Page 93 - Drumul_socialismului_1985_04
P. 93
c a PROLETflRIDIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA! \7
w **** . . JK -.Tcw
IN 1NT1MPINAREA ZILEI DE 1 MAI!
PLUSURI LA CĂRBUNE
rile de deschideri şi pre
SI LUCRĂRI
DE PREGĂTIRE cu 2000 mc, iar Ia lucră
gătiri cu 71,5 ml. O con
S O C I A L I S M U L cu bune rezultate şi pen ţinerea acestor frumoase
tribuţie însemnată la ob
Zile de muncă intensă,
realizări, care vor fi spo
tru minerii de Ia Ăni-
rite în cinstea zilei de 1
noasa. Preocupîndu-se cu
Mai, şi-au adus-o colec
narea ritmică cu mate
tia şi Gurasada, cel al
ORGAN AL COMITETUIUI^JUDEŢEAN IME H îfiîiîîWP consecvenţă de aprovizio tivele atelierelor din Min
riale a fronturilor de lu
sectorului minier Troiţa
cru din subteran, de uti
Bumnm ■autnraiŢ lizarea cît mai eficientă PRODUCŢIE FIZICA
a timpului de muncă şi SUPLIMENTARĂ
a dotării tehnice existen
te, de întărirea discipli Colectivul secţiei neme
Anul XXXVII, nr. 8 540 DUMINICĂ, 28 APRILIE 1985 4 padini - 50 bani nei în producţie, colecti talifere Zlaşti, din cadrul
vul sectorului V al nunei tării miniere Mintia-Vc- întreprinderii mini re Hu
a extras suplimentar, de ţel continuă seria bunelor nedoara s-a mobilizat e-
la începutul anului şi pî- rezultate în producţie şi xemplar în muncă în lu
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ nă în prezent, 1800 tone în această lună. Cu de nile martie şi aprilie, a
: de cărbune. păşirile de plan înregis depăşit greutăţile cauzate
• ■ *
Inginera Adriana Vasi- trate în cele 24 de zile de iarna aspră în ianua
Eforturi susţinute la Insămînţarea leseu, din cadrul compar din aprilie, oamenii mun rie şi februarie, reuşind
cii de aici au ridicat pro
timentului
recupereze
planificare,
integral
să
ne-a comunicat, de ase ducţia marfă suplimenta restanţele şi chiar să rea
porumbului şi erbicidarea păioaselor o atenţie sporită şi pre ră Ia peste 1,4 milioane lizeze producţie suplimen
menea, că'aici se acordă
tară. în trei luni şi două
Iei, producţia netă la 1,5
gătirii viitoarelor capaci milioane lei, producţia decade din an, producţia
La însămînţarea porum şinile de semănat devenite şurat mai greu şi nu s-a tăţi de producţie. La ni fizică realizată în plus
bului şi erbicidarea păioa disponibile spre alte uni putut asigura front de lu vel de întreprindere, lu marfă vîndută şi încasată este de peste 5 00t' tone
selor s-a lucrat din plin tăţi. O dată cu însămînţatul cru pentru două semănă crările de pregătire „Ia la 5,1 milioane lei. în a- talc măcinat şi aproape
celaşi timp au înregistrat
în ultimele zile şi în unită se administrează — în toa tori. Vom spori forţele zi“ sînt depăşite cu aproa 15 000 tone dolomită
ţile din Consiliul unic a- te unităţile — şi îngrăşă- mecanice la discuit, creînd pe 100 ml. importante plusuri la pro In întîmpinarca zilei d<
groindustrial Deva. coope mintele chimice. condiţii pentru a introduce ducţia fizică sortimenta 1 Mai, colectivele de oa
ratorii, mecanizatorii şi în raidul efectuat în în lucru şi a doua semă REALIZĂRI lă; 70 tone plumb, 20 tone meni ai muncii de la Cră-
specialiştii depunînd efor unele unităţi din zona De nătoare. PESTE PLAN zinc, 10 tone cupru, 270 ciuneasa, Cerişor şi Lcle-
turi pentru terminarea lor vei, ne-am oprit mai întîi La cooperativa agricolă tone sulf, 240 tone ben- se, de Ia uzina de pre
grabnică. Aplicarea de er- la C.A.P. Şoimuş. din Brănişca, la pregătirea Situat pe locul al II-lea tonită, 200 tone minereu parare Zlaşti sînt hotărîţi
bicid pe suprafeţele cultiva — Erbicidarea păioaselor, terenului se lucrează cu în întrecerea socialistă pe extras şi prelucrat. La să majoreze sensibil rea
te cu cereale păioase s-a în lucrare ce o efectuează me trei agregate — conduse ţară între unităţile de descopertă, sarcina pla lizările de pînă acum
cheiat la C.A.P. Hărău, canizatorul Ioan Pantea, de Gheorghe Betea, Ioan profil, colectivul Exploa nificată a fost depăşită (Aron Câta, corespondent)
A.E.I. Chimindia şi se a- se apropie de sfîrşit — ne Cozma şi Mihăiţă Ursa. în
propie de final în coope spunea Aurel Luca, pre acest fel — cum ne spu
rativele agricole de pro şedintele cooperativei. nea Tovie Manea, pre
ducţie din Bîrsău, Brănişca, — Cum decurge însămîn şedintele cooperativei, s-a
Cristur ş.a. Referindu-se la ţarea porumbului ? creat front pentru semă MOZAIC
însămînţarea porumbului, natul porumbului, lucrare
Andrei Dima, inginerul şef — Lucrăm cu două uti ce o efectuează mecaniza DUMINICAL :
al C.U.A.S.C. Deva, arăta: laje la pregătirea terenu torul Viorel Jurcă. Se rea
— Semănatul porumbu lui — conduse de Vasile lizează o viteză zilnică de • O epistolă despre o
lui s-a încheiat la A.E.I. Ifrim şi Savel Buga — şi 12—14 ha pe maşină, în epocă
Chimindia şi C.A.P. Hărău cu o maşină de semănat, condiţiile unei griji maxime • Colecţie valoroasă de
pe întreaga suprafaţă pla la volanui tractorului aflîn- faţă de calitatea scmăna- documente medievale
nificată. Consiliul unic du-se Vasile Cuţeanu. Pre donate Muzeului jude
agroindustrial a dirijat ma gătirea terenului s-a desfă (Continuare in pag. a 2-a) ţean
• Remember
® Sărbătoare a muzicii
® Din toată lumea
(pagina a 3-a)
C.A.P. Rişca. Mecanizato
rii Dumitru Marian şi Flo
rin Zeriu pregătesc patul
germinativ pentru porumb.
Foto N. GHEORGHIU
LA UZINA HIDROELECTRICĂ OSTROVU MIC
40 de ani de la vktoţţâ! asupra fascismului
- — 1 — 1 — 1 — - -— " — 1 — H — H — 1 — ~ — 1 — ~ ~
Devierea apei — ultima /
23 August 1944 — moment
redută din bătălia
decisiv în evoluţia tuburilor este o operaţie cu implicaţii directe în asigura a
I.M.C.
transversala
Armarea
Bîrcea,
PREMO.
secţia
pentru lumină României contemporane rea rezistenţei acestora, operaţie pe care Alexandru Far-
caş o execută cu conştiinciozitate.
S-a schimbat radical pei constructorii execută ulti
sajul la Ostrovu Mic ! Deşi mele finisări. Se mai mon tregului popor şi nu un dar
despre locurile şi împre tează cîteva elemente de al marilor puteri europene,
jurimile geografice se poate tîmplărie metalică şi balus care de altfel nici nu erau
spune că au rămas, fizic, trade la căile de acces. interesate, în cea mai mare Scrisoarea
aceleaşi, ele au împru Aici, în inima uzinei, unde parte ca poporul român să wcciiiTr
mutat parcă o sumedenie apa va lucra efectiv pen devină stăpin pe destinele de mulţumire
de tonuri din structurile tru producerea energiei sale. t
moderne ale uzinei pentru electrice, au fost aduse şi Aceste constante ale de Intre numeroasele scrisori cu ele, ciţiva stilpi de sus
lumină ce se construieşte montate aproape toate uti venirii istorice româneşti, ce sosesc zilnic la redacţie ţinere a liniei electrice a-
aici. Chiar drumul care lajele principale. „în lu care definesc independenţa se alia şi una expediată mintite în scrisoare au că
zvîcneşte peste cîmp, din nile februarie şi martie ca ideal suprem al poporu din Răpăit, cu acest con zut la pămint, întrerupin-
şoseaua naţională, a înce •— ne-a declarat ing. Ion lui nostru, sînt evidenţiate ţinut : du-se astfel alimentarea cu
put să fie betonat la acest Cosma, şeful punctului de în desfăşurarea unui alt ,,Pe această cate dorim energie electrică a comu
capăt. Deocamdată, calea lucru din cadrul Antre moment crucial al istoriei să aducem sincere şi căl nei. Repunerea liniei sub
rutieră se opreşte în faţa prizei de construcţii-mon- naţionale : revoluţia de e- duroase mulţumiri colecti tensiune necesita timp,
unul adevărat deal de ba taj — am montat statorul - liberare socială şi naţio vului de electricieni liniori deoarece se impunea de
last, răsărit pe „insula generator şi rotorul la o nală, antifascistă şi antiim- de la I.R.E. Deva, care, vierea pe un traseu care
11
viitorului obiectiv energe turbină, iar la cealaltă — perialistă din august 1944. datorită spiritului de anga să nu mai lie periclitat de
tic. „Acest drum va con statorul generator. După în vara şi toamna anului jare şi dăruire în muncă, viiturile Mureşului. S-a lu
tinua cu un pod, peste cen cum se vede şi rotorul este 1940 România şi poporul au reuşit ca într-un timp crat fără Încetare, zi lumi
trală şi peste baraj, spre adus aici. Urmează, în român au intrat într-o pe record să restabilească nă, ba chiar şi noaptea,
rioadă extrem de dificilă
localităţile rurale situate cîteva zile, să fie pus pe De la prima consemnare funcţionalitatea liniei elec timp de o sâptămînă. Era
în această parte — ne-a poziţie. Subliniez că mon documentară - datorată în care, ca de multe ori, trice care alimentează sa imperioasă nevoie de acest
a fost pusă în cumpănă
explicat ing. Cornel Ivă- tarea utilajelor decurge „părintelui istoriei" Hero- tele Rapolt şi Rapolţel, pre mare efort deoarece prin
nescu, şeful Brigăzii nr. 1, normal, conform graficelor. dot — istoria a înfăţişat fiinţa statului şi dăinuirea cum şi unităţile zootehnice linia respectivă sînt alimen
din Antrepriza de construc La baraj, de pildă, tot în poporul român depăşind naţiunii române. Sub co de pe raza comunei Rapolt. tate cu energie electrică
ţii hidroenergetice Păclişa. această perioadă, au fost vicisitudini de tot felul, pleşitoarea presiune şi a- Acum locuitorii celor două ferma zootehnică a C.A.P.
Momentul lansării grinzilor montate stavilele-clapetă rămînînd el însuşi pe pă- meninţare a marilor puteri sate beneficiază din nou Rapolt şi complexul de vaci
fasciste, prin odiosul Dic
de pod va constitui etapa în cele patru deschideri mîntul strămoşesc, dezvol- de efectele de neînlocuit de la Bobîlna şi activitatea
tat de la Viena din 30 au
maximă a construcţiei. deversoare". tînd o înfloritoare civiliza ale curentului electric, iar in zootehnie fără energie
Pînă atunci (sfîrşitul lunii Barajul. O parte dis ţie. Luptele purtate de gust 1940, României i-a fost activitatea în unităţile zoo electrică se desfăşoară
mai) lucrăm, cu forţe con tinctă a obiectivului ener poporul român sub condu tehnice decurge normal". foarte anevoios. Acest lu
smuls nordul Transilvaniei,
centrate, la priza centralei getic care sugerează mai cerea marilor voievozi şi anexat Ungadei hortyste, La semnătură - „Un grup cru l-au înţeles electricie
care se află, acum, la faza mult decît orice, în sin domnitori, împotriva cotro de cetăţeni care respectă nii de la I.R.E> şi au ac
iar în octombrie 1940 la
betonării ultimilor 6 m din gularitate, măreţia luminii pitorilor străini s-au desfă şi apreciază munca seme ţionat cu devotament şi dă
conducerea statului au a-
înălţime (1 600 mc)". smulsă din fuiorul apelor. şurat timp de secole şi au nilor lor". ruire, meritînd din plin
juns, Ia intervenţia Ger
împreună cu şeful brigă „De la 1 martie, cînd a culminat cu războiul de in
maniei lui Hitler, Garda de
Ce se intîmplase de fapt? cuvintele de mulţumire din
zii am intrat în centrala început să şe dezgheţe un dependenţă din 1877. Cu Mureşul, venind mare în scrisoare.
uzinei. Atmosferă de a- cerirea independenţei de Prof. DUMITRU BARNA
partament proaspăt zugră MARIN NEGOIŢĂ * stat a României la 9 mai ultimele două săplămini, a ION CIOCLEI
erodat malurile şi, o dată
vit. Centrala a fost aco 1877 a fost un act al în-(Continuare în pag. a 2-a)
perită şi închisă complet, (Continuare în pag. a 2-a}
