Page 87 - Drumul_socialismului_1985_04

538 VINERI, 26 APRILIE 1985 Pag. 3

\ Educăm elevii în spirit Cînd îşi spune
LEVIZIUNE \ DESĂVÎRŞIREA STATULUI NATIONAL
\ patriotic, revoluţionar cuvîntul pasiunea
îjurnal
ualitatca în e- S A educa în spirit patrio­ comuniste" (cu clasele a
omie UNITAR ROMÂN—moment decisiv
comunişti, ani tic revoluţionar, a modela V-a), „Ani do glorii, ani de adevărată
felurii. Lucrări şi forma tineri mîndri de lumină" (întîlniri ale co­
ale prezentate trecutul glorios al neamu­ mandamentelor pioniereşti
cadrul Festiva- în dezvoltarea economico-socială (Urmare din pag. 1)
ii de cîntece lui, de prezentul măreţ al cu activişti dc partid).
iciloreşti, pa- \ patriei socialiste, a sădi do­ Dezbaterile' din cercuri sînt
tice şi revolu- rinţa de a fi cutezători în susţinute de 38 de pionieri şanse de reuşită, s-ar re­
are. Ediţia a \
a şi politică a patriei gînd si faptă, de a fi con­ din cadrul, detaşamentelor duce extrem ele mult pier­
'Ortaj ’85. structori demni ai comu­ care pregătiri du-re temei­ derile de animale, atît din
atra generaţie nismului a constituit şi nic, reuşesc să realizeze unităţile socialiste, cît şi
nea contempo- Cucerirea independenţei cheiere a procesu'ui de for­noastră. Marea unire a rea­ constituie preocuparea fun­ din gospodăriile populaţiei.
ă şi confruntă- momente atractive şi in­
dc idei : \ de stat a dat posibilitatea mare a statului naţional lizat cadrul naţional şi so- damentală a întregului co­ structive. Numai la noi în complex
STeofascismul — \ integrării 'României in rîn- unitar român. Actul plebis­ cial-politic care a permis lectiv dc cadre didactice putem să apreciem că a-
:el vechi, simp­ dul celorlalte state suvera­ citar de la 1 decembrie creşterea mai rapidă a for­ de la Şcoala generală nr. în acţiunile de educaţie proape 80 la sută din ani­
le noi \ patriotică, revoluţionară,
*peea antifas- ne şi a creat condiţii favo­1918 a marcat apogeul lup­ ţelor de producţie, afirma­ 6 Deva, unde pregătim a- acţionăm pentru cunoaşte­ malele care pleacă la aba­
ă în oglinda e- \ rabile maselor largi popu­ tei consecvente a naţiunii rea forţelor progresiste ale proape 1 800 de 'iovi. rea trecutului glorios de tor au drept cauză aceste
lului românesc lare pentru dezvoltarea române de pe ambele ver­ societăţii, în frunte cu A educa în spirit patrio­ luptă şi a ctitoriilor so­ corpuri străine, înghiţite în
e jurnal luptei de eliberare socială, sante ale Carpaţilor pentru mişcarea muncitorească re­ tic revoluţionar înseamnă a cialismului. Acesta este un timpul furajării — ne spu­
\ pentru intensificarea efor­eliberarea de sub orice voluţionară, progresul gene­ fi un dascăl cu o bună adevăr în faţa căruia tre­ nea Dimitrie loschici, di­
\ turilor în vederea împlini­apăsare străină, pentru ral al ţării. pregătire politică şi pro­ buie să vibreze fiecare tî- rectorul A.E.I. lila.
Ieri dimineaţă am luat
\ rii marii sale năzuinţe : unitate naţional-statală. După primul război mon­ fesională şi cu oxoorienţă năr. Şi ca să fie aşa ac­ din nou legătura cu com­
unirea tuturor românilor
Marea adunare naţiona­ dial mişcarea muncito­
psiho-pedagogică, în sca mnă ţiunile noastre le-am desfă­
\ într-un singur stat naţional. plexul Ilia, pentru a ne
REŞTI I : 6,00 lă de la Alba lulia, care rească revoluţionară s-a a- a studia în permanenţă şi şurat la Sarmizegetusa (cu
agramul elimine- \ Lupta pentru unirea ro­ a proclamat unirea Transil­ firmat cu şi mai multă vi­ în profunzime, documentele elevi de clasele a Il-a, unde interesa de starea anima­
La ordinea zilei mânilor într-un singur stat vaniei cu patria mamă, goare, ca o largă şi cu­ de partid, hotăririle Con­ au fost primiţi în rîndul lului operat. De la celălalt
iiltură ; 7,00 Ra- capăt al firului telefonic,
1 ; 7,30 1 Mai. \ naţional se manifestă cu uriaşele manifestări orga­ prinzătoare mişcare de ma­ gresului al XII 1-lea al organizaţiei pionierilor), la
r
iem chemărilor tot mai multă vigoare şi nizate de masele populare să, în care intra proieta- P.C.R. şi a găsi modalită­ Ţebea şi Crişan „Pe urmele directorul asociaţiei ne-a
lui Nicolae din ce în ce mai pronunţat ţile cele mai adecvate pen­ iui Horea, Cloşca şi Crişan" spus cu bucurie :
cu ; 8,00 Revista pe ambele versante ale riatul industrial şi caie cn- — Animalul se simte
8,10 Curierul trena celelalte pături şi ca­ tru a le face înţelese de (cu clasele a IV-a), la Alba
or; 9,00 Buletin Carpaţilor, România şi ca­ tegorii sociale democratice copii. Sînt cerinţe cărora lulia „Participanţi la Marea foarte bine, a început deja
; 9,05 Răspun- pitala ei, oraşul Bucureşti, lo acordăm atenţia cuveni­ Unire" (cu comandamentele să mănîncc, la mai puţin
ultătorilor; 10,00 jucînd un rol primordial, la înfăptuirea transformă­ de 24 de ore dc la operaţie.
tă pentru că numai aşa ac­
t i n de ştiri ; rilor sociale progresiste. Pe pioniereşti), în Valea Jiu­
in ţa şi viaţa ; mobilizator şi polarizator al acest fundal se desfăşoa­ ţiunile pe care lo între­ lui, la întîlnirile pionieri­ Medicul Ion Martin meri­
Ulas folcloric ; întregii mişcări naţionale, prindem pot avea şi tre­ lor cu minerii, di Hune­ tă felicitări.
’artidul, inima \ ră o clocotitoare activitate Felicitări pe care i le a-
nisiunc de ver­ în întreaga perioadă isto­ de unificare la scară na­ buie să aibă rezonanţa doara — printre pîămădite- dresăm şi noi, prin inter»
ii,00 Buletin de \ rică premergătoare anului ţională a organizaţiilor scontată. Desigur, educaţia rii metalului românesc.
LI,05 Vreau să revoluţionar 1918, masele politică a tineretului con­ Cu fiecare acţiune nc mediul ziarului, pentru pa­
.,35 Publicitate ; t populare au reprezentat muncitoreşti într-un singur siunea adevărată ce-1 ani­
stituie aspectul fundamen­
iletin de ştiri ; partid revoluţionar şi înar­ dăm seama de înrîurirea mă, pentru strădania şl
itera şi spiritul \ forţa şi garanţia mişcării marea sa cu o strategie şi tal, coordonata principală pozitivă pe care acestea le
!,30 Din comoa- naţionale şi sociale a româ­ a întregii noastre activităţi au asupra copiilor, dc ros­ perseverenţa ce-1 caracte­
îrului; 13,00 De tactică pe măsura epocii, de formare a viitoarei ge­ rizează.
15,00 Student nilor de pretutindeni şi au un partid capabil să-şi tul lor educativ. De aceea
16,00 Buletin de constituit elementul dinami­ neraţii. grija noastră pentru ca N.R. : Merită a fi reţi­
buna ra- \ zator şi hotărîtor in desfă­ asume răspunderea condu­ Prin intermediul infor­ momentele pe care le or­ nute două lucruri deosebit
18,4' oordonatc cerii întregii lupte revolu­ de importante :
ce ; 17,00 Bulc- şurarea luptei românilor ţionare pentru transforma­ mărilor politice şi cercului ganizăm să poarte pecetea
?tiri ; 17,05 Pen- contra dominaţiei străine. de dezbateri politico-idoo- calităţii pentru a emoţiona, 1. Este necesar ca în fer­
rie : 17,45 Noi rea radicală a societăţii logice obişnuim tfnărui să pentru a atrage, a capta mele zootehnice să se ia
răn de muzică i in preajma primului răz­ româneşti. toate măsurile pentru a e-
ă ; 18,00 Orele ) boi mondial, dezvoltarea n. 1 interpreteze şi să acţioneze interesul, participarea co­
din toate provinciile româ­ Un moment de însemnă­
k- Revista inter- sociat-economică şi politică cu iniţiativă, dăruire şi fer­ piilor, este mereu în a- vita pătrunderea corpurilor
lă radio ★ Muzi- neşti au consfinţit voinţa tate deosebită în istoria mitate pentru realizarea tenţic. Numai aşa ne în­ străine în stomacul anima­
rmaţii, muzică ; a României, creşterea con­ de unire a întregii noastre mişcării muncitoreşti l-a obiectivelor stabilite. La deplinim nobila, responsa­ lelor. Toţi cel ce manevrea­
; 20,00 Radiojur- i ştiinţei naţionale a poporu­ :
naţiuni.
Scarâ culturală; lui român, precum şi am­ constituit Congresul d n cercurile de dezbateri a- bila misiune de a creşte şi ză diverse sîrnie, cuie, alte
igestia dv.; 22,00 Aşa cum relevă tovarăşul mai 1921, care a statuat bordăîn terne sub genericele modela copiii în spirit pa­ obiecte metalice ascuţite,
tr-o oră; 23,00 ploarea fâră precedent a Nicolae Ceauşescu, „Unirea „învăţăm din experienţa triotic, revoluţionar. cei ce întreţin instalaţiile
făurirea Partidului Comu­
ele tragerii Lo- luptei de eliberare naţio­
nu a fost efectul unei în- nist Român. Conducînd
15 Bijuterii mu- nală a românilor de Dretu- revoluţionară a secretarului de muls trebuie să cureţe
23,55—24,00 Bu- tîmplări, rodul unei simple marile bătălii de clasă din general al partidului" (or­ Prof. MARIA OPRIŞA foarte bine locul de mun­
ştiri. tindeni au ridicat în faţa conjuncturi favorabile sau perioada următoare, Parti­ ganizate cu detaşamentele director adjunct, că, să nu lase nici un ase­
naţiunii necesitatea inexo­ menea obiect pe jos, în
al înţelegerilor intervenite
MHBBB—BMIM rabilă a desăvîrşirii uni­ la masa tratativelor, ci re­ dul Comunist Român s-a claselor a Vil-a), „Copilărie Şcoala generală nr. 6 grajduri, în parcurile de
Deva
afirmat ca un militant neo­ fericită sub raza tinereţii
NEIVSAii tăţii statale, a eliberării zultatul luptei hotărîtoare a furaje, Ia mori, în magazii
tuturor provinciilor româ­ celor mai largi mase ale bosit pentru înfăptuirea in­ etd. De asemenea, pe pă­
\ neşti aflate sub stăpînire poporului, un act de pro­ tereselor vitale de 'ibeita- şuni trebuie efectuate lu­
O lumină la te, unitate, independenţă şi
(Patria) ; Zorro \ străină şi unirea lor cu fundă dreptate naţională,progres social al paporulu' crări de curăţări serioase,
I-11 (Arta) ; \ Ţara. Imperativul istoric al iar mecanizatorii nu trebuie
nostru. Stegar al interese­
ARA: Omul şi desăvîrşirii unificării sta­ realizarea unei concordanţe
seriile I-II \ legice intre realitatea obiec­ să lase în cîmp tot felul
lor supreme ale naţiunii,
sala A) ; Lo- tului naţional român inde­ tivă şi drepturile inalienabi­ de sîrmc, cabluri şi alte o-
fulgerătoare \ pendent s-a realizat în anul P.C.R. a militat pentru con­ biecte metalice, pe care
sala B); Nick le ale poporului, pe de o tinua consolidare a unităţii maşinile de recoltat cerea­
superdetecţiv \ 1918, pe baza principiului parte, şi cadrul naţional statale atît de greu dobin-
; Surorile (Âr- dreptului popoarelor la cerut cu stringenţă de aces­ le sau furaje le mărunţcsC
ROŞANI: Vră­ autodeterminare, în urma te realităţi". dite, a mobilizat masele la şi Ie împrăştie pe tot tere­
biile I-II (Pa- luptă împotriva dominaţiei nul, prczcntînd un real
îrcerea Vla- \ prăbuşirii imperiilor ţarist şi străine, a pericolului fas­
Consfinţind cadrul na­
*rea) ; Cire- habsburgic, ca urmare a pericol pentru animale.
Noiembrie) ; \ ţional şi social-economic cist, a pregătirilor de răz­ 2. Din exemplul medicu­
pentru dezvoltarea mai ra­
Mitică Po- ascuţirii contradicţiilor so­ boi. Partidul Comunist Ro­
.iltural) ; VUL- \ ciale şi naţionale din tim­ pidă a forţelor de produc­ lui Ion Martin trebuie să
imuritorii (Lu- pul războiului şi a victore! ţie, Unirea a condus la mân a demascat intenţiile înveţe şi alţi medici vete­
LONEA: Glis- \ agresive ale statelor revi­ rinari. Nu de animale tri­
seriile I—II \ Revoluţiei din Octombrie. înmănunchierea tuturor e- mise la abator şi de pier­
; ANINOASA: La 1 decembrie 1918 s-au nergiilor şi capacităţilor zioniste, chemînd masele
(Muncitoresc) ; \ strîns la Alba lulia, pe largi la luptă pentru apă­ deri financiare în unităţile
: Legenda că- cimpul lui Horea, peste creatoare ale poporului, la agricole avem nevoie. A-
rarea tradiţiilor sacre ale
singuratic (Re- \ organizarea mişcării munci­ vcm nevoie de profesiona­
RAD: Undeva, 100 000 de oameni - mun­ poporului român, pentru
toreşti pe temelia statului
Steaua roşie) ; \ citori, ţărani, intelectuali, independenţa şi integritatea lism adevărat, de muncă
: Cuibul sa- naţional unitar, creînd con­ plină de pasiune pentru
lor (Patria) ; \ meseriaşi — veniţi să con­ teritorială a României. In întrecerea judeţeană a Festivalului naţional „Cinta- ocrotirea sănătăţii anima­
Zuzuc (Fla- sfinţească actul 'egic. o- diţii favorabile desfăşurării rca României", montajul lite rar-muzical al Şcolii generale
Prof. IOACHIM LAZÂR
EOAGIU-BAl : \ biectiv şi progresist de în­ luptei revoluţionare din ţara nr. 1 Deva a ocupat locul I eu spectacolul „Cerul româ­ lelor, pentru protejarea a-
rilor (Casa de nesc întli şi-iilîi“ (instructori prof. Lia Sorcscu şi Erica vuţiei obşteşti şi personale
HAŢEG: Moa- \ Drăgan). a crescătorilor de animale.
ilifar (Dacia);
Avertismentul;
Zbor pcricu- W.WV.-.Vi-.VVWi-.-dV.Vi-.V.VZV.V.VrtWAV.-.V.V.V.V.-.V.V.W.ViV.'.V.V.V/.VAWW.'^V.VAV.-.VrtV
de cultură) ;
: Dreptate în • Melomanul. Dacă pînă ,
Iureşul); ILIA:
rănit din dra- la 56 de ani Ştefan Caz- | SĂPTĂMÎNA VIITOARE LA TELEVIZIUNE
viaţă (Lumi- ghir, din Hunedoara, n-a J
:LARI: Legen- i reuşit să-şi găsească un ioc i
s
de muncă, el şi-a pus in I DUMINICA, 28 APRILIE 20,40 Tezaur folcloric (e) • 21,00 rea a 40 de ani de la victoria asu­
I • Bun de plată. Marcel evidenţă calităţile de me- J Roman-foilclon „Vcrdi" (c) • 21,50 pra fascismului şi sărbătorirea „Zi­
% • 11,30 Telex • 11,35 Lumea
loman, furînd dintr-o lo- |
Bodor, muncitor la Secţia copiilor * Tclefilmoteca de ghiozdan. Telejurnal. lei independenţei României" • 20,45
I de prelucrări metalice din MARŢI, 30 APRILIE Ani comunişti, ani de glorii. Lucrări
cuinţă o staţie de radio- -
il probabil pen- „Micul zburător". Producţie a stu­ corale • 21,00 Cadran mondial ©
amplificare. N-a apucat |
26 aprilie 1985 : Simeria şi-a etalat şi voca­ dioului de televiziune cehoslovacă • 20,00 Telejurnal • 20,30 Timp
însă să o şi utilizeze. ,
va fi rece, mai I ţia de... electrician. A spart (premieră pe ţară) (c) • 12,40 Din al muncii şi al creaţiei (reportaj) • 21,15 Epopeea antifascistă în oglinda
oaptea şi dimi- * geamul contorului de la lo­ ecranului românesc (III) • 21,5®
• Cu tractoarele la plim- I cununa cîntecului românesc. Mu­
Cerul va fi va- cuinţă, blocîndu-l apoi cu o 20.50 A muncii mîndră sărbătoare. Telejurnal.
temporar noros. I bare. La un control efec- | zică populară (c) • 13,00 Album du­ Spectacol muzical-Iiterar • 21,30
Jca precipitaţii s sîrmă. Acum e bun de minical : * Moment muzical * Pa­ Pagini memorabile de luptă împo­ SÎMBATA, 4 MAI
sub armă de plată. tuat, au fost depistaţi plim- |
gini cinematografice vesele * Trei
lapoviţă şi nin- I bîndu-se cu tractoarele fără - triva fascismului şi a războiului • • 13,00 Telex • 13,05 La sfîrşit
:are vor avea şi s remorci sau cu cîte o re- | interprete... trei stiluri * Muzică şi 21.50 Telejurnal. de săptămînă. Din sumar : * Melodii
: de aversă. Vîn- • Necinste. Fosta gestio­ poezie * Telesport * La zi în 500 de MIERCURI, I MAI
morcă goală : Nicolae Ti-
sufla moderat, î nară de la magazinul Ştei— s populare * Gala desenului animat
secunde * Din istoria filmului mut
isificări locale şi s Densuş, Victoria Bogdan, rănescu — I.S.C.I.P. Orăştie, | • 20,00 Telejurnal • 20,20 Armin­ * Micile poveşti ale marelui ecranj
ire de 40—60 kmf obişnuia să vîndă mărfuri Mihai Florea — U.M.T.C.F. ' • Imagini din Japonia * Secvenţa deni de lumină, armindeni româ­ „Cenuşăreasa" * Cîntecul lunii... la
nord-vest. Tem- I telespectatorului • 19,00 Telejurnal alegerea dv. * Telesport * Flori de
ile minime vor cu suprapreţ. in plus, ea Orăştie, Virgil Păcurar - I nesc • 20,40 Imn Ia sărbătoarea
inse între minus a întocmit borderouri fic­ S.M.A. Geoagiu şi David J • 19,20 Aniversarea a 40 de ani de muncii. Spectacol cultural-artistic mai. Moment poetic * Memoria veş­
us 3 grade, iar I tive privind achiziţia de fin, la victoria asupra fascismului şi săr­ (color) • 21,30 Flori de cîntec, flori nic vie * Trei melodii... Trei inter­
ixime între 10 şi s Coza — S.M.A. Luncoi. Con- | „ Z i l e i independenţei
bătorirea
e. Local se va fapte pentru care a fost dc mai. Melodii îndrăgite (c) • 21,50 preţi • 14,25 Seara televiziunii
României". Drumuri de jertfă şi
i brumă şi în- I arestată. ducătorii acestor unităţi ce ' Telejurnal. cehoslovace. Cehoslovacia — anul
sol. s au de spus despre un ase- | glorie (II) • 19,40 Omagiu muncii. ’40 • 14,45 Săptămînă politică •
unte, vreme re- • Furt de griu. Deşi avea Spectacol literar-muzieal-coregrafic" JOI, 2 MAI
cer variabil. Vor I menea mod de folosire a ■< • 20,00 Telejurnal • 20,25 Tine­ 19,00 Telejurnal • 19,15 Telecnciclo-
precipitaţii, mai s o pîine bună, ca muncitor • 20,20 Film artistic. „Drum de reţea noastră în „Epoca Nicolae pedia • 19,40 Şlagăre în devenire.
tractoarelor ?
d formă de nin- Ia moara din Lupeni, Andrei munte" (c) o 21,50 Telejurnal. Einisiunc-concurs de muzică uşoară
:are vor avea şi I »» Ceauşescu" • 20,50 Imn tineresc pa­ românească (c) o 20,30 Scara tele­
: de aversă. Vîn- s Covaci s-a lăcomit şi a fu­ Rubrică realizată LUNI, 29 APRILIE triei, partidului. Spectacol litcrar-
sufla tare din rat 85 de kg grîu de la cu sprijinul muzical-coregrafic • 21,45 Telejur­ viziunii cehoslovace. Film artistic.
u viteze de 60— I « 20,00 Telejurnal • 20,15 Mun­ „Ultimul bal la piscina din Ro/nov'L
oră. (Meteoro- ** locul de muncă. I s-a în­ Inspectoratului judeţean | nal. Premieră Tv. Producţie a studiouri­
citoreşti voinţe, sub tricolorul steag.
î serviciu : L. tocmit dosar penal. de interne VINERI, 3 MAI
ICO). I Cîntece patriotice şi revoluţionare lor cehoslovace (c) • 21,50 Tele­
• 20,25 Actualitatea in economie • • 20,00 Telejurnal • 20,15 Aniversa­ jurnal.