Page 98 - Drumul_socialismului_1985_04
P. 98
Paq 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI
ADUNAREA FESTIVĂ DIN MUNICIPIUL DEVA Plenara Comitetului Central
(Urmare din pag. 1) tenit eforturile, atit în ceea milioane lei confecţii tex
ce priveşte recuperarea ră- tile şi alte produse. al Uniunii Tineretului Comunist
adunarea festivă au adre mînerilor în urmă înregis Sărbătorind zilele de 1 şi 19,<
sat Comitetului Central al trate în primele luni ale a- 9 mai, vă rugăm să primiţi W
Partidului Comunist Ro nului, cît şi pentru înde asigurarea, legămîntul fier Luni, 29 aprilie a.c. s-a- desfăşurat jurările, ca revoluţionari devotaţi cauzei
mân, tovarăşului NICOLAE plinirea şi depăşirea sarci binte şi solemn al comu Plenara Comitetului Central al Uniunii poporului şi partidului nostru, intereselor 19.5
CEAUŞESCU, o telegramă, nilor de plan pe cele 4 luni niştilor, al tuturor oameni Tineretului Comunist, care a analizat şi majore ale României socialiste, să parti
în care, printre altele, se din acest an. Astfel, in pe lor muncii din municipiul dezbătut proiectul Raportului Comitetu cipe activ la realizarea integrală şi la un
spune : rioada trecută de la înce Deva şi judeţul Hunedoara lui Central al Uniunii Tineretului Comu înalt nivel calitativ a sarcinilor ce le 20,3
„Antrenaţi în marele c- putul anului şi pînă în pre de a fi întotdeauna un de revin.
fort naţional pentru înfăp zent, prin aplicarea măsu taşament de nădejde al nist cu privire la activitatea desfăşurată
tuirea obiectivelor econo- rilor stabilite de conduce partidului, de a pune în în perioada dintre Congresul al Xl-lea şi De asemenea, Plenara a analizat şi dez
mieo-socialc adoptate de rea partidului referitoare Ia treaga noastră capacitate Congresul al XH-lea ale U.T.C. şi sarci bătut .modul de organizare şi desfăşurare 20.5
cel de-al XlII-lea Congres sporirea producţiei de căr de creaţie şi muncă, toate nile ce revin Uniunii Tineretului Comunist, a întrecerii uteciste în anul 1984, „Tinere
al Partidului Comunist Ro bune şi energie, am rea strădaniile şi eforturile din întregului tineret, în vederea participării tul — factor activ în realizarea obiective
lor deceniului ştiinţei, tehnicii, calităţii şi
mân, oamenii muncii hu- lizat peste prevederi 220 activitatea ce o desfăşurăm tinerei generaţii la înfăptuirea hotărâri eficienţei", preocuparea pentru întărirea
nedoreni vă raportează, cu milioane kVVh energie elec in slujba făuririi unei lor Congresului al XlII-lea al P.C.R. 22,1
îndreptăţită mîndrie, mult trică, 10 mii tone huilă ne Românii mereu mai puter La lucrările plenarei a participat şi a continuă, politică şi organizatorică
stimate şi iubite tovarăşe tă, 2000 bucăţi stîlpi hi nice, suverane şi demne, luat cuvîntul tovarăşul Emil Bobu, mem a U.T.C., pentru î n t ă r i r e a res
secretar general, că in in draulici pentru abatajele a unei societăţi care va bru al Comitetului Politic Executiv, se ponsabilităţii faţă de calitatea de mem
tim pi narea zilelor de 1 si f) miniere. S-au realizat, de păşi glorios pe drumul lu cretar al C. C. al P.C.R. bru al Uniunii Tineretului Comunist, pen
mai şi-au amplificat necon asemenea, peste plan 3,0 minos al comunismului. tru formarea şi educarea cadrelor din a-
Desfă.şurîndu-şi lucrările într-o atmo paratul Uniunii Tineretului Comunist şi Bl
sferă însufleţitoare de puternică angajare Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti dioj:
SPECTACOL OMAGIAL revoluţionară, comunistă, premergătoare din România, precum şi activitatea inter G‘,30
forumului tineretului, Plenara C. C. al agr;
naţională a organizaţiilor de tineret şi stu juri
Măreaţa sărbătoare a cînd poporul român con şi trupul sîntem noi/ Fii U.T.C. s-a constituit într-un nou prilej denţi din România socialistă în anul 1984. puni
întâiului de Mai, scumpa dus de partid şi-a luat prin demnă naţiune de pace iu de a reafirma, în numele întregului tine Luînd cuvîntul în cadrul lucrărilor tOVÎ
Cea
oamenilor muncii de pre jertfe soarta în propriile bitoare/ Increde-te-n eroul ret, angajamentul că se va acţiona cu Plenarei, tovarăşul Nicu Ceauşescu, mem prc.‘
tutindeni, a fost marcată inimi, păşind pe calea pe care l-ai ales". fermitate pentru participarea activă şi bru supleant al Comitetului Politic Exe mei
tin
ieri la Deva de spectaco edificării societăţii socia La realizarea spectacolu conştientă a tinerilor la îndeplinirea sar cutiv al C. C, al P.C.R., prim-sccretar al pun
lul organizat do Comitetul liste. Eroilor de atunci şi lui, regizat de Mircea cinilor reieşite din hotărîrile Congresului C.C. al U.T.C., a arătat că perioada pre 10,00
judeţean de cultură şi e- patriei de totdeauna le-au Ocoş, pe un libret al scrii al XlII-lea al P.C.R. Inţelegînd şi însuşin- gătirii Congresului al Xll-lea al U.T.C. 10,05
ducaţie socialistă şi Con fost închinate versurile : torului Eugen Evu, şi-au du-şi pe deplin noile exigenţe ce decurg citoi
jst
tece
siliul municipal Deva de „Nl Ju dorm eroii tăi prin adus contribuţia colective marchează intensificarea întregii activităţi poai
educaţie politică şi cultu cimitire/ Nu dorm eroii tăi artistice fruntaşe : corurile din documentele de partid şi de stat, politico-organizatorice desfăşurate do or Rcvi
ră socialistă. Spectacolul pe sub ţărînă/ Tu, patrie, reunite ale sindicatului din indicaţiile secretarului general al ganele şi organizaţiile de tineret, sub şi f.
(le :
s-a constituit. în acelaşi i-ai prefăcut lumină/ Tu, învăţămînt, G.I.G.C.L., Di partidului, tovarăşul Nicolac Ceauşescu, conducerea organelor şi organizaţiilor de nul
timp, într-un vibrant oma patrie-i cinsteşti cum se recţiei sanitare judeţene, Uniunea Tineretului Comunist va acţiona Pubi
giu adus împlinirii a 40 de cuvine/ în vecii, vecilor recitatorii casei de cultu neabătut, sub conducerea organelor şi or partid, ceea ce va asigura îndeplinirea tu tin
na
ani de la victoria asupra sînt vii prin tine". ră, Teatrul de estradă, an--' ganizaţiilor de partid, pentru întărirea turor angajamentelor asumate şi dă expre Din
fascismului şi Zilei inde Sărbătoarea Intîiului de muncii politico-cducative în rîndul tineri sie adeziunii depline a întregului tineret, lui;
pendenţei României. Mai aduce în scenă mo samhlurile „Getusa" şi lor, astfel îneît aceştia să-şi lărgească ori la politica internă şi externă a partidului radi
„Silvana", de la liceul in
1 la
In scenă sînt aduse, rînd mente ale muncii avîntate, dustrial nr. 5 şi şcoala ge zontul pregătirii profesionale şi politice, şi statului nostru, hotărârii sale de a ac mar
ţiona, cu întreaga energie şi capacitate,
pe rînd, momente de vi ale zilelor noastre, clipe nerală 4 clin Deva, actori să devină militanţi activi pentru afirmarea pentru înfăptuirea obiectivelor adoptate cii;
şilor
brantă şi nepieritoare isto de bucurie ce poartă am ai Teatrului „Valea Jiu- noului în toate domeniile vieţii economi- de Congresul al XlII-lea al Partidului *tiri
rie a poporului român, de prenta acelei descătuşări 1 uiPetroşani, ansamblu co-sociale, să se comporte, în toate împre Comunist Român. ri<
c-
profundă încărcătură pa generate de Congresul al rile folclorice „Doina Mu Sul î
triotică făcînd ca sufle IX-Iea al partidului, de reşului'* Orăştie, „Arde Iclin
tul să tresalte de mîndrie epoca pe care cu nease leana", formaţia vocal- sa n
pentru faptele înaintaşilor, muită mîndrfe o numim instrumentală de Ia şcoala Simpozion In viforul de foc 17,30
18,00
pentru sacrificiul suprem „Epoca Nicolac Ceauşescu". generală 8, solista vocală La Clubul „Lira" din dioji
pe care l-au aşezat la te Deschizătorului de drumuri Gabriela Floreseu din Hu municipiul Deva a avut tern
★ 1
melia pămîntului scump noi, cârmaciului înţelept, nedoara, căluşarii din loc ieri simpozionul: „9 Mai al insurecţiei porii
numit România. 1877 î a t o v a r ă ş u 1 u i Nicolac Geoagiu. dansurile pădu- — 40 de ani de la victoria şi spre Moldova. Totodată, în fă]
constituit un început de Ceauşescu, i se aduce un reneşti Lelese. Scenogra asupra fascismului. Ziua Conj
eră pe drumul indepen vibrant omagiu : „Din llu-, fia a fost semnată de ar ,s-a început curăţarea ora lea;
denţei şi neatîrnării conso nedoara, vatră de eroi/ Noi tistul plastic Ion Bozeşan. Independenţei României". şului Braşov, a localităţii 20,10
Iui i
La simpozion au luat
lidat prin actul insurecţio îţi trimitem flori de pri parte veterani ai celui de Ghimbav şi ocuparea pos gesti
nal de la 23 August 1944, măvară/ El inima ne ceste M1NEL BODEA al II-lca război mondial, tului de radio Bod. Prin intr-
lupte grele au fost cuce
terii
m m m m activişti de partid şi de rite aerodromurile, s-au 24,00
stat, lucrători clin dome capturat avioane şi s-au
niul culturii, cadre di luat prizonieri, între care
dactice, elevi. erau mulţi ofiţeri din per
Au prezentat comunicări: sonalul misiunii Armatei
dr. Victor Deaconu — „Con de uscat hitleriste. La mij DK
tribuţia României la răz locul zilei de 25 august term
boiul antihitlerist oglindi 1944, Braşovul a fost com Obic
ta) ;
tă în opera tovarăşului plet eliberat. bă «
Nicolae Ceauşescu"; Con In lupte grele, de ceas dorn
stantin Purcileanu — cu ceas, angajate pe teri şa (
„P.C.R. — organizatorul şi toriul judeţului Covasna, Fapt
Penh
conducătorul efortului în s-au distins subunităţile de lor
tregului popor în susţine grăniceri, dispuse pe linia
Par
rea războiului antihitle frontierei vremelnice, pre hoch
rist"; Constantin Mărgărint (Urmare din pag. 1) cum şi Regimentul 4 arti nă |
— „Armata română în re lerie Braşov, acestea ve iernii
voluţia de eliberare socială sale să ocupe imediat po nind în ajutorul vînători- aşler
(Cult
si naţională, antifascistă şi ziţii pe aceste aliniamente. lor de munte. Leg
antiimperialistă din august Ofensiva noastră spre Cbar
1944"; Alexandru Donici — Cu eforturi maxime, în oraşul Sf. Gheorghe a con LON
ciivoi
„Participarea armatei româ mai puţin de două zile au tinuat cu înverşunare, îm ANK
fost învinse distanţele, os
ne la eliberarea Ungariei şi preună cu ..Divizia Tudor Crist
Cehoslovaciei"; Dănilă Mol- taşii instalîndu-se pe pozi Vladimireseu" şi cu Divi URIC
/Viei,
la
ţiile
ordonate.
basti
dovan — „Recunoaşterea zia 202 sovietică, sosite BHA
internaţională a contribu nord de Carpaţii Meridio între timp pe acele locuri. lc dc
ţiei active a poporului ro nali, acţiunile cu caracter După şase zile de bătălii roşie
la W
mân la obţinerea victoriei insurecţional au fost com memorabile, sistemul de mă
asupra Germanici hitlc- binate cu operaţii tactice fortificaţii al inamicului CEO/
(Cast
riste". clasice, pentru crearea li n-a mai reuşit să reziste. TEG:
nei linii de Contact direct Au căzut eroic mulţi os mine
cu trupele nemţeşti şi ale taşi, subofiţeri şi ofiţeri (Daci
meni
Ungariei
horthyste.
îm
Două premiere industriale la C.S. Hunedoara preună cu alte unităţi ale din diviziile noastre de mun LAN
te, ca şi din celelalte uni
de ci
( armatei române, vînătorii tăţi româneşti' şi sovietice, Fante
rcşul
Ion
de munte au asigurat aco
maiorul
ţ (Urmare din pag. 1) cit mai raţional instalaţia, recuperate, recondiţionate sile Curcă şi Cornel Boca, perirea liniei de demarca între care sublocotenentul j un
Crantă,
pentru a atinge in timp şi relolosite din mijloacele sprijinul acordat de secţia
am citit pe leţeie lor bu optim parametrii proiectaţi, fixe existente. După intra mecanică II din C. S. Hu ţie din platoul transilvan, Nicolae Păiuş. La 8 sep
tembrie 1944, oraşul Sf.
apărînd trecătorile munţi
curia succesului, emoţia deschizind astfel cel de al rea in producţie a acestei nedoara şi de atelierul me lor spre Valea Prahovei Gheorghe era eliberat. | V
reuşitei depline. Au Încer doilea flux al combinatu linii tehnologice, va creşte canic al uzinei de cocsi
cat deopotrivă acest senti lui : O.E. II - O.S.M. II - sensibil producţia de smoa ficare. Tire
ment maiştrii constructori grupul de laminoare", sub lă specială, ulei naltalinic In finalul momentelor de tru îi
Tudor Polilronie, Petru Uiun linia ing. Gheorgbe Ranga, şi ulei de creuzot, produse racordare la circuitul pro întreţinerea culturilor vrem
cerul
şi Vasile Viorel, maiştrii şeful secţiei O.E. II. chimice prin care se va re ductiv a celor două impor vor <
montori Cornel Boca şi Ist- Intr-un alt ţperimetru de duce importul unor ase tante obiective industriale, (Urmare din pag. 1) In această perioadă se sub
van Szoks, maistrul electri foc continuu al C.S.H. - menea materii prime. siderurgiştii hunedoreni au continuă şi recoltarea ma lapov
Prcci
cian Cornel Prode, ca şi la distilăria de gudroane La rîndul său, inginerul adresat o telegramă C.C. precum .şi la recoltarea şi nuală a rapiţei, urmînd ca şi ca
Vin tu
maistrul oţelar Mircea Po- a fost semnată extinderea principal mecanic Octavian al P.C.R., tovarăşului valorificarea verdeţurilor terenurile eliberate să fie rat, d
capacităţii existente cu o Bocean, care a coordonat Nicolae Ceauşescu, in care,
povici, topitorul şei Florea — spanac, ceapă şi ridichi. însămînţate cu porumb. pe ral’
nouă linie tehnologică, prin in permanenţă lucrările, printre altele, raportează fi cu]
Voicu, prim-topitorul Ro- care se va prelucra În din partea beneficiarului, că dedică aceste succese In prim-planul urgenţelor Totodată este necesar să 2 şi
mulus Lung, oţelarul Gheor- se află plantarea neîntîr- fie pregătite temeinic ac cele r
treaga cantitate de gu alături de maistrul princi zilei de 1 Mai şi se an
ghe Vasile, macaragiul ziată pe toate suprafeţele ţiunile de însilozare a fu 5 şi 1
droane rezultate la C. S. pal exploatare Gheorghe gajează să depună toate se va
Ştefan Sălcuceanu, dispe „ Victoria" Călan. După Bodreanu, a ţinut să evi eforturile pentru a atinge a verzei, gulioarclor şi co rajelor, cît şi trecerea la şi în*
cerul Matei Toloargă, şi, cum ne spunea ing. Geor- denţieze hărnicia, pricepe intr-un timp cit mai scurt nopidei. în paralel, trebuie prima coasă a luccrnei.
La
o dată cu ei, toţi cei care ge Marosin, şeful secţiei rea şi dăruirea formaţiilor parametrii planificaţi, să făcute fertilizările, erbici- Pentru creşterea produc va fi
au lucrat sau care vor chimic-distilăria de gudroa de constructori din toate sporească neîncetat pro datul şi praşilole manuale, ţiei de lapte, în fiecare riabil.
iar la răsadurile de toma
unitate şi fermă trebuie
exploata această modernă ne, noua capacitate este cele patru brigăzi ale ducţia de oţeluri superioa te şi ardei să fie efec asigurată o bună hrănire Vîntu
rat,
instalaţie. ,,Dedicăm acest echipată cu utilaje şi insta I.A.C.R.S. Hunedoara, in re şi de produse chimice, tuate lucrările de întreţi şi îngrijire a animalelor, tempe
succes zilei de 1 Mai şi laţii de concepţie şi pro special ale echipelor con eficienţa întregii activităţi nere, acţiuni ce se pot folosind judicios toate re oră d
ne angajăm să exploatăm ducţie românească, unele duse de loan Ţurcanu, Va din combinat. realiza în bune condiţii sursele de nutreţuri, pînă teorol
L. Pr
chiar şi pe timp de ploaie. la ieşirea la păşunat.