Page 94 - Drumul_socialismului_1985_04
P. 94
Paq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Acţiuni poiitico-educative desfăşurate de sindicate 23 August — moment decisiv
• Colectivele muncito binatul siderurgic Hune • Pentru sfîrşitul aces (Urmare din pag. 1) luţionară din ţară se matutreg, fără nici o fisură, a
reşti clin minerit, siderurgie, doara, recent, a avut loc tei săptămîni, la C. S. Hu rizase pe deplin, cînd preformat o unitate de gra
construcţii, clin celelalte o masă rotundă cu tema nedoara este programată Fier şi generalul Ion Anto- gătirea politico-militară a nit, fără scindările eviden
ramuri ale economiei ju „Sporirea calităţii oţelu masa rotundă cu tema nescu, înstaurîndu-se dicta revoluţiei fusese desăvîrşită, ţiate, în împrejurări simi
deţului Hunedoara îşi am rilor înalt aliate". „Posibilităţi de reducere a tura militaro-fascistă. La iar împrejurările internaţio
lare, în alte ţări.
plifică eforturile pentru a • Schimbul de experien consumului de metal în scurt timp, România, în nale conturau un cadru Victoria românească din
intim pi na eu realizări deo ţă organizat de comitetul construcţii metalice", la ciuda voinţei poporului favorabil, P.C.R. a hotărît august 1944 a avut remar
sebite marea sărbătoare a sindicatului de la Trustul care vor participa cadre român, d fost împinsă în declanşarea revoluţiei. în cabile repercusiuni politice
celor ce muncesc — 1 Mai. de antrepriză generală con tehnice şi activul sindical războiul antisovietic, alături după-amiaza zilei de 23 şi militare în ansamblul
Astfel. la sfîrşitul săp strucţii montaj Hunedoara din secţia confecţii me de puterile fasciste, ceea August 1944, regimul anto- războiului, grăbind sfîrşitul
tămâni trecute, colectivul — Deva a avut în atenţie talice a combinatului hu- ce a provocat dezastrul e- nescian este răsturnat, con
acestuia cu circa 200 de
întreprinderii miniere Pa- „întreţinerea, repararea şi nedorean. conomic, militar şi politic ducătorii lui arestaţi şi se zile, scutind astfel omeni
roşeni, care a chemat în folosirea trailorelor autori- al ţării. instituie un nou guvern, în rea de incalculabile jertfe
acest an la întrecere toate dicătoare", temă asupra Rubrică realizată în faţa acestor eveni care pentru prima dată în umane şi materiale. Ziua
unităţile miniere din ţară, căreia au insistat în dez cu sprijinul mente care prefigurau încă istoria noastră intrau şi de 9 mai 1945, cînd forţele
raporta extragerea, peste bateri şefi de brigăzi, Consiliului judeţean de atunci o adevărată ca reprezentanţi oi partidului coaliţiei antihitleriste în-
al sindicatelor
sarcinile de plan, de la în maiştri, şefi de echipe. comunist. Declanşarea la genuncheau definitiv Ger
ceputul anului, a peste • La clubul minerilor tastrofă naţională, poporul 23 August 1944 a revoluţiei
mania fascistă, găsea ţara
22 000 tone de cărbune. în a- din Lonea s-a desfăşurat o Programul român nu a rămas pasiv şi, a însemnat, totodată, înce noastră şi armata ei alături
ceea.şi perioadă, oamenii interesantă masă rotundă Cenaclului Flacăra în frunte cu Partidul Comu putul războiului împotriva de toate forţele democra
muncii de la Exploatarea cu tema „Respectarea nor în judeţul nostru nist Român, nu a aşteptat Germaniei hitleriste, act su
tice în lupta pentru liber
minieră Deva au extras .şi melor de protecţia muncii ca libertatea şi viitorul să-i veran şi independent al tate şi independenţă pentru
prelucrat suplimentar 2 500 — factor de importanţă Programul Cenaclului fie hotărîte prin deznodă- României. La chemarea în sine şi pentru toate popoa
tone minereuri cuprifere majoră în evitarea acci Flacăra al Tineretului Re mîntul confruntării între flăcărată a partidului co rele iubitoare de pace şi
şi complexe. Lor li se ală dentelor de muncă". voluţionar, organizat de marile puteri. Comuniştii au munist, întregul popor s-a suveranitate naţională.
tură energeticienii de la • Consiliul municipal al C.C. al U.T.C. şi revista trecut la elaborarea strate angajat cu entuziasm şi Aşa cum sublinia tovară
întreprinderea eleclrocen- sindicatelor Deva şi comi „Flacăra", continuă. Mesa giei desfăşurării de ansam spirit de jertfă în lupta şul Nicolae Ceauşescu:
trale Deva, care au livrat tetul sindicatului de la gerii muzicii tinere vor fi blu a mişcării de rezisten pentru victoria revoluţiei de
„înfăptuirea revoluţiei din
suplimentar sistemului e- Grupul întreprinderilor de oaspeţi dragi pentru tinerii ţă, de unire a tuturor for eliberare socială şi naţio august 1944 a constituit re
nergetic naţional 209 mi gospodărie comunală şi lo- din : ţelor democratice într-un nală antifascistă şi antiim- zultatul luptei Partidului
lioane k\Vh energie elec cativă organizează la se • Petroşani — duminică, front unic naţional al în perialistă. Izbucnirea şi des
Comunist Român, de unire
trică. diul unităţii simpozionul 28 aprilie tregului popor, ca temelie făşurarea revoluţiei în a clasei muncitoare, a ţă
« In organizarea comite „40 de ani de la victoria s Orăştie — luni, 29 a- a desfăşurării cu succes a România in august 1944 rănimii, a intelectualităţii,
tului sindicatului din Com asupra fascismului". prilie luptei de eliberare. consemna astfel un fapt a tuturor forţelor naţionale
• Certej — marţi,. 30 a- în condiţiile în care miş inedit în practica revo
pentru apărarea intereselor
prilie. carea de rezistenţă a po luţionară mondială. în lup întregului popor, a integri
Spectacolele vor începe
Devierea apei—ultima redută la orele 17,00 şi vor avea porului român atinsese a- ta de eliberare împotriva tăţii şi independenţei patriei
loc pe stadioane. pogeul, iar situaţia revo ocupanţilor, un popor în noastre".
din bătălia pentru lumină
. .• ' • - v ■ . +*■’v Xi' f» * ’ •
(Urmare din pag. 1) centrală bazin liniştire, di-
sipator), ne-a răspuns: CA,MP A NI A AlGRICOLA DE PRIMAV ARA
pic, am urcat clin nou pc „Cea mai importantă fază
baraj — ne spune Ghcor- a lucrărilor, . spre care ne
ghe Compot, şeful unei îndreptăm, o constituie de
formaţii de dulgheri. De vierea apei, programată la Eforturi susţinute k i însămînţarea porumbului
atunci, am ajuns cu pilele 15 iunie a.c. Rîul Mare
barajului la cota camerei care curge, în prezent, (Urmare din pag. 1) buna desfăşurare a acestei tatea semănatului. La ca lucru un mare număr de
mecanismelor. Mai avem printr-o „spărtură", va fi lucrări şi a erbicidării petele tarlalei rămîncau — oameni. Astăzi (vineri, 2(i
de betonat, pe înălţime, deversat peste baraj şi vom tului. Erbicidarea păioase- păioasclor îşi aduc contri uneori — boabe ncîncorpo- aprilie a.'c. — n.n.), sînt
încă 14 m". betona locul respectiv, pînă lor — în care sînt angre buţia şi cooperatorii Lu- rate în sol. Cooperatorii ce prezenţi în cîmp Nicolae
La baraj au fost concen la nivelul corespunzător, în naţi Mircea Voica şi Ioan creţia Gavrilă, Lina Dîmpu, participau la semănat le Crăciun, Ioan Luca, Ema-
trate multe forţe. I-am circa o lună. Apoi începe Dăncuş — se apropie de Avram şi Ioan Gabor. în acopereau cu pămînt. Nc-a noil Sav, Avrămuţ Luca,
cunoscut pc dulgherii din acumularea apei, care du final. Am întrebat-o pe ziua raidului nostru se interesat, la această uni Traian Dehelean, Loghin
formaţiile conduse de rează, la debitul actual, Doina Vrăbiescu, şefa fer muncea într-o tarla din a- tate care este aportul coo Irinca, Nicoleta Borlea,
Gheorghe Brumă şi Ion cam o zi. Sîntem conştienţi mei legumicole : propierea satului. Terenul peratorilor la buna desfă Mariana Filip, Cornelia Ban
Tofan, pe fierarii Aurel că trebuie să facem totul — Ce se lucrează în gră era bine mărunţit, iar se şurare a campaniei agri şi Viorica Benţa. Partici
Burlacu, Ion Băjenaru. pentru apropierea termenu dină ? mănatul se efectua la adîn- cole de primăvară. Aurel parea numeroasă la lucru
Ştefan Hodorog, pe beto- lui de punere în funcţiune, — Plantăm varza timpu cimea de 7—8 cm. C.A.P. Lupaş, preşedintele unită a oamenilor din sat este
niştii Iosif Fantini şi Şte aşa cum ne-a cerut se rie. Azi am început lu Bîrsău are semănată cu ra- ţii, ne spune : o garanţie că vom termi
fan Mutu. „De fapt — cretarul general al parti crarea şi, încă din prima piţă IC ha. Plantele sînt — Avem în fiecare zi la na grabnic semănatul. ei
ne-a explicat betonistul dului, tovarăşul Nicolae zi, au venit la muncă un deja înflorite, dar nu a II
Vasile Sîrbu — noi turnăm Ceauşescu In perioada ce număr mare de coope început încă recoltarea fi
<n
betoane şi aici, la baraj, urmează, ritmul construc ratoare. acestei culturi. Se impune vi
şi la priza centralei. Ac ţiei se va intensifica, prin — Care d i n tre ele se să se treacă la strîngerea (B
ţionăm în amîndouă locu creşterea numărului forma dovedesc mai harnice ? rapiţei şi introducerea ei C;
(I
rile pentru a termina cît ţiilor de dulgheri şi întă — Toate, dar mai ales în hrana animalelor, deoa ta
mai repede acest obiectiv rirea celorlalte echipe". Letiţia Bedea, Anuţa Un rece suprafaţa respectivă ci
energetic care este aştep Deci, după toate so gur, Anişoara Crişan, Elena urmează a fi semănată. rii
tat de toată lumea". cotelile, prin iulie a.c., Căinanţ, Mana Tamaş, Le In tarlaua din apropie şii
şa
Prin aceste ultime cu Uzina hidroelectrică Ostro- tiţia Lucaci, Otilia Cor- rea Mureşului a C.A.P. LI
vinte, betonistul a pus, vu Mic va produce energie nean, Veroniea Perţa şi Banpotoc am întîlnit la pe
cum se spune punctul pe electrică. Pînă atunci, Va altele. pregătirea terenului şi se- Ci
„i" sau, mai bine-zis, de sile Matei şi Constantin La C.AP. Bîrsău semă mănarea porumbului im
getul pe... lumină ! Fiindcă Grădinaru (macaragii), Ion natul porumbului se apro portante forţe umane şi (IVI
energia electrică o aştep Ciocan (injector), Dănuţ pie de sfîrşit, lucrarea fiind mecanice. La discuit lu D(
tăm cu toţii de la acest Petrică (deservent de uti coordonată de Lcnghel crau Gheorghe Sofran, Ti- cit
obiectiv. Ne interesează, laje), echipa de oşeni con Toma, inginerul şef al coo bor lănci şi Adalbert Bol- Al
Uf
mai presus de toate, dusă de Vasile Ulici (care perativei. Se realizează un dici, iar la însămînţat Li- lăr
cînd va porni curentul lucrează la peree) şi cei decalaj corespunzător între viu Luca. Inginerul şef al lC7.
electric, produs aici, pe lalţi oameni din brigada pregătirea terenului - e- cooperativei, Mircea Onea, cîr
funiile stîlpilor ? Ing. Ilie nr. 1 muncesc cu dăruire fectuată de mecanizatorii coordona îndeaproape cele Gl
re
Bota, adjunctul şefului de pentru pregătirea devierii Iacob şi Costică Bob — şi două lucrări, iar acest fapt C.A.P. Pricaz. Mecanizatorul Nicolae Mihăilâ şi viorel OR
brigadă, care răspunde de apei — ultima „redută" semănat, — lucrare reali se reflecta în terenul pre Balotă, inginerul şef al unităţii, sînt doi dintre eroii bă Ian
>
„nodul hidrotehnic" (baraj. în bătălia pentru lumină. zată de Pavel Popa. La gătit grădinăre.şte, în cali tăliei pentru însămînţat in această primăvară. Ac
căi
—
-
> — — m — m — • — m — j — • — • — •— • — • — — o « • — • # - Lu
cui
Pe panouri mari sînt nel Păcuraru, Nicolae Ga ra
BR
înscrise în culori vii, a- Tone de piese turnate cu preţuri de cost reduse bor, Trandafir Zepa şi Iul
trăgătoare, chemări la în alţii trebuie consideraţi, CA
trecere, angajamente, gra într-un fel, artişti în me los
SII\
fice cu realizările „la zi", activitatea oamenilor mun locul lingotierelor „LC 74“ ţitorul Iefta Veliciu, secre într-un număr total de seria lor. Mai ales fiindcă lan
nume de fruntaşi, compa cii din secţia turnătorie a (de 7,4 tone, turnate în nu tarul organizaţiei de bază circa 1000 bucăţi. Fiind între uneltele de bază pen Să
raţii pentru reducerea fost eficientă. Realizările măr de 50—60 bucăţi pe - am redus preţul de cost vorba, deci, de piese în tru desfăşurarea muncii se gos
na)
consumurilor energetice fizice pozitive s-au obţinut lună), începînd din acest cu 12 961 lei la piese din serie mică sau unicat, află şi dălţile de... sculp cah
etc. Toate sînt noi, reflec- an, am trecut la turnarea fontă, am micşorat consu avem o mulţime de tehno tură ! Activitatea lor este (Mi
tînd perioada trimestrului în condiţiile reducerii pier lingotierelor „LC38", de mul de cărămidă refracta logii specifice pe care le devansată cu cel puţin o
întîi şi cerinţele întregu derilor de metal, celorlal 4,4 tone. Lunar, cîte 105— ră de la 1,4 kg/tonă, Ia 1,31 aplicăm în fiecare lună. In lună faţă de restul atelie
lui an 1985. „Vrem să ne te consumuri.' De pildă, 115 bucăţi. La acest tip Rg/tonă, iar la energie e- această diversitate, consu relor, întrucât piesele care
la turnarea oţelului, pier
prezentăm în faţa tuturor de lingoticre, numai ma lectrică am obţinut o eco murile se urmăresc pe fie trebuie turnate se execută
aşa cum sîntem, cu tot ce derile de metal au fost mai nopera de formare pro- nomie de un kilowatt/ care agregat de bază şi mai întîi aici, în mărime
avem şi ce ne mai lipseş mici, faţă de anul prece priu-zisă este mai mică, în tonă".' pentru fiecare categorie naturală, din lemn de brad, Ti
te - ne-a declarat Nicolae dent, cu 1,2 la sută. De rest, toate operaţiile şi de materie primă". tei şi paltin. In 1984 au tru
Sîrbu, secretarul comite asemenea, la fontă şi lin- fazele ciclului (uscare, ră La turnătoria de oţel Iată cîteva elemente din- recuperat 22,8 tone de lemn. Vre
tului de partid al secţiei gotiere, procentul planifi cire, turnare, dezbatere, se execută o gamă largă tr-o astfel de fişă cumula La neferoase, pe primul să .
turnătorie din C. S. Hune cat, de 2,7 Ia sută, ,a fost curăţare etc.) sînt aceleaşi. de piese pentru combinat tivă, pe trimestrul I 1985: trimestru al acestui an bilă
non
diminuat la 2,6 la sută. O — de la cuplaje şi lagăre costurile de producţie au
doara. Aşa cum ne-a în Şi, în condiţii mai intense la cuptorul de 5 tone s-au ploi
văţat secretarul general reducere de 0,1 la sută de activitate, colectivul a de 1 kg, pînă la pîlniile economisit 14,98 lci/tonă fost reduse cu 287 741 lei. mă
slab
al partidului, t o v a r ă ş u l înseamnă, de fapt, 7,8 to reuşit în primul trimestru cu cot pentru furnale, turnată, ficro-siliciu — Numai la piese din bronz, sect'
Nicolae Ceauşescu, printr-o ne piese din fontă obţinute 1985 să reducă preţul de de 7,8 tone. „Avîndu-i per 1,05 kg/tonă, minereu in de pildă, s-au economisit ratu
bună propagandă vizuală suplimentar numai pe a- cost cu 60 lei pentru fie manent în frunte pe cei 60 dian — 0,26 kg/tonă, silico- 3 702 lei/tonă. cupi
grac
şi alte mijloace ale muncii această cale. care tonă de lingoticre. de comunişti — ne-a decla Adunate la un loc, a- într<
politice de masă, ajungem — In primul trimestru Intre cei care semnează rat Roman Petric, secreta calciu — 0,49 kg/tonă, var ceste rezultate obţinute în
La
la rezultate bune, îndeosebi 1985 — ne-a declarat ing. aceste rezultate se numără rul organizaţiei de bază — ars — 0,72 kg/tonă, energie trimestrul I 1985 dau o cu c
în creşterea calităţii şi re Bogdan David, şeful sec electrică — 1,68 kWh/ economie totală la preţul LOCS
ducerea costurilor de pro ţiei — am continuat acţiu echipele de formatori con toţi oamenii din atelierul tonă etc. de cost de 1 440 000 lei, CU ti
ducţie. Precizez că aceste nile de reducere a consu duse de Frunzescu lacomi nostru au acţionat pentru Aceleaşi preocupări pen adică foarte aproape de mar»
soar
panouri sînt, de mai multă murilor specifice în toate şi Ştefan Batki, topitorul reducerea consumurilor, cifra 1 461 716 lei — cît Inter
vreme, o oglindă a hărni atelierele, deşi producţia Aurel Miclo.şoni ş.a. „Tot creşterea eficienţei econo tru reducerea consumurilor s-a realizat pe întregul secte
ciei colectivului nostru şi la atelierul modelărie — an 1984 ! rolof
tru
de muncă". fizică a crescut simţitor. pe primele trei luni ale mice. Turnăm lunar cîte neferoase — întreţinere.
Intr-adevăr, şi în 1984, Un singur exemplu ■ în anului — menţiona cură- 300 de repere distincte Oameni ca Iosif Borza, Cor M. LIVEZEANU
