Page 95 - Drumul_socialismului_1985_04

DUMINICĂ, 28 APRILIE 1985 Pag. 3

MZIUNE

NIC A,
KÎLIE COLECŢIE
! 0 EPISTOLĂ DESPRE 0 EPOCĂ
copiilor VALOROASĂ • Dintre colectivele de deschisă o secţie de croito­ tre cei 5 copii ai săi (doi
matele in- DE DOCUMENTE muncă ale minei Lupeni, rie pentru femei şi bărbaţi băieţi şi o fată), care vor
tnalc de gim- în tumultuosul an 1848, mocratic. Astfel îşi scrie cele mai bune realizări le • Prin realizările deosebite continua tradiţia de hărni­
ale Româ- ca punct prioritar, acela al MEDIEVALE obţinute în producţie, cie a tatălui • La unita­
nasculin, fc- i C. A. Rosetti esle silit să înregistrează sectorul III,
Aspccte din I ia drumul exilului, dar el înfăptuirii unirii politice : condus de inginerul Gheor- schimbul condus de mais­ tea nr. 53 a I.C.S. Alimen­
e pe apa- | n-a trăit îndepărtat de nea­ „1. Ca naţia română care donată Muzeului ghe Cotormani. De la în­ trul loan Tişoiu, de la aglo- tara Hunedoara, sub ochii
[Tansmisiune este împărţită în mai multe ceputul anului şi pînă la gestionarei, o fată răsco­
i de la Sala mul său şi, cu asprimea judeţean meratorul nr. 1 al C. S. Hu­
•ilor din PIo- I durerii, a purtat stindardul trunchiuri şi a cării naţio­ zi, minerii de aici au ex­ nedoara, se menţine în leşte în două lăzi cu co­
J libertăţii naţiei sale prin nalitate s-au păstrat din tras suplimentar planului vrigi după... un covrig. Cind
duminical | tot ce a publicat. De aco- îngrijire providenţială prin­ în anul 1984 muzeul de­ 15 000 tone de cărbune. fruntea întrecerii socialiste i se atrage atenţia, inter­
ii din Japo- ■ Io, din Parisul care a adu­ tre atîtea veacuri de ne­ venii a intrat în posesia Aproape în totalitate, spo­ în toţi anii acestui cinci­ vine cu „argumente" inter­
unei colecţii de 36 docu­
nat pe aceşti pribegi nă- norociri să se unească in­ rul de producţie aparţine nal • „Trei decenii la vo­ minabile Sofica (mama
erea progra­ . zuitori ai unei patrii li­ tr-un singur stat". mente medievale din Ţara brigăzii conduse de Mihai lan pe şantierele de lumină
bere, in „dechemvrie" 1850, Haţegului, prin donaţia ale ţării" — s-ar putea numi fetei), gestionară în celă­
mai îşi înnoieşte cerinţa de­ Dorei Baiu, soţia lui Mihai Blaga, care exploatează lalt schimb, la acelaşi ma­
rsarea a 40 J C. A. Rosetti tipăreşte şi-i cretării unui invăţămînt Baiu (1914-1980), pasionat două abataje frontale echi­ o eventuală carte despre gazin 4> „Mă numesc Ro-
i de la victo- trimite cea de ,,A doua general şi gratuit : „6. Ca cercetător al trecutului is­ pate cu complexe mecani­ harnicul conducător auto mulus Ciorogariu şi locuiesc
supra fascis- I epistolă domnului Barbu instrucţia (învăţătura) şi losif Gyorgy Loricz, de la
şi sârbâtori- ' Ştirbei, răspuns la opisul toric al meleagurilor hunc- zate o La restaurantul în Deva, pe strada N. Gri-
Silei Indepen- educaţia să nu mai fie un dorene. Documentele cu­ „Perla Crişului , al I.C.S. gorescu, nr. 9. In spatele
11
“ României, său din 17 octomvrie no. privilegiu ci obştească, gra­ prind perioada secolelor
uri de jertfa ■ 1389 pentru deschiderea tis (fără plată) pentru ca comerţ mixt Brad, au fost grădinii casei mele, mai
rie (II) şcoalelor", socotită „carte XV—XIX şi reflectă reali­ instalate două tancuri fri­ Remember bine zis la capătul străzii
iu muncii, , rară", ajunsă greu în ţară fieştecare... să poată la tăţi economico-sociale şi gorifice pentru depozitarea Muntenia, pe un teren vi­
icol literar- sfîrşitul carierei sale să se politice ale ţinutului Imne-
•al-coregralic | şi a cărei nerăspîndire uite cu mîndrie inapoi şi dorean. Atrag atenţia în şi distribuirea berii, de cîte ran, se află o grămadă de
at in colabo- ' autorul o anticipează încă cu un zîmbet de fericire şi 1 300 I capacitate. Dotate cioburi din sticlă (circa
cu Consiliul j in textul tipărit, formulîn- mod deosebit două docu­ cu instalaţii proprii de frig 40-50 tone). Acest depozit
al al Uniunii de credinţă". mente scrise pe pergament, A.C.H. Păclişa o Comunis­ al nimănui îşi aşteaptă va­
ralc a Sintii- I d-o ca pe o acuză adusă Rosetti crede în transfor­ chitind d in secolul al şi de creare a presiunii, tul Dan Mîrzacu, maistru
»r din Româ- ' domnitorului Ţării Româ­ mările radicale care vor XV-lon, cele două agregate pot lorificarea de aproape 10
neşti : „ai cenzura şi după Primul, emis ele Matei păstra berea la tempera­ principal la I. M. Barza, ani. Noi, locatarii am spri­
artistic (co­ . credinţa dumitale nimeni aduce propăşirea poporului sectorul Brădişor, se va pen­ jini o acţiune în acest sens.
„Drum de său : „9. Să nu mai fie Corvinul, la 3 iulie 1458, tura de 3-4 grade C timp siona la 1 Mai 1985. Săr­
I nu mă poate citi". biruri dăjdii... ci să fie con­ prin caro a întărit în po- de mai multe zile, fără a-i Cine o iniţiază ?" e Adrian
urn al. De format mic, păstrată tribuţii obşteşti în propor­ sesia satelor Băieşti şi afecta calitatea • La Pe­ bătoarea muncii îi va pri­ Miclea este unul dintre
■ în Depozitul de carte' veche Ohaba, pe Baiu şi Vueiul, lejui şi un bila/iţ de peste
>9 APRILIE de la Orăştie, pe cele 56 ţie cu starea fiecăruia şi ] f i i i lui Sandrin clin Băieşti. troşani, din iniţiativa di­ 25 de ani lucraţi în sub­ cei mai vrednici conducă­
tori auto de la autobaza
să treacă in casa statului '
urnal , de pagini ale ei, „epistola" ca să se transformeze în , Al doilea document, emis recţiilor comerciale jude­ teran. Sănătate şi „La mulţi din Brad. Autobuzul lui
ţeană şi municipală a fost
itoreşti voin- ■ face un rechizitoriu dom­ drumuri şi canaluri ca să-şi I la 8 mai 1492, aminteşte de ani !“ ® Cetăţenii din
sub tricolorul nului impus şi menţinut de înlesnească transportul în ' răscumpărarea soţiei nobi­ organizat un concurs al Micro 15 — Deva, dacă vor este tot timpul curat, şo­
. Versuri şi , puterile străine, părtaş la vitrinelor, sub genericul ferul respectă prograrrful
ce patriotice | înrobirile poporului, neluînd porturi... care înviază. co- | lului român Ita şi a celor „Noutăţile primăverii". Cîş- să ştie ce filme rulează la de lucru, se poartă civili­
voi uţ ion are merţul, agricultura şi in- . doi fii ai săi, luaţi-în cap­ cinematografele din muni­
iilitatea in e- în seamă dorinţele progre­ dustria, in şcoli în care I tivitate de către turci, în tigători au fost deopotrivă zat cu cetăţenii. Drum
mio siste ale cărturărimii acelor copiii contribuabililor să , urma unei expediţii de jaf unităţile comerciale, care cipiu trebuie să vină în bun ! • Pentru colectivul
a: *olcIorie I ani, care considerau in- ce avusese Ioc în Ţara şi-au prezentat cu gust ul­ centru, pentru că afişierele I.F.A. „Vîscoza" Lupeni a
r). ntru rod- ' strucţia (învăţătura) tineri­ se moralizeze şi să înveţe i
11
t.vviiiînturilor o profesie . 1 laţegului. timele noutăţi, cit şi cum­ din cartierul lor nu sînt fost terminat şi dat în fo­
Ire — cintece lor posibilitate, de a dobîn- Cartea—epistolă este un i Celelalte documente da­
obiceiuri de di drepturile culturale şi tează clin secolele XVIII — părătorii • La ferma 8 — actualizate cu... lunile • losinţă blocul D11, cu 60
:-a politice care li se cuve­ adaos la interesul şi admi- I XIX şi reprezintă registre solarii Sintandrei a înce­ Acum, cind îşi face bilan­ de apartamente, amplasat
an-foileton neau, autorul cărţii gindin- raţia faţă de vîrfurile căr- j put construcţia unor solarii ţul anilor de muncă in
r): ,.Vcrdi“. turărimii româneşti, care | de venituri şi cheltuieli, in vecinătatea unităţii. Cu
>dul ii du-se la „instrucţia adevă­ intr-un neuitat an de la • obligaţii ale ţăranilor iobagi cu sticlă, numite „sere subteran, la mina Petrila, bucurie, în casă nouă ! •
jurnal. rat publică adică a poporu­ către feudali, scrisori etc.
lui întreg iar nu numai mijlocul veacului al XlX-lea | Prin valoroasa donaţie, co­ reci", prin care va creşte maistrul Constantin Alexa Pe pirtia din apropierea
cum faci dumneata a unii nu şi-au strămutat crezul , lecţia Muzeului judeţean suprafaţa de producţie a constată că în aproape toţi cabanei Buta din masivul
mici părticică a naţiei". lor durabil, ca acest pă- | s-a îmbogăţit cu noi iz­ unităţii cu încă două hec­ cei 25 de ani a lucrat nu­ Retezat are loc astăzi cea
MEMAi Spre sfîrşitul „epistolei", mint să cunoască zorii unor , voare de cunoaştere a tre- tare • Pe B-dul „Victoriei" mai la sectorul I, ca şef de de-a lll-a ediţie a concur­
Rosetti expune programatic, vremi viitoare îzbînditoare. j rutului istoric al melea­
în 9 puncte, referirile sale gurilor hunedorene. din oraşul Vulcan, la par­ brigadă şi maistru, in urma sului de schi dotat cu
la reformele ce se impun Prof. MARIA BASARAB j terul blocului C3-1, a fost sa rămîn în unitate 3 din­ „Cupa Adrian Napău".
O luminâ la
(Patria); Zorro şi posibil a fi aplicate de Muzeul judeţean Prof. IOACHIM LAZAR
t-II (Arta) ; un guvern cu adevărat de­ Deva * 1
ARA: Omul şi
seriile I-II
sala A) ; Lo- nii CD SINT MICI... • C o m p a n i a britanică A ÎNFLORIT LILIACUL chide florile; 3) Ţinute la pa­
fulgerătoare „British Airways" (B.A.) a puc — „...eu liliac în floare",
sala B); Niek PIGMEII ? cumpărat un nou avion „Con­ pînză de C. Monet — Cultivă TRICENTENAR J. S. BACH
superdetectlv corde", in condiţiile în care ORIZONTAL : 1) ...Syringa, liliac; 4) Ignis, iu centru ! —
; Surorile (Ar- Nu suferă de inauiţie, nici se Înregistrează o creştere a numele ştiinţific al liliacului Cinstit; 5) Rezultat la măci­
1 ROŞ ANI: Vra- (le insuficienţa hormonului cererii pentru zboruri cu a- — Posed; 2) A pictat un ..Li­ natul griului — Localitate in
îriile I-II (Pa- creşterii. Şi eu toate acestea, eest supersonic, a cărui rea­ liac înflorit" şi un „Buchet de S.U.A.; 6) Carte î — Dinsul — S Ă R B Ă T O A R E A M U Z I C I I
itoarccrea Vla- cei mai „înalţi" pigmei a- lizare, acum ciţiva ani, părea liliac" (Theodor) — „Uneori Eata din liliac 1 ; 7) Liliac...
Unirea); Cire- frieani abia ating 1,45 m înăl­ să fie un mare fiasco fi­ liliacul înfloreşte...", piesă de
' Noiembrie) ; ţime. Piuă recent cauza a- nanciar. bănăţean — Puşa Rusu; 8) Sub egida UNESCO, anul djn vasta sa creaţie. Arta
: Mitică Po- eestui fenomen a constituit Cu acestea, flota de „Con­ teatru de Tudor Popescu; 3) Lac in Finlanda — ultimele acesta se sărbătoresc 300 fugii — cea mai cunoscută
(le
Autorul
poezii
ciclului
ultural); VUL- o enigmă pentru oamenii de corde" a companiei britanice frunze de liliac ! — Arnold
"•r orii (Lu- ştiinţă. Ileccnt, insă, spe­ aeriene a ajuns la şapte a- „Liliacul timpuriu" (Nicolae) (abr. in bot.); 9) Metru pă­ de ani de la naşterea une­ lucrare — rămine o capo­
•2A: Glis- cialiştii unui laborator de parate. — Pictor rus (1814—1930), sem­ ia dintre marile personali­ doperă a construcţiei for­
- s, t iile I—II genetică al Universităţii din natarul tabloului „Liliac în­ trat — Liliac... în Ardeal; 10) tăţi ale muzicii — Joh an mei, concepută şi scrisă
Ziiricli au reuşit să facă un • Poliţia italiană a anunţat florit"; 4) Un oaspete in fapt Arbust numit şi „liliac de
i; PETRI LA : pas spre dezlegarea misteru­ Sebastian Bacii, reprezen­ intr-un stil polilonic sever,
ori start (Mun- lui. Se ştie că hormonul arestarea a trei membri ai de seară — Din cel vegetal munte" — Diminutiv de la A-
; AN IMOASA : creşterii transformă unele Organizaţiei teroriste autoin­ tace parte şi liliacul — Neon; lexandru; 11) Pictor francez tant de Irunle al precla- ea fiind alături de cele
(Muncitoresc); substanţe clin organism — titulate „Brigăzile Roşii 1 ', in 5) Curea ! — In acel loc — (1832:—1883), autorul pinzei „Li­ sicismului. Preţuit, în viaţă, două caiete de Preludii şi
1: Legenda cu- poptidele — in fermenţi ai cursul unei operaţiuni desfă­ „Ponoarcle" din jud. Mehe­ mai mult pentru măiestria de Fuga din Clavecinul
singuratic (Rc- creşterii, care se aseamănă, şurate la Roma. Cei trei a- dinţi, unde anual are loc „Săr­ liac alb" — Ale liliacului sint lui de organist-interpret, bine temperat, punctul de
3RAD: Undeva, ea structură şi funcţie, cu restaţi — Vittorio Antonini, albe şi violete, in formă de
(Steaua roşie) ; insulina. Există doi ase­ Pietro Varone şi Antonella bătoarea liliacului"; G) Sensi­ buchet, plăcut mirositoare. decit pentru valoarea lără relerinţă al genului.
della Ventura — fuseseră con­
LRZA: O aface- menea fermenţi. Producerea bil la indiferenţă — Cremă ; asemănare a creaţiei, omul Formal, 1. S. Bach nu a
ară (Minerul) ; in organism a unuia dintre damnaţi in contumacie pentru 7) ca un Tulg — ................ Roşu", Dicţionar: APLO — NEAC — J. S. Bacii a suportat cu
C : Cuibul sa- ei depinde de hormonul creş­ participare la răpirea genera­ SAEN. inovai (inovaţii numeroase
clor (Patria) ; lului american James Dozier staţiune balneoclimaterică în demnitate povara lipsurilor are in orchestrări), folosind
terii ile trei ori mai activ. la 17 decembrie 1981, precum
Zu/.uc (Fla- Piticii care suferă de insu­ şi Ia alte acţiuni teroriste. jud. Harghita; 8) Poet rus PETRU PARDÂU materiale, iar artistul Bacii Iormele preexistente lui. El
3EOAGI U-BAl : ficienţă a hipofizei şi pig­ (1895—1925), căruia ii aparţin a purtat cu modestie însem­ n-a creat una din iormele
arilor (Casa de meii. care nu au această • Cel mai mic vulcan clin lu­ versurile: „Vremea liliacului" nele genialităţii artistice.
; HAŢEG: Moa- insuficienţă, au in schimb me, avînd o înălţime de 13 — Ţărm ; 9) Asia ! — Ţine pe care le-a practicat
’ălifar (Dacia); acest ferment, dar la un ni­ metri şi circumferinţa crate­ 1. S. Bach şi-a constituit o (Capriceio, Ricercar, Suita,
AveiTismen- vel extrem (le redus. Spe­ rului de opt metri, este situat dreapta — Comună in Canada; ■ ŞAH — Concurs, operă monumentală sub ra­ Sonata, Cantata, Messa,
seriile I—-II ; cialiştii au introdus hormo­ 10) Mediu natural pentru dez­ port cantitativ şi valoric,
: Zbor pericu- nul creşterii in organismul la circa 120 km la sud-est de voltarea liliacului — Luna li­ problema nr. 3 Fuga etc.), dar tuturor
>a de cultură) ; piticilor şi al pigmeilor : la Ciudad de Mexico. Denumit pînă in clipa in care, is­ acestora ie-o impus am­
V : Dreptate în primii, nivelul fermentului a Cuexcomati, el a luat naşte­ liacului timpuriu (pop.); 11) Mat în 2 mutări tovit de eiort şi muncă mi­ prenta personalităţii sale
Mureşul); 1LIA: devenit normal, dar la pig­ re în 1664, in urma erupţiei Suportul fiorilor dc liliac — găloasă, se siîrşeşte orb,
rănit din dra- mei nu s-a schimbat nimic. unui vulcan vecin. Popocate- Semnează poezia „In intîmpi- lăsînd din mină pana care artistice, reuşind să le
e viată (Lumi- De unde concluzia că, ceva petl, al cărui vîrf este vizibil CONTROLUL POZIŢIEI : ducă la cel mai inalt grad
MELARI: Prea în organismul acestor vină- din capitala mexicană. narea liliacului" (Radu). ALB: Re5, Df4, Tc2, Cg4, s-a oprit la măsura 239 din de expresivitate prin pro­
ntru luna mai tori ai pădurilor tropicale In prezent,, un grup de vul- VERTICAL : 1) Ii aparţine p :c2 cintecul său de lebădă
»). împiedică producerea aces­ canologi a trecut la studie­ NEGRU : Rh4. Arta fugii, in anul 7750 cedeele de dramatizare şi
tui ferment. rea minivulcanului pentru a muzica şi textul melodiei „Sub simlanizare, prin măreţia
determina îndeosebi dacă el liliacul inliorit" (Nicolae) — (Menţionăm câ problema nr. (ultimele note au lost : S' şi măiestria construcţiilor
s-a stins pentru totdeauna. Agricultură (abr.); 2) Gene­ 1 — ziarul clin 7 aprilie a.c. bemol, La, Do, Si, ceea ce
EMEA roasă — Cind liliacul işi des- — este „mat in 2 mutări"). in transcrierea muzicală a polifonice, imbinate cu căl­
dura învăluitoare , a armo­
■BBBBBBBN DIN TOATA LUMEA epocii însemna BACH). niilor, prin impetuozitatea
Creaţia sa îmbracă toate
o Jack Biircham, al cin­ 7/ 7 7 7 7 7 7 Y 7 /7 genurile şi iormele muzi­ şi cursivitatea neîntreruptă
U prto'iabil pen- cilea om căruia i s-a implan­ 7 2 3 4 5 6 7 â 10 11 a lluxului metodic, combi­
■ - ■-
28 aprilie 1985 : tat o inimă artificială, a în­ 1 fa ? / cii vocale şi instrumentale, nate cu infinita varietate
va fi răcoroa- cetat clin viaţă la Spitalul 2 H H cu excepţia muzicii de sce­
a general insta- Audubon din Louisvillc (Kcn- nă. metro-ritmică.
i cer temporar tucky — S.U.A.), unde fusese m W / 1 Stilistic, formal şi proce­
Local vor cădea operat, cu 10 zile înainte, de 3 Uf H Melomanilor, ca şi tutu­ dural, muzica lui Bach a-
Lai ales sub for- dr. william C. Dcvrics. ror celor preocupaţi de evo­
; aversă. Vînt Deşi cauza morţii nu a fost 4 luţia limbajului muzical, le parţine epocii preclasice pe
moderat din precizată, in primul comuni­ m w k m sint binecunoscute cantate­ care o încununează, in-
1 vestic. Tempe- cat de presă al spitalului se 5 v /a /a cheind-o printr-o operă
minime vor £1 arată că el suferise de insu­ m le (a calelei, a poştalionu­
;e intre 3 şi 8 ficienţă renală şi respiratorie. 6 m , •âXîT | lui, ţărănească, „Cearta monumentală de stil baroc.
iar cele maxime Devries a mai făcut, înaintea ////A dintre Phoebus şi Pann" Este stadiul optim al baro­
i şi 18 grade. Iui Burcham, trei asemenea 7
operaţii. Primul pacient cu o ii % zA v , etc.), coralele şi ipo'etele, cului muzical ; Bach repre­
unte, vreme rece inimă arificială a fost Barney V ///A oratoriile, Marea Missă in zintă punctul nodal de tre­
mai mult noros. Clark, care, operat în de­ <5 Uţ m Si minor, preludiile şi fugi­ cere de la preclasicism ba­
vor cădea ploi cembrie 1982, a supravieţuit IBS • Za a a m , 1
linţă do trnnsfor- patru luni. Ceilalţi doi pa­ 1 1 W k le pentru orgă, concertele roc ia clasicismul de stil
n lapoviţă şi nin- cienţi, încă în viaţă, sînt £ y////. pentru clavecin-solo şi con­ rococo, pe care-l vor ilus­
Vint moderat cu William Schrocder (operat la to ' ■ m W / certele pentru clavecin şi tra fiii săi, alături de mari
ficări izolate din 25 noiembrie 1984) şi Murray ' //■ V a
tl vestic. (Meteo- Haydon (17 februarie 1985). Un 11 sas m orchestră, pentru vioară clasici vienezi.
de serviciu: Pe- alt bolnav căruia i s-a im­ 1 i L- şi orchestră, ca sp nu ci­
muţ). plantat o inimă artificială, cu n Ynui tăm decit o infimă parte Prof. IOAN F1LIP
o lună in urmă, este suedezul
Leit Stenberg.