Page 9 - Drumul_socialismului_1985_04
P. 9
Tovarăşul Mae Ceausesou înoreună cu tovarăşa
• » < »
Elena Ceauşeseu vor face o vizită oficială în Canada
T o v a r â ş u l Nieolae Elena Ceauşeseu vor efec lui ministru Brian Mul-
Ceauşeseu, preşedintele Re tua. la invitaţia guverna roney, o vizită oficială tu
publicii Socialiste/ Româ torului general al Canadei. Canada, în a doua jumă
nie, împreună eu tovarăşa Jennne Sauve şi a primu tate a lunii aprilie lflfift.
EPOCA NICOLAE CEAUSESCU i
ţ -.................................—————— —----------------------------------------------------- — \
L
epoca marilor Împliniri socialiste \
î
ţ
\ SENTIMENTE DE ÎNALTA PREŢUIRE, STIMA i
\
\ SI RECUNOŞTINŢĂ PREŞEDINTELUI ROMÂNII,!
\
\
\ TOVARĂŞUL iCOLAE CEAUSESCU \
\ f 7
CAMPANIA AGRICOLĂ D£ PRIMĂVARA \ \
\ „LA MARILE SARCINI ÎNCREDINŢATE Vom da ţării tot \
\ RĂSPUNDEM CU TOATĂ DĂRUIREA" mai multe produse \
Organizarea ireproşabilă a activităţii - \ Este o deosebită cinste obţinut viteze lizice la fo agricole
pentru mine să exprim, in raj printre cele mai mari
Cooperativa agricolă de
condiţie esenţială pentru buna \ \ numele tutwoi sondoiiloi din ultimii ani, realizind in producţie din Băcia obţi S
Valea Jiului care îşi plus faţă de plan aproape
din
deslăşoară activitatea in 500 metri de foraj. Prin a- ne an de an rezultate tot \
\
desfăşurare a lucrărilor pe ogoare \ cadrul Brigăzii geologice dc ceasta depăşire şi 'prin cele mai bune, atit in sectorul i
vegetal cil şi in cel al creş
foraj Iscroni a I.P.E.C. Deva, pe care le vom înregistra
* alături de sentimentele de in următoarele luni, dove terii animalelor. Succesele
V:>rbinclu-ru' despre felul Ştefan, Elena Romanar, muncă Vrem să efectuăm \ profundă dragoste şi inciltă dim că noi, sondorii in ce le înregistrăm sint rodul
cum acţionează in aceste Maria Meming, Viorica lucrările actualei campa \ preţuire, marea bucurie şi cimp minier pentru cărbune, aplicăiii in viaţă a politi
zile pentru grăbirea lucră Basarab a lui G. şi altele. nii la timp şi de cea mai \ satisfacţie faţă dc reale acţionăm cu inalt simţ de cii agr ai e a partidului, a î
rilor agricole, mecanizato Pînă miercuri, la C A.P. bună calitate — aşa cum gerea tovarăşului Nieolae răspundere pentru înfăptui preţioaselor indicaţii şi \
rul Petru Cozmoi de la Itomos au fost semănate ne-a cerul-o secretarul ge \ Ceauşeseu in suprema func rea exemplară a ptogramu- orientări cu care ne jalo
l'.A.P. Itomos ne-a spus : ţie de preşedinte al Repu lui de dezvoltare a bazei nează activitatea tovarăşul î
intr-un pat germinativ pre neral al partidului, tova \
— Se munceşte eu serio gătit grădinăroşte — cum răşul Nieolae Ceauşeseu. \ blicii Socialiste România. de resurse energetice a Nieolae Ceauşeseu, secreta ţ
zitate şi răspundere, fără în aeesl scop, accentul Reinvestirea celui mai iu ţării, elaborat in lumina rul general al partidului.
nici o clipă de răgaz. Eu. ne-am convins în cimp — principal este pus pe or \ bit fiu al naţiunii noastre indicaţiilor secretarului ge De aceea noi, oameni: î
împreună eu colegii mei 70 ha eu oorenndru. 15 ganizarea si desfăşurarea in această înaltă funcţie neral al partidului. muncii din agricultură il
Zeii Morman. Nieolae A- lui cu mazăre, 10 ha cu sfe \ reprezintă voinţa unanimă Pentru împlinirile mari preţuim şi-l stimăm din ţ
vram şi Miliai Binder, azi clă. 10 ha cu mentă şi 10 ireproşabilă ,a activităţii, \ a românilor. petrecute in toate sieiele toată inima pe cel ce con î
eram in cimp cinci s-a lu ha eu lucerna. însămînţa- în operativa din fiecare \ însufleţiţi de strălucitul vieţii economice, sociale şi duce, de peste două dece
minat de ziuă Nu plecăm rea plantelor medicinale seară stabilim planul de exemplu pe care il oferă culiwale obţinute in anii nii, naţiunea noastră spre o î
viaţă tot mai luminoasă şi
de nici pînă nu terminăm se apropie de sfirşit, iar bătaie pentru a doua zi, \ întregii naţiuni tovarăşul ps care cu justificată min- lericită. Realegerea tovară
tie pregătit cele 150 de lui unitatea are pregătită o astfel eă fiecare cooperator, \ Nieolae Ceauşeseu, lucră drie ii numim ,,Epoca şului Nieolae Ceauşeseu in i
ee vor li cultivate eu car torii brigăzii noastre acţio Nieolae Ceauşeseu", mul
suprafaţă de 00 de ha te mecanizator şi cadru de \ nează cu tocită fermitatea ţumim din inimă partidu suprema funcţie de pre î
tofi. Şi nu facem o lu ren. După-amiaza a înce şedinte al Republicii a um
crare oarecare, ei de cea put cultivarea cartofilor, coiul acere ştie concret ee \ şi răspunderea pentru ma lui şi înţeleptului său con plut inimile şi conştiinţele î
ducător, tovarăşul Nieolae
mai hună calitate. are de făcut. încercăm \ terializarea sarcinilor tra noastre de profundă satis
lucrare încredinţată lui sate de Minerul de Onoa Ceauşeseu, a cărui reale ţ
— Unde lllere; iză ceilalţi Ioan Juri, unui dintre cei --- şi cred eă reuşim — să- \ re al ţării, in direcţia dez gere in luncţia supremă de facţie şi bucurie şi, totoda
mecanizatori ? nu pierdem nimic din Urn voltării continue a bazei de preşedinte al Republici ! So tă, a sădit sentimentul ga
mai buni lucrători ai sec \
— Ioan .Juri şi Nieolae ţiei de mecanizare din sat. itul bun de lucru a! aces- I materii prime energetice. cialiste România ne-a adus ranţiei sigure că, sub con-
Avramuţ seamănă ma- tor zile şi să aşezam să- : in suflete o imensă bucurie. \
I \ In luna martie, spre exem
zare, pe ultimele suprafeţe. — în aceste zile nu ne \ plu, sondorii din Valea ZAMFIRA MORCOZAN
vedem capul de treburi - mintă intr-un pat germi- , Jiului, aliaţi in avangarda DUMITRU STATE, membră a C.A.P. \
La sortatul cartofilor
munceau 50 di ■ cooperă ne spune inginerul Mircea nativ bine pregătit. \ bătăliei pentru creşterea maistru principal specialist, Băcia \
toarc in frunte rii F.udo- Pătrînjan, prezent zilnic \ producţiei de cărbune e- Brigada geologică de foraj
chiu ytăiiculescu, Sofica în cimp la locurile de TRAIAN BONDOR neigetic şi cocsilicabil, au Iscroni, I.P.E.G. Deva (Continuare in pag. a 2-a)
Montajul
Menite sporită extinderii lilGiar-muzical
j a
al I.M. Orâştie
culturii arbuştilor fructiferi
lin demers
La Consfătuirea de lucim de lăstari şi fructe uscate
pe problemele agriculturii se prepară medicamente, artistic cu
din luna decembrie n anu ceaiuri pentru o serie de
lui trecut, secretarul gene boli gastrbintesUnale. he-
ra] al partidului, tovară patobilinrc, renale, 'cardio reale rosturi j
şul Nieolae Ceauşeseu, a vasculare. Fructele se pot
subliniat necesitatea ca o consuma atit în stare educative
atenţie deosebită să fie a- proaspătă, cit şi congelate
cordată culturilor de ar sau prelucrate sub formă Citu minute durează
buşti fructiferi, care vor de suc, sirop, compot, spectac olul aicestui poem
constitui pentru viilor o marmeladă. gem, jeleu, scenic de o tulbu rătoa-
?
cultură eh' bază datorită lichior, viu ete. re frumuseţe ('îl ă vre-
fructelor care sint tot mai Coacăzul negru, coacăzul me am i \ ii): - :it în taina
solicitate în alimentaţia roşu, zmeurul, murul, agri unui ti ;np p: in ca re şa-
omului şi în industria şii] şi alte specii de arbuşti se tine ri ne--:t l:l purtat
farmaceutică. se pot cultiva în grădinile învăţ in du-ne Sil-l pri-
Valoarea alimentară a caselor, pe marginea alei vim cu n< - li i i SUfi el .11 lui V
fructelor acestor specii este lor acestora, pe marginea Pentru că ..( i * 1 ut; iţin si
ridicată deoarece conţin parcelelor -.i chiar in. apro epoca•, moi i la iul lite
în jur de o,5 — 1 1 g la sută rar-mu/iru! | •> ca re ur
zahartlri. 2,2 g la sută pierea gardurilor. Perioa tistii ,1 maior i c le la în
acizi organici, 1,2 g la sută da optimă de plantare este lirprin fierea n<‘ică ni că
proteine, 127—21(3 mg la toamna sau primăvara cit Orăştic l-au pus in sce-
mai timpuriu. Distanţa de
sută potasiu, 27,ii—513,7 mg nă a lăţii.* i - 1 • alte
la sută calciu, 4,5 mg la genuri de t ()f rn; ţii —
Ing. MARIA MARCU
sută fier, 52 mg la sută Staţiunea de cercetare in actuala ediţie a Fes
fosfor, 151) mg la sută vi şi producţie pomicolă tivalului naţional ..('.în
tamina C. vitamina B 1, Geoagiu tărea României", e un
B 2, I), l\ PP, provilamina Şeful <1<* brigariA Ioan Ilaicu şi frezorul Fiilop Domokoş — doi oameni de nădejde spectacol pe earc-l ur
A şi altele. Din frunzele ai întreprinderii de utilaj minier Petroşani — lucrează cu bune rezultate Ia uriaşa ma- măreşti vibrînd de emo
şină de danturat, cu diametrul maxim de 3 500
Foto NICOLAE GHEORGHIU
mm.
acestor specii, din vîrfuri (Continuare în pag. a 2-a) ţie. „Generaţia şi epo
ca" e stampa unui timp
în care adevărurile lui
sint „spuse" eu dăruirea
Minereul cuprifer poate coborî fârâ bariere mistuitoare intru împli
nirea ideii artistice. O
fac, intr-o interpretare
începută la cota -| <>20 greutăţile, în prezent avînd vitatea muncii în carieră, va trebui să lucreze efec — Două excavatoare, şa de artişti profesionişti,
metri, astăzi exploatarea în un avans însemnat la lu concomitent eu economi tiv cel tîrziu la 15 aprilie se buldozere, 20 autobascu inginerul Ioana l’opes-
cariera de minereu cupri crările de deseopertă, ceea sirea unei mari cantităţi a.c. lante de mare tonaj, 7 fo cu, lăcătuşul Adrian
fer de la Valea Morii-Brad ce ne asigură zăcămînl bun de combustibil lichid. — Din ce. se compune la reze — arăta inginerul Pe Peşti şan, desenatorul
a ajuns la j- 580 metri. Au tru Indrieş, care răspunde tehnic Cornelia lovescu,
fost epuizate cinei trepte de partea mecanică din tehnicienii Mirela Paul,
a 10 metri fiecare. PATRIEI - MAI MULTE MINEREURI carieră. Acordăm toată a- Ckolişan Trifu. subingi-
— Iarna aceasta am in tenţia bunei exploatări a nerul Nieolae Muntea-
tim pinat greutăţi mari în utilajelor, întreţinerii lor nu Fiecare ar putea fi
carieră — ne spunea in în exploatare. Am pus de — Trebuie precizat — ora de faţă forţa mecani in vederea .creşterii produc „cel mai bun" In in
ginerul Nieolae Oprea, di eurind în funcţiune două continua inginerul Aurel zată din carieră, cunoscut ţiei de minereu cuprifer terpretarea fiecăruia
rectorul adjunct al I. M. excavatoare de mare capa Toma, şeful carierei — că fiind că mecanizarea este extras şi livrat uzinei de versul se înaripează,
Barza. Dar prin eforturile citate acţionate electric, sîntem în curs de monta pîrgliia de bază în reali LUCIA LICIU
întregului colectiv care zarea planului de exploa GH. I. NEGREA
munceşte aici am reuşit prin care am reuşit să re a încă unui excavator tare a minereului cupri Continuare in pag. a 3-a)
să învingem în bună parte creştem simţitor producti de mare capacitate, care fer 1 (Continuare in pag. a 2-a)