Page 90 - Drumul_socialismului_1985_04

DRUMUL SOCIALISMULU

ZILELE
LITERATURII
BELETRISTICE Expresii şi locuţiuni
ÎN VALEA JIULUI
Expresiile şi locuţiunile mult simţită necesitatea u-
sint formele prin care limba, nui dicţionar care să inven­
încopind din data de 25 tarieze şi să explice expre :
aprilie a.c., în organizarea in milenara ei evoluţie, cris­ siile şi locuţiunile cele mai
talizează o îndelungată ex­
Consiliului municipal de ale limbii ro­
perienţă
social-istorică. frecvente
educaţie politică şi cultură Concentrate, relevind o sin­ mâne.
socialistă. Consiliului ju­ gură idee intr-o formă
deţean al sindicatelor şi esenţializată, ele sint în­ Primul dicţionar de acest
Centrului judeţean de li­ deobşte pitoreşti, nu rare­ lei a apărut recent, îmbo­
CRONICA LITERARĂ Dumitru Dem lonaşcu brării, la Petroşani sc des ori suculente, întotdeauna găţind cu încă un titlu de
T
prestigiu
„Dicţionarele
făşoară „Zilele literaturii expresive, purlînd de foarte batros", colecţie ce Al­
şi-a
Glasuri în cîmpia tăcerii beletristice în Valea .liu- multe ori diverse nuanţe ale dobindit popularitatea şi
Iui". în prima zi, librăria
„Ion Creangă" a găzduit spiritului, de la ironia sub­ utilitatea pe care nu le
Proze directe î?i severe prin din tinereţe, de parcă şi-au ţează excepţional de frumos tilă, pină la umorul negru.
faptele narate în asprimea lor incitat pana să lc salveze de două linii principale, pe care, lansarea volumelor : „Or­ poate conferi decit consec­
reală, conforme lumii mine­ Ia uitare. Opisul prozei lui sau mai precis, printre care golii" de Augustin Buzura De cele mai multe ori i- venţa respectării unei tra­
reşti, aparent simplă clar des­ Dumitru Dem lonaşcu ne ara­ vede manifestarea vieţii adică (reeditare), „Ierbarul cu a- diomatice, adică intraduc­ diţii. Semnat de trei cer­
tui de complexă datorită ex­ tă refuzul scriitorului faţă de felul omului de a se plasa mintiri" de Alexandru Că- cetătoare din domeniul
perienţelor decisive ale unei maniera de a se situa pe un între ele : „Nimic nu poate tibile, proprii unei singure
vieţi hotăritoare, permanent teren adaptat faţă de însuşi­ înlocui nevoia, cu atit mai prariu, „Cina cea mai limbi, expresiile şi locuţiu­ lingvisticii - Gabriela Duda,
în confruntare cu natura, lip­ rea unei tehnici narative deja puţin conştiinţa. Nimic nu c lungă" de Mircea Opriţă, nile pot spune multe des­ Aglaia Gugui şi Mărie
site de pitoresc, de acel aer cunoscute. Dem lonaşcu este în stare să înlocuiască viaţa, „Grădina oarbă" de Vasile Jeanne Wojcicki - Dicţio-
anecdotic, dure şi fără ocol un cultivator atent al pro­ nici chiar amintirea despre pre lelul de a gîndi, şi a
stilistic, însumează şi recenta priei sale naraţiuni, un autor ea“. Linia centrală a prozei Igna, „Noctumnalia" de simţi al unui popor, bogăţia
apariţie editorială, Glasuri în al raporturilor deschise faţă lui Dumitru Dem lonaşcu afir­ Virgil Rulat, „Bărbaţii" de
cîmpia tăcerii (Editura Dacia, de perfecţionarea stilului şi a mă ironia faţă de lumea re­ Valeriu Cheoreanu apărute lor iiind o dovadă a vechi­
1985), a lui Dumitru Dem Io- procedeelor scriiturii. levată artistic, şi cînd e con­ mii şi bogăţiei limbii in to­
naşcu. Deschis, faţă de expe­ Orice fapt curent care intră fundată intr-o tristeţe amară la Editura „Dacia" din 7T7ÎŢW
rienţa pe care o putea desco­ in componenţa firească a ma­ (în proza despre cupluri) şi Cluj-Napoca. A fost lansat, talitatea ei, a inventivităţii,
peri în exemplele literaturii teriei epice se luminează din cînd c colorată de persiflare de asemenea, volumul „Gla­ capacităţii asociative, ex­
contemporane, în sensul pro­ afară şi din lăuntru pe un (despre naivitatea tinereţii), şi presivităţii şi spiritului vor­
fond social pregnant. Nuvela cînd umorul sc ridică ia ni­ suri în cîmpia tăcerii" a- nor de expresii şi locuţiuni
cedeelor prozei, a nivelului ex­ „Urăştc-mă cu măsură, Flora 4 * velul satirei (despre prostia bitorilor ei. In marea lor
primării, dar, înainte de toa­ este, poate, cel mai expresiv maturităţii). Derulînd banda părut în aceeaşi editură, ale limbii române este ro­
te, in raportul faţă de reali­ semnat de scriitorul hune­ majoritate, ele sint loarte dul citorva ani de cer­
tate, Dem lonaşcu nu s-a ri­ exemplu al acestui demers de vieţii umane, el menţine prin dorean Dumitru Dom vechi. Din această cauză, cetare şi sistematizare a u-
transpunere a tematicii urba­
sipit pe planul originalităţii ne contemporane din proza această scală, un mod de miş­
scriitoriceşti. In fond, nuvelis­ lui Dem lonaşcu. Legînd strîns care^ a spiritului, în raport cu lonaşcu. La lansare a par­ unora nu li se mai cunoaşte nui material imens. Deşi
realftatea, care însă, se află
tica sa remarcabilă, inspirată linia vieţii şi a morţii, a exis­ permanent în sfera afirmării ticipat directorul Editurii ^originea iar altora li s-a insumează peste 800 de
din actualitatea zilelor noastre,
tenţei umane şi a deplasării valorii umane. „Dacia", Leontin Stoica. deformat in timp aspectul pagini, lucrarea nu este
cu acute şi verosimile conflic­ mediului său ambiant, a unei In proza sa, spiritul critic
te de viaţă, purtătoare ale lumi ce se stinge şi alteia de a privi lumea nu se închi­ Grupul de scriitori pre­ originar. Aşa este expresia exhaustivă, ci reprezentati­
unui valoros şi bogat mesaj care îi ia locul cu o logică de într-o filosofic intelectuală. zenţi la această manifes­ ,,a da stară in ţară", cu vă, ceea ce ni se pare
etic, umanist, face dovada nemiloasă, prozatorul inspirat Ea este deschisă şi flexibilă tare de amploare ce are
implicaţiei sociale şi, estetic, atinge o marc adîncime în Ia bucuriile vieţii, însă, e pă­ loc. în Valea Jiului a mai sensul de a vesti, a face firesc dacă ţinem seama că
a circumscrierii faptelor indi­ proiecţia şi concentrarea ex­ trunsă pină în ultima granulă cunoscut. Cuvintul sfară, apare la o editură şi intr-o
viduale, curente, intr-un rea­ cepţională a motivelor. Apro­ de momentele grele ale soar- avut întilniri cu minerii care înseamnă lum, a căzut
lism potentat. Atit în drama­ piată de aceasta, este şi nu­ tei umane, situarea în prim de la Vulcan şi Puroşeni, colecţie care se adresează
turgie, reportaj, cit şi in pro­ vela „Haina* 4 , în care purtă­ plan a greşelii, inclusiv a celei cu studenţii Institutului de insă in uitare. Necunoscîn- publicului larg, in primul
ză, scriitorul s-a adaptat me­ torul acţiunii, la început uluit aparent minore, caracterul ei mine, a participat la „A- du-l, mulţi vorbitori de azi
diului mineresc, unic în felul de situaţie, dar la sfîrşit mul­ ireparabil, tragismul culpei. ii asociază greşit cu cuvin­ rînd celui tinâr şi nu spe­
lui, poate cel mai puternic ţumit de rezolvarea problemei, Şi, nu mai puţin gravă, co­ tolierul artelor" organizai cialiştilor. Aşa se şi expli­
şi mai profund descoperitor cedează haina predestinată pleşitoare prin forţa, com­ de Casa de cultură a sin­ tul sfoară şi folosesc expre­
al vieţii „Feţelor negre* 4 . A- unei necunoscute, rămînînd, în plexitatea şi frumuseţea ci, se dicatelor Petroşani. Astăzi, sia in forma ,,a da sfoară că inspirata idee a autpa-
ceastă descoperire este expri­ felul acesta, liniştit, „că nu dovedeşte a fi în proza lui in ţară"; ea şi-a păstrat relor de a exemplifica
mată prin fizionomia multiplă poţi trăi cu căldura unei hai­ Dumitru Dem lonaşcu marea în încheierea manifestării
a Văii Jiului, prin mentalita­ ne de împrumut, eînd pe a ta şi inepuizabila temă a dra­ menţionate şi a „Lunii căr­ sensul dar şi-a pierdut ori­ care expresie şi locuţiu,,>
tea lumii de acolo — lucruri ai uitat s-o porţi cu demni­ gostei. In orice situaţie, ia ţii în întreprinderi şi insti­ ce logică. Alte expresii şi cu citate culese, pe cit o
care, sub semnul marilor eve­ tate 44 . Faptele care susţin re­ orizontul vieţii licăreşte ne­
nimente şi a modificărilor ra­ flexia şi problematica, privite încetat un semn, semnul tuţii" vor mai avea loc în- locuţiuni sint recente, căci fost posibil, din bibliogra­
prin această prismă, lasă la speranţei ! limba se află intr-o conti­
pide de viaţă, Işi schimbă per­ tîlniri cu minerii de Ia fia şcolară. Să mai amin­
manent imaginea. Multe un­ iveală, discrete dar încărcate ION LUNGU Petri la şi Lone'a.
ghiuri din această ambianţă, de tensiunea realului brut, nuă evoluţie, îmbogăţire şi tim că şi in lexicografie, ca
pe care autorul le readuce unele conflicte care marchea­ adaptare la noile condiţii in orice domeniu, nu e uşor
imaginar în proza sa, nu ,mai ză şi deosebesc personajele
sînt pe harta topografică ţp au sau unele aspecte şi detalii Luna cărţii în întreprinderi şi instituţii de civilizaţie. Cuvîntul-cheie să iii deschizător de drum.
fost şterse toate, ca să-l pa­ ale situaţiei, epice în conver­ in aceste cazuri este un
rafrazăm pe scriitor. Continuă tirea ci la o semnificaţie u- • La librăria „Miliai E- zilei de !) Mai. După pre­ Noul dicţionar are deci şi
însă să existe prin patina lor nică. minescu" din Deva a avut zentarea însemnătăţii marii neologism al cărui sens
pitorească, prin Istoria lor u- In nuvela „Glasuri in cîm­ meritul „Începăturii" pe
în amintirile păstrate pia tăcerii* 4 , scriitorul schi­ loc lansarea cărţii „Cîmpii sărbători, a urmat un re­ exact nu este cunoscut încă care nu şi-l pot revendica
în germinare" aparţinînd cital dc poezie patriotică de toţi vorbitorii (abstract,
poetului hunedorean Ioan susţinut dc membrii cena­ decit acele op4>- de pio­
Vasiu, apărută la Editura clului „Sarmis" : Valeria absurd, adeziune, aport nierat a căror utilitate se
„Litera". Volumul a fost Cliircu, Ioan Prodţrn, Con­ etc.) ceea ce-i tace să fo­ altă dincolo de orice în­
Viziunea patriei prezentat de redactorul stantin Stancu, Mirela Fă- losească expresiile respec­ doială.
Passionaria Stoiccscu. tive în Împrejurări impro­
Cu postul de copil muşcînd din pîine — • La Haţeg a avut loc o lăitar şi Loredana Flo- prii. Astfel, se făcea de RADU CIOBANU
Copil din moţii lanţului Avram, amplă manifestare dedicată roiu. 4
I,a flama zorilor, privind prin geam A’.V.VV.V“AVrtVirtW. .V/ WiV.V .•.v.'.v.vr.v/.
,
Văd prin cuvinte patria de miinc.
Aprilie în griul nou mă scaldă CRONICA FILMULUI dinţată. Replicile spiritua-
şi-n rouă din metafora-Iumină 0 lumină ia etajul zece luiui avocat Milrana ţii
din lacrima de dragoste şi caldă interpretarea sobră a lui
cum dezmierdarea sub materna mină... Este o poveste simplă, lea al partidului şi-a făcut necunoscuţii dintr-o sală Gheorghe Dinieă — sint dc
Aşa nii-c gîndul, ţara cînd gîndesc perfect liniară, care urmă­ o datorie de onoare clin u dc cinema. o elocvenţă simplă şi f
Aşa rămîn, statornic prin ce spun reşte destinul inginerei lichida toate abuzurile din In rolul titular : Irina Pe- nută, de efect. Trică ai
l’rin tine, simţămînt al meu, străbun Maria Dinu: închisă pe trecut". Textul filmic este trescu. Actriţa degajă o Mircea Diaconu rămînc »n
Perpetuat din veacuri. Românesc. nedrept la începutul anilor relatarea procesului de re­ forţă morală deosebită, for­ galeria personajelor filmu­
’60, eroina este — imediat integrare, de readaptare a ţă‘care în filmul Malvinei lui românesc de actualitate.
EUGEN EVU
după Congresul al IX-lea Măriei la noile condiţii şi Urşianu creează un perso­ Cert este însă că „O lu­
al partidului — eliberată noile realităţi. Ferindu-se naj unic în peisajul cine­ mină la etajul zece" este
din detenţie, repusă în de gesturile teatrale şi ovi­ matografiei naţionale. Ac­ filmul unei actriţe, al ac­
cronica plastică Consecvent drepturi şi înconjurată de lind să asculte vocile la­ triţa are atîta măreţie şi triţei Irina Petrescu ajunsă
grija, atenţia ori interesul şităţii ori tardivele explica­ frumuseţe incit revarsă pe o culme a măiestriei
color cu care viaţa o adu­ ţii ale celor vinovaţi, ca generos asupra filmului profesionale, care a apro­
idealurilor sale estetice ce faţă-n faţă. întreaga de­ respiră victorioasă aerul li­ strălucirea propriei ci per­ piat de spectatori o pelicu­
rulare a naraţiunii sc con­ bertăţii, păşeşte ferm pe fecţiuni. De altfel, întrea­ lă în care trăieşte în mod
Galeriile de artă ale diţiei existenţei, mereu stituie într-o persuasivă de­ treptele combinatului me­ ga distribuţie poate fi ci­ demn un personaj aparţi­
fondului plastic din Deva împrospătată prin obser­ monstraţie a emblematice­ talurgic — în care totul tată pentru exactitatea şi nînd ficţiunii, dar perfect
găzduiesc expoziţia perso­ vaţia directă a pulsaţiei lor cuvinte rostite chiar ia îi este familiar — şi sc promptitudinea cu care se verosimil.
nală de op-art a unui re­ vieţii industriale liunodo- început: „Congresul al IX- amestecă senină printre achită de „misiunea" încre­ VERONICA PALADE
prezentant hunedorean al rene, remarcabil exprima­
genului — Tiberiu Fazakas. tă în ciclurile „Ţevi", „Fe­
Aflat la cea de a 7-a per­ restre" şi „Vîrtojuri". chestrei ansamblului „Ge­
sonală, artistul prezintă Lucrările depăşesc ipos­ Scena si oamenii ei tusa", alături de bunul său
publicului 25 de l u c r ă r i , taza „de interior" avîn- prieten, Ovidiu Dcmea, a
rodul acumulărilor şi ex­ du-şi locul ideal în exterior, ţătorul Cornel Miheţ, care cadru] etapei republicane reuşit să şlefuiască cu mi­
perienţelor spiritual-artis- încadrate firesc, monumen­ cu ani în urmă colinda a Festivalului naţional gală un repertoriu divers.
tico din ultimii doi ani. tal în arhitectura modernă casele din Blăjeni pentru a „Cîntarea României", după Cel mai dificil rămînc re­
Consecvent drumului ales, a oraşelor noastre, adueîn- culege creaţia populară lo­ zeci de ore de repetiţii, pertoriul de dans. Revela­
Tiberiu Fazakas găseşte în du-le un plus do frumu­ cală, organizând şezători, nu mi-am putut reţine o toare a fost în acest sens
op-art un limbaj artistic seţe şi dinamism. Tiberiu ţinînd trează spiritualitatea lacrimă, mărturiseşte învă­ evoluţia „Getusei" în ac­
şoc, racordat viziunii ştiin­ Fazakas creează consecvent satului. ţătorul Ovidiu Miheţ. Emo­ tuala etapă judeţeană unde
ţifice şi tehnologice avan­ idealurilor sale estetice Din puritatea satului ro­ ţiile sint mari". Sint emo­ intr-un interval de 17 minu­
sate, înrudite cu cinetismul compoziţii autonome cu at­ mânesc de totdeauna, a pă­ ţiile creatoare care duc la te au fost schimbate 17
Iui Victor Vasarely (pictor mosferă tensională, cu ritm rinţilor aşezaţi în vatra rezultate de prestigiu. Şi melodii. Dirijorul trebuie
francez de origine magii ia­ interior potenţat, roflcctînd localităţii de munte, Ovi­ acestea n-au întîrziat să să dea dovadă de atenţie
ră). Aceasta convinge în o lume productivă, o lume diu Miheţ a înţeles că de se arate : locul I pe ţară distributivă şi o memorie
primul rînd prin obţiunea a dinamismului util, demne şi titlul de Laureat în edi­ muzicală aparte. Evolu­
pentru pătrat ca format de timpurile noastre de oameni trebuie să te apro­ ţia a IV-a cu ansamblul ţiile pe scenele din ţară ca
al lucrărilor sale, cît şi pă­ avînt construptiv-revoluţio- Deşi foarte tânăr, Ovidiu pii cu sufletul deschis, dar folcloric şi eu ansamblul .şi din multe ţări ale Euro­
tratul concentric realizat nnr Miheţ s-a impus prin mun­ şi să ştii ce vrei. Numai de estradă—revistă, locul pei — Iugoslavia, Austria,
din degradouri de culoare Expoziţia se înscrie prin­ că asiduă confirmată de aşa vei fi înţeles, aşa te II cu brigada artistică, toa­ Franţa, Spania, U.R.S.S. au
— ca element de construc­ tre actele notabile de cul­ rezultate ' ca unul dintre vor îndrăgi, se vor apro­ te trei colectivele fiind al­ confirmat aceste calităţi ale
ţie a compoziţiilor. Expo­ tură cuprinse în ansamblul cei mai înzestraţi şi îndră­ pia de tine, te vor asculta cătuite din elevi ai Şcolii lui Ovidiu Miheţ, iar a-
ziţia este constituită din manifestărilor cultural-ar- giţi instructori artistici din cu încredere. Lucru con­ generale nr. 4 Deva. Cu plauzele au constituit o
lucrări reprezentative a u- tistice din cadrul ediţiei a judeţ. O mare pasiune pen­ firmat atit de elevii săi de primele două formaţii, mărturie elocventă a fru­
nor cicluri : „Ferestre", V-a a Festivalului naţio­ tru folclor, pentru tot ceea Ovidiu Miheţ a candidat museţii inegalabile a folclo­
„Conuri", „Vîrtojuri". „La­ nal „Cîntarea României" şi la Şcoala generală nr. 4 şi în actuala ediţie a rului hunedorean.
birinturi", „Intarsii", „Ţevi" constituie pentru iubitorii ce înseamnă mişcare artis­ din Deva, cît şi de membrii festivalului la locul I pe Un om, un dirijor, căruia
etc. executate cu grijă a- de artă plastică prilejul tică l-a atras permanent orchestrei ansamblului fol­ ţară. scena i-a oferit satisfacţii
cută pentru relevarea ideii întîlnirii cu unul din cei spre scenă încă din anii de cloric judeţean „Getusa". Rezultatele unei formaţii artistice nebănuite, puternic
şi a efectului cromatic spo­ mai consecvenţi reprezen­ liceu. Era acel fior izvorît „Pasiunea copiilor e mai depind hotărâtor de instruc­ susţinute şi stimulate de
rit. Creaţia reflectă evi­ tanţi ai genului op-art la l tor, de modul în care a- căldura familiei.
dent evoluţia gîndirii sale noi. din flacăra unei alte pa­ profundă decit a maturilor. cesta reuşeşte să transmită
artistice, ale eticii şi con­ ION CÂRJOI siuni, a tatălui său, învă­ Urmărindu-i în scenă în scenic. Ca dirijor al or­ MINEL BODEA