pregătirea terenului, iar
începerii probelor tehnolo D e spre C ălan, de sp re p i m are a c inste să p artic ip la curi s-au plantat opt hec zatorul. în cel mai scurt Ioan Oprea a semănat po
gice la gigantul de 1000 lo nul său ec o no m ic de b a C ong re sul al Xlll-lea al timp fac pana şi reiau lu rumb. Se efectua şi erbici- 2
metri cubi, care este turna ză - C om binatul sid erur P.C .R. A m vo tat cu to ată tare. Se lucra şi la re crul. Azi sper să termin darea totală a suprafeţei
coltarea spanacului, pînă
tul nr. 4, stabileşte Împreu gic „V ic toria" - am disc u c ăldura inim ii o dată c u în seara zilei respective, lucrarea. 2
nă cu specialiştii şi orga tat in Înc heie re c u unul intre gul partid, c u po po rul ferma avînd livrate 12 tone. M iercu ri d is-de-d i m i nea- destinate acestei culturi,
lucrare efectuată de Emil
nele locale amplasamente dintre ve te ranii săi, to vară intre g, pe ntru re ale ge în tarlaua „Sub strâm ţă, toate tractoarele şi a- Casandri. Se realiza o lu
le pentru alte două baterii şul Io nel Ho do rog , sec re re a to varăşulu i N ic o lae bele", a C.A.P. Pişchinţi, grcgatele folosite în ac crare de bună calitate
de cocsificare de mare ca tarul c o m ite tului de partid, C ea uşe sc u in inalta func mecanizatorul Gheorghe tuala campanie agricolă ale
pacitate, aliate astăzi in de le gatul side rurgiştilo r c o ţie de se cre tar ge ne ral. Paraschiv, ajutat de coo secţiei de mecanizare din sub îndrumarea lui Ioan
fază avansată de construc m unişti la C ong re sul al Este gara nţia de ne clintit peratorii Itusalina Uriţes- Romos se aflau în locul Vasiescu, inginerul şef al
ţie. Se finalizează astfel X lll-le a al pa rtidului no s c ă m ă re ţe le izbinzi do b in - cu şi Paraschiva Bota, se numit „La frăgar". Imediat cooperativei. Pentru a nu
indicaţia de a fabrica moi tru. dite în anii de re fe măna porumb Intr-un pat ce au ajuns acolo, au intrat se pierde nimic din timpul
mult cocs metalurgic la — M unc e sc aic i de pe ste rinţă ai „Ep o cii N ic o la e în lucru. Zeii Morman, bun de lucru, alimentarea I
Călan, in combinatul side tre i de ce nii — ne -a spus. C ea uşe sc u" vo r cuno aşte germinativ bine pregătit de Mihai Binder şi Ioan cu motorină a tractoarelor
rurgic modern de astăzi, A şa c ă ştiu bine c um ară no i Îm plin iri pe ha rta Ro m â Nicolae Varga, Lupuţ Bucur lucrau la pregătirea s-a făcut în cîmp. în tar i
Nicolae • şi Vasile Furcea.
ce poartă cu mindrie şi ta fo sta uzină, fostul oraş. nie i so cialiste. Ultimii doi sînt elevi ai terenului. în urma discu lalele unde se muncea.
în cursul raidului nos
Liceului agroindustrial rilor terenul rămînea bine tru am întîlnit şi aspecte i t
Geoagiu şi se află in prac mărunţit, uniform. Ioan negative. Punctăm citeva î
tică. Amîndoi muncesc cu .Iurj a semănat porumb. dintre acestea : • La sec C
multă tragere de inimă, Brigadiera Aurelia Ocoli- ţia de mecanizare din \
t
„Intermezzo“ productiv Materiale • dovedind pasiune faţă de şan şi cooperatorii Ana Aurel Vlaicu două trac C
Lomănar,
Rafila
Pîrvan,
meseria ce şi-au ales-o.
Avram Bota şi Ioan Valter toare în perfectă stare de r
O dată cu sămînţa — alimentau maşina cu să- funcţionare stau din pri ti
recircuitate
la lalea Morii cum sublinia Eli sa beta lu- minţă. Tot ci preparau cină că nu are cine urca d
E
Harnicul colectiv tic ra.ş, inginerul şef al uni substanţa pentru erbicida- la volanul lor. • Cele două 1
In cariera Valea Morii - Aşa cum ne-o indicat muncă din cadrul Ate tăţii —- se încorporează în rea păioaselor, lucrare ce maşini cu care s-a semă 1
Brad, peisaj magnific : oa secretarul general al parti lierului de reparaţii au sol şi îngrăşămintele chi şi-a asumat-o mecanizato nat sfecla au fost modifi 1
!
meni şi autobasculante, alte dului, tovarăşul Nicolae to Brad, unitate-service mice. Am urmărit cal lin rul Petru Cozmoi. Insămîn- cate pentru a fi folosite şi s
utilaje, intr-o vie mişcare. Ceauşescu, am întocmit un a întreprinderii de trans tea lucrării. Era bună. Doar ţaroa porumbului era oor- la porumb. Miercuri nici ş
Excavatoare uriaşe muş program concret de recu porturi auto llunedoara- la capete rămînea sămînţa donată de Mircca Pălrinjan, una dintre ele nu intraseră ş 1
că llăminde din pere perare a restanţelor Înre Deva, acţionează perma deasupra solului. Pentru a inginerul şef al cooperati în lucru. • Viorica Baba, 1
ţii verticali de „pă- gistrate pe primele două nent pentru asigurarea corecta această gri şeaiă, vei, iar ’erbicidarea păioase preşedinta C.A.P. Pişchinţi,
mint" cuprifer. Sint, de luni ale anului. Pot spune unor reparaţii de cali cei doi cooperatori partici lor de ing. Ioan Sfetcu. nu participă la buna desfă r 1
topt, adevărate ziduri de că toate măsurile prevăzu tate. Pentru că aici se panţi la semănat acope şeful fermei vegetale, " şi şurare a lucrărilor pe ogoa c
stincă dură pe care colţii te au fost îndeplinite, unele execută operaţii de înalt reau manual boabele într-o tehnicianul agronom Chită re. • La C.A.P. Vaidei s
cupelor ii rup cu eforturi chiar in devans. De pildă, profesionalism, constînd tarla din apropierea sediu Mocanu. Se lucra în flux muncit miercuri la înse c
c
şi scrinşnete. Intr-un punct putem raporta Îndeplinirea în dezmembrarea, une lui cooperativei, Cornel continuu, într-un climat mînţarea morcovilor. Lucra t
din perimetrul carierei, poa şi depăşirea producţiei mar ori totală a autovehicu Dragotă efectua crbicidaren de ordine şi disciplină. rea a început însă abia pe t
te li văzut de citeva zile fă a 'întreprinderii pe luna păioaselor. în momentul Şi la C.A.P. Romoşel, la prînz. î
lelor, in fabricarea pie I
un nou excavator de mare aprilie, acesta fiind, de selor necesare şi... re- s
productivitate. fapt, şi angajamentul co alcătuirea mijloacelor de
— Este cel de-al treilea lectivului nostru de mineri transport, pentru a fi
excavator de mare capaci şi preparatori, asumat in redate, într-o stare per I
tate care a intrat, recent, cinstea măreţelor sărbători 1
in dotarea carierei noastre din luna mai 1985. Ince- fectă, producţiei. De la (
— ne-a declarat ing. Nicolae pind din a cincea lună a începutul acestui an pî I t
Oprea, director tehnic al anului, vom intra in normal nă in ziua de 22 apri 7
întreprinderii miniere Barza. cu Întreaga activitate, vom lie 1985 au fost dezmem 1
Are volumul cupei de 4,5 depăşi nivelurile planifica brate 152 autovehicule
mc. După cum se vede, te atît la extracf e, cit şi la de diferite tipuri. In ur
;
echipele de specialişti lu prepararea minereurilor. ma acestor complexe lu
crează acum la punerea in ' — Pe scurt, tovarăşe di crări rezultă, in mod fi
funcţiune a utilajului Pină rector, vă rog să menţio resc, cantităţi mari de
joi, seara (25 aprilie a.c.) naţi principalele măsuri materii prime şi mate (
se vor finaliza toate regla riale care sînt recircui
viitoare ce -vor li aplicate I
jele electrice, urmind ca tate, fie pe plan intern,
pentru realizarea integrală l
excavatorul să intre in pro a planului pe acest ultim fie prin alte unităţi spe (
be tehnologice şi, bineînţe an al actualului cincinal. cializate. Peste 15 tone \
les, pe producţie, la sljrşi- de fontă, 10 tone fier, C (
tul acestei sâptămini. In principal, vom utili- 1,4 tone alamă, 392 kg (
x
- Ce efect, asupra pro za optim forţa de mun de cupru şi 340 kg de 1
ducţiei, va avea noua ca că şi baza tehnico-mate- aluminiu — sînt canti
pacitate de extracţie ? rială. Excavatoriştii, condu ş
cătorii auto şi loreziştii lu tăţile revalorificate, în
- C onc ret, m e dia zilnic ă acest fel, de la începu Ş
crează in acord global, iar I
la extrac ţia m ine re ului de
la autobasculante s-au in tul anului. La C.A.P. Romos sc erbi ridează ultimele suprafeţe cu cereale păloasc, lucrare ce o r
c upru va c re şte c u in c ă efectuează Petru C.oztnoi. c
1 000 tone de masă mi trodus trei schimburi, fiind
nieră. Acest fapt va permi acoperită şi duminica. Prin
te, in primul rind, să asi derocarea masei miniere' ( /
gurăm pentru cele 4 linii cu găuri cuptor - la care O lucrare i
de Hotare ale uzinei de pre gradul de rupere şi sfări- Bunii gospodari se preo există adăposturi pentru tru căruţa cu care se va î
parare - toate, in funcţiune mare creşte cu 20 la sută cupă din vreme de pregă îngrijitori şi şoproane pen aduce laptele. De altfel şi de actualitate — t c
la această dată - circa faţă de metodele clasice tirea taberelor de vară, tru adăpostirea animalelor în celelalte tabere unde C
2 500 tone de minereu cu — productivitatea muncii se pentru animale. în Consi în vreme de ploaie. Ioan vor păşuna vacile cu lapte recoltarea rapiţei 1;
prifer pe zi. Totodată, vom va dubla. Se asigură o liul unic agroindustrial Avram, şeful fermei zoo ale cooperativelor agricole /
<:
putea să intensificăm rit asistenţă tehnică bună in Brad sînt amenajate în a- tehnice a C.A.P. Ribiţa, ne La cooperativa agricolă I.
murile de lucru la extracţia toate schimburile. In acest cest an 12 tabere pentru spunea că tabăra de vară de producţie din zona Brad de producţie din Gurasada t
propriu-zisă şi, Îndeosebi, mod avem certitudinea că 1 140 vaci cu lapte şi 13 de la Ribicioara, unde va există drumuri pentru se desfăşoară din plin re r I
la descopertâ, pentru asi ne vom realiza toţi indica tabere pentru 1 255 tineret fi dus tineretul bovin, a mijloacele de transport ce coltarea rapiţei masă ver C
gurarea noilor linii active torii de plan şi economici bovin. Florin Achim, care vor ridica laptele. în a- de. La această lucrare iau 1.
de front. pe 1985, că vom pregăti coordonează activitatea zoo 1 1 ceste zile se lucrează la a- parte cooperatorii Antonie Q
li
— Ştim că , pină in pre şi condiţiile necesare pen tehnică în cadrul C.U.A.S.C. menajarea unui drum spre Nicula, Ioan Nicula, Maria c
ze nt, s-a u ac um ulat re sta n tru executarea măreţelor Brad, ne spunea că pregă In atentie: păşunea de pe raza comu Guga, Minerva Marian, e
ţe la planul de pro duc ţie . obiective din viitoarea eta tirile în vederea păşuna- nei Vaţa de Jos, repartiza Viorica Caia ş.a. din bri n
d
C u c e m asă m inie ră şi, pă de dezvoltare. tului se află într-un sta tă pentru o parte din va gada condusă de Ioan I
m ai a le s, c ind vo r fi a co diu avansat. pregătirea cile cu lapte ale A.E.I. Frcnţ. După recoltare, te
pe rite ac este „go luri" ? MARIN NEGOIŢÂ S-a urmărit ca în toate Birtin. renul va fi pregătit şi în- 1
taberele de vară să existe taberelor Trecerea de la hrănirca sămînţat eu porumb. t
sursă de apă cu debit su
Predarea apartamentelor la timp ficient pentru adăparea a- cu furaje uscate la păşunat \
impune şi o seamă de alte
a
nimalelor. La C.A.P. Rişca, de vară măsuri. Unele unităţi a- A început prima r
(Urmare din pag. 1) strucţie. Pentru blocurile Ţebea şi Lunca Moţilor gricole — cele din Mes r
vacile cu lapte vor păşuna
nr. 13 şi 24 — cu terme în vecinătatea adăposturi pentru animale teacăn, Ribiţa, A.E.I. Bir praşilă manuală \ 1<
cure răspunde şi de şantie ne de predare tot anul a- tin ş.a. — au în cultură P
rul de locuinţe. cesta — nu sînt asigurate lor, astfel că animalele vor rapiţă ce se va recolta în la sfeclă s c
— Constructorii de lo pînă la această .dată am fi adăpate la instalaţii curînd, urmînd să fie ad t
cuinţe muncesc. Firesc, ar plasamentele. le ce există în incin fost pusă la punct, iar în Prima unitate din c
putea munci mai bine. mai — Finalizăm în acest tele zootehnice respec aceste zile se lucrează la ministrată în amestec cu C.U.A.S.C. Ilia care a în ti
o
organizat. Greutăţi mai ultim an din cincinal noul tive. în celelalte locuri repararea acoperişului la pa r în hrana animalelor. ceput prăşilul culturilor p
întîmpinăm în aprovizio centru civic al Bradului — există, fie ape curgătoare, adăpostul pentru animale. In celelalte unităţi se va f
narea cu combustibili, ni ne spunea în încheiere to fie fîntîni. întreprinderea Animalele cooperativei a- cosi iarbă şi se va da în este C.A.P. Gurasada. Aici 2
sip, pietriş. De la Deva varăşa Margareta Dănilă, judeţeană pentru îmbună gricole de producţie din amestec cu furaje uscate a început prima praşilă c
Îl
nu primim cînd ne trebuie vicepreşedinte al biroului tăţirea şi exploatarea pa Tebea vor fi duse în două vacilor cu lapte, în special. manuală pe o suprafaţă se s
nici instalatori, nici utilaje executiv al Consiliului jiştilor lucrează în pre tabere de vară. Vacile cu In aceste zile, se va face mănată cu sfeclă. Au ieşit g
— mai cu seamă automa popular al oraşului Brad. zent la amenajarea a trei lapte vor- fi duse în păşu recepţia taberelor de vară, c
carale — atunci cind e cea Constructorii mai au unele noi surse pentru adăparea nea numită Ruşti, iar tine stabilindu-se precis ce mai la prăşit cooperatoarele Eli- c
mai mare cerinţă. Este restanţe. Le analizăm. Ie animalelor în taberele de retul la Faţa Roşie. Am trebuie făcut în fiecare sabeta Tripa, Rodica Dc- a
nevoie de mai multă con dezbatem şi le rezolvăm vară de la Grui-Ocoale — bele tabere au sursă de apă, caz în parte pentru desfă hel, Elena Circi, Viorica s-
c
lucrare între toţi cei care zilnic. Concentrîndu-ne cu Bora şi Sosuri ce vor fi adăposturi pentru îngriji şurarea în cele mai bune Toma, Viorica Cărmăzan, ll
contribuie la ridicarea noi toţii forţele — constructori terminate pînă la 15 mai tori şi şoproane pentru a- n
lor blocuri din Brad, pen şi beneficiari — putem a.c. în toate taberele de nimaic. Există, de aseme condiţiuni a activităţii din Alexandrina Blânda ş.a.
tru a preveni orice per preda apartamentele la vară aflate la mari distan nea, spre tabăra de la zootehnie în perioada pă- din brigada condusă de A- P
turbare în ritmul de con timp. Chiar’ în avans... ţe de incintele zootehnice Ruşti, drum de acces pen şunatului. lexandrina Costea.