Page 10 - Drumul_socialismului_1985_05
P. 10

Pnq t                                                                                                                                DRUMUL SOCIALISMULUI NR.




                           EPOCA NICOLAE CEAUSESCU                                                                                                           •PiBItli

                                                                                                                                                                              13,00
                                                                                                                                                                              13,05
                                          epoca marilor împliniri socialiste




            „Cintarea României” — ctitorie spirituală care sporeşte corola de frumuseţi a patriei                                                                             14,35



                                                                                                                             a ,nmmm a amamw a mmmt a mmm a ammm a amamm a mmmm a aaaam a mmmm a mmam a
                Festivalul   naţional   „Cîn-   şi   siderurgişti,   constructori,   înseamnă  că  tot  al  şaselea   ţionate:   Festivalul   culturii   *  «             l
              tarea  României",  iniţiat  de   energetîcieni,   ceferişti,   ,chî-   locuitor  face  parte  dintr-un   şi  educaţiei  socialiste  hu­  I                  S   14,45
                                                                                                                                                                              19,00
              secretarul  general  al  parti­  mişti,  ţărani  cooperatori  şi   colectiv  artistic.  La  aceas­  nedorene   „Sarmis",   Luna                                 19,15
              dului,   preşedintele   Repu­  mecanizatori,  tineri  şi  vîrst-   tă   împlinire   cantitativă   se   culturii  şi  educaţiei  socia­  Vocala lui Dor      I   19,40
              blicii,   tovarăşul   Nicolae   nici,  români,  maghiari,  ger­  adaugă   cea   calitativă.   In   liste  în  Valea  Jiului,  festi­  I •«
              Ceauşescu,  a  cuprins,  încă   mani  şi  de  alte  naţionali­  întrecerea  cu  celelalte  ju­  valurile   zonale   „Cîntecele   Nu întrebaţi patria ce-i   I
              de  la  primele  sale  mani­  tăţi  dau  contur  culturii  ma­  deţe  ale  ţării,  etapele  re­  Streiului",   „Zarand”,   «Mu­  l                          s
              festări,  în  totalitate,  melea­  teriale  şi  spirituale  hune­  publicane   ale   festivalului   reş,  pe  marginea  ta",  „Sub   **  Fiecare o poartă în sînge, în cîntec, în grai  I  20,30 J
              gurile  hunedorene,  care  îşi   dorene de astăzi.  au   adus   judeţului   Hune­  arcuri  de  lumini",  „Festiva­  (  Patria este vocala lui Dor,
              aduc  o  reală  şi  specifică   Dacă  în  prima  ediţie  a   doara  numeroase  premii  şi   lul  portului,  cîntuîui  şi  dan­  Singura adevărată.                 1
              contribuţie  la  sporirea  co­  Festivalului   naţional   „Cîn-   titluri  de  laureaţi.  Compa­  sului   popular   pădurenesc",   I  Bucium de lumină      s I    1 I
              rolei  de  frumuseţi  a  pa­  tarea  României",  Hunedoa­  raţia  este  sugestivă  şi  în   „Orăştie,   vatră   de   cultură                                  21,50 'J
              triei.  Există  un  specific  al   ra   participa   la   activitatea   acest  caz,  12  premii  în  pri­  românească"  şi  multe  alte­  Unduie adevărul patriei.  I
                                                                                                                       I
              spiritualităţii   hunedorene.   de   creaţie   şi   interpretare   ma  ediţie  a  festivalului,  iar   le,  Ia  care  se  adaugă,  în   %  Nu întrebaţi patrie ce înseamnă,  s
              El  s-a  format  în  scurgerea   cu  1  269  formaţii  artistice             fiecare   localitate,   festiva­   Fiecare ajunge pe firul iubirii la patrie   I   yr
              anilor,  clădindu-se  pe  bo­  şi  151  cercuri  şi  cenacluri,   în  ediţfa  1981/83  -  198  pre­  luri   şi   săptămîni   cultural-   I  Şi patrie înseamnă Eminescu   V
              gate  tradiţii,  prin  acumu­  astăzi  numărul  lor  s-a  du­  mii,  ceea  ce  a  făcut  ca              s                                                  I    BUC
              lări  cantitative  şi  calitati­  blat,  ajungînd  la  2  392  co­  Hunedoara   să   se   situeze   educative proprii.  l  Şi bucuria de-a asculta cioeîrlia în Ian   diopr<
              ve.   Astăzi,   acest   specific   lective  artistice  şi  338  cer­  pe   locul   al   patrulea   pe   O  prezenţă  culturală  bo­  «.  Şi cîntarea ţăranilor din holdc-aurite   6,30 L
              este   mai   concludent   ca   curi  de  creaţie  ale  matu­  ţară.          gată,  stimulată  de  o  ma­  \    Toate laolaltă înseamnă patrie              I s  agrici
                                                                                                                                                                              jurna
              oricînd.  El  este  potenţat  de   rilor,  la   care  se   adaugă   Pe  tot  parcursul  festiva­  nifestare   spirituală   iniţiată   V  Şi patrie înseamnă veşnicie   chem;
              comunităţi  uman,e  viguroa­  2  359  formaţii  şi  2  779  cer­  lului  au  fost  organizate  ori   la  scara  întregii  ţări,  puter­                     I   Nicolî
              se,  de  colective  muncito­  curi  de  creaţie  ale  pionie­  iniţiate   acţiuni   cultural-ar-   nic  marcată  de  evenimen­  I s  Şi vocala lui Dor.     s   panou
              reşti  puternice  ce  şi-au  pus   rilor  şi  elevilor  cu  un  total   tistice  care  au  dat  perma­  tele  politice  şi  istorice  de                    I   întrec
                                                                                                                                                                              presei
              semnătura   pe   împlinirile   de  91  000  membri.  Rapor-   nenţă   actului   educaţional.   excepţie  din  viaţa  partidu­  I      NICOLAE CREPCEA           melod
              anilor socialismului. Mineri  tînd la populaţia judeţului,  Dintre acestea, pot fi men­  lui şi poporului nostru.                                          I    de  şt
                                                                                                                             w a ammm a mmmm a ammm a ammm a mama a amama a aamar a amma a ammm a amm ,  radio;
                                                                                                                                                                              ştiri;
                                                                                                                                                                              terară
                                                                                                                                                                              clicstr
               Noul  şi  modernul  sînt                                                                                                               Această   manifestare,   popul;
             atribute  ce  şi-au  pus        „Salonul hunedorean al cărţii"                       „Luna culturii cinematografice"                   iniţiată  în  municipiul  Pe­  Orade;
                                                                                                                                                                              niri;
             amprenta  asupra  între­     Manifestare   complexă   In   cadrul   salonului,     Un  16c  distinct  în  cul­  plex  de  manifestări  din­  troşani,  este  un  exemplu
             gii  culturi  hunedorene    cu  cartea,  „Salonul  hu­  spre  bucuria  locuitorilor   tura  hunedoreană  îl  ocu­  tre  care  menţionăm  iti-   semnificativ   a   ceea   ce   A <
                                                                                                                                                                                 dc
             actuale, generate de cău­   nedorean",  organizat  de  judeţului,  au  fost  lansate   pă  activitatea  cu  filmul.  nerariile   imaginare   pe   trebuie  să  însemne  o  ac­  ,  'Uur
             tările  permanente  de  a   Centrul  judeţean  de  li­  volumele:  „Ultima  vacan­  Subliniind  importanta  sa  hartă,  medalioanele,  sim­  ţiune   culturală   destinată   cioara
             spori  gradul  de  atrage­  brării,   oferă   publicului  ţă"  de  Radu  Ciobanu,   funcţie  socială,  educativă,  pozioanele  dedicate  apro­  unei   categorii   socioprole-   Avanp
             re  a  publicului  la  actul   posibilitatea  să  se  întîl-                     întreprinderea  cinemato­  fundării   documentelor   sionale  de  mare  pondere   13.00   1
                                                                                                                                                                              Meridi
             cultural,  de  a-i  spori  e-   nească  cu  reprezentanţi   „Punctul  de  topire"  de   grafică  judeţeană  s-a  im­  Congresului   al   XlII-lea   -   minerii.   Diversitatea   letin
             ficienţa.  Vădind  aseme­   ai  editurilor,  cu  scriitori   Marin   Negoiţă,   „Cartea   plicat  activ  în  difuzarea  al partidului, cineinterviu-   genurilor  artistice  aborda­  Icidosi
             nea  virtuţi,  s-au  impus   de prestigiu. Rînd pe tind,   cu  pereţii  de  sticlă"  de   producţiei   naţionale   de  rile  pe  teme  ca:  „Al  pa­  te   stimulează   deopotrivă   ncsc;
             manifestări  ca:  Festiva­  Hunedoara  a  devenit  gaz­  Nastasia  Maniu,  „Utopia                       triei  erou  între  eroi",  e-   activitatea   de   creaţie   şi   din  o
                                                                                                                                                                              masca
             lul interjudeţean de poe­   da  editurilor  Politică,  E-   profesorului  Dunca"  de   film  pentru  care  în  anul   videnţiind   personalitatea   interpretare   cu   tematică   tulary
             zie  „Ovid  Densusianu",    minescu.  Cartea  Româ­  Valeriu  Bârgău  şi  Ne  cu­  1983  a  ocupat  locul  I  pe   de  excepţie  a  conducăto­  minerească.  Festivalul  este   Buleti
             „Zilele  revistelor  litera­  nească,   Albatros,   Ion   la  i  Chirica,  „Jurnal  de   ţară.  „Festivalul  filmului   rului  partidului  şi  sta­  deschis interpreţilor de  Muzic,
                                                                                                                                                                              ncavo;
             re   din   Transilvania",   Creangă,   Ştiinţifică   şi   uzină"  de  Valeriu  Bâr­  documentar  —  Valea  Jiu­  tului,  tovarăşul  Nicolae                      le ser
             „Luna  teatrului  politic   Enciclopedică,  Dacia,  Fa­  gău,  „Dinamica  terestră*   lui",  spectacolele  de  gală   Ceauşescu,  „România  de­                  *  Săj
             de  amatori"j  „Festivalul   cla, Kriterion, Ceres ş.a.  de  conf.  univ.  Nestor  Lu­  eu  participarea  realizato­  ceniului  IX",  „Comunis-  .               intern
                                                                                                                                                                              lă *
             coral  „Freamătul  adîn-     Hunedoara  este,  in  a-  pei,   „Stejarul   corbului   rilor  şi  interpreţilor,  ac­  tul  —  militant  revoluţio­  „Gîntecul     popor
             cului“,  Festivalul  inter­  celaşi  timp,  ea  însăşi  o  alb"  de  Gligor  Haşa,  „Re­  ţiunile  metodice,  proce­  nar,  model  al  noii  perso­              înfăpt
             judeţean  al  filmului  de   izbîndă  a  scrisului  sem­  portaj  din  mină"  de  Du­  sele  cinematografice  au   nalităţi  umane".  De  larg   adîncului"      Congr
                                                                                                                                                                              ★   Mi
             amatori  „Omul  şi  pro­    nat de 7 membri ai Uniu­  mitru Dem Ionaşcu ş.a.     apropiat  publicul  larg  de   interes  se  bucură  Festi­                      20.00  r
             ducţia", săptămînile şi                                                                                                                                          ră  cu
                                         nii  Scriitorilor,  22  autori   Salonul  hunedorean  al   sala de spectacol.  valul  filmului  de  anima­  muzică   uşoară,   creatori­  gestia
                                         de  carte  apărută  în  edi­  cărţii rămîne o acţiune pe   Cea  mai  amplă  acţiune  ţie,  Săptămîna  filmului   lor  literari,  de  artă  plas­  diojur
                                                                                                                                                                              de dai
                   Noutate,              turile  din  întreaga  ţară,  măsura scrisului hunedo­  cu  filmul  este  însă  „Luna  muzical  şi  de  comedie,   tică şi lotograiică. celor   pai­  letin
                                         de  numeroşi  membri  ai  rean, a scrisului românesc
                                                                                                                                           la
                                                                                                                                 filmului
                                                                                              culturii  cinematografice".  Festivalul
                                                                                                                                                      Radiografia
                modernitate —           celor 42 cenacluri literare.  în general.             Aceasta reuneşte un com­  sate.                       sprezece  ediţii  ale  „Cinte-
                                                                                                                                                    cului  adîncului"  oferă  ur­
                coordonate ale                                                                                                                     mătoarele date :        /
                                                                                                                                                     •  28 000 spectatori.     DEV
               actului de cultură                                                                                                                    •   Personalităţi  prezen­  mului
                                                                                                                                                    te:   compozitorii   George   rii   (A
                                                                                                                                                                              RA:  r
                                                                                                                                                   Grigoriu,   Radu   Şerban,   (Modo
             concertele   de   muzică                                                                                                               Marius  Jeicu,  Florin  Co­  Revan
             cultă  la  Deva,  Hune­                                                                                                                mişel,  Edmond  Deda,  Ce­  la B) ;
             doara, Brad dedicate oa­                                                                                                               zar  Grigoriu,  Adrian  Rom-   căra);
             menilor  muncii  hune-                                                                                                                 cescu;  scriitorii  Radu  Cio­  —  se.
                                                                                                                                                                              PETR*
             doreni,  autorii  împlini­                                                                                                             banu,   Niculae   Stoian,   riculo
             rilor  anilor  socialismului                                                                                                           Marian Ni stor.           dafiru
                                                                                                                                                                              Zonă
             in  perioada  pe  care  cu                                                                                                              •   Au  prezentat  recita­  iembri
             mîndrie  o  numim  „Epo­                                                                                                               luri   soliştii   Mihai   Con-   sando
             ca Nicolae Ceauşescu".                                                                                                                 stantinescu,   Cornel   Con-   (Cultu
               AjLi fost gîhdite şi con­                                                                                                            stantiniu, Olimpia Panciu,  Vracii
                                                                                                                                                                              (Lucc;
             solidate  genuri  artistice                                                                                                            Dan   Spătaru,   Ion   Dichi-   Lcgen
             noi,  care  să  diversifice                                                                                                            seanu,   Anda   Călugărea-   gurati
             mişcarea  de  interpreta­                                                                                                              nu,  Angela  Ciochină,  Mi-   NO AS
                                                                                                                                                                              (Mun<
             re  în  cadrul  Festivalu­                                                                                                             haela   Oancea,   Doina   CÂNI
             lui  naţional  „Cîntarea                                                                                                              Spătaru, Angela Similea.   bescu
             României",   modalităţi                                                                                                                 ®  Au  fost  lansaţi  in­  (Rctcî
                                                                                                                                                                              periei
             inedite  de  expresie  a                                                                                                              terpreţii   Gina   Pătraşcu,   şic);
             creaţiei.  Aşa  a  apărut                                                                                                             Elena   Calinovici,   Nicolae   —  sei
             revista  vorbită  „Agora"                                                                                                             Suciu.                     Bocet
             la  Brad,  preluată  de  a-                                                                                                                                      GEOA
                                                                                                                                                                              furată
             şezămintele  de  cultură                                                                                                                                         ră);  I
             din  judeţ  şi  din  ţară,                                                                                                                                       cart
             tabăra  anuală  de  artă                                                                                                                   Pagină realizată de   Galax
                                                                                                                                                                              bul  s
             plastică  organizată  în                                                                                                                    MINEL BODEA          sa  de
             colaborare   cu   U.A.P.,                                                                                                                 Foto N. GHEORGHIU      RIA :•>
             „Amfiteatrul  artelor"  şi                                                                                                                                       fa r (1
                                                                                                                                                                              Salam
             Atelierul   „Ritmuri"   la
             Deva,  stimulînd  deopo­     Festivalul  „Căluşerul  tran­  Perenitatea tradiţiei  judeţe   apreciate   ca   pu­      „Omul şi producţia"
             trivă  energii  creatoare,   silvănean"  rămîne  cea  mai                     ternice   vetre   folclorice   —
             creînd  un  climat  spiri­  spectaculoasă   manifestare                       Caraş-Severin,   Braşov,   Bis-   Organizat  de  Comitetul   Se  aduce  un  omagiu
             tual  de  aleasă  ţinută,   organizată  la  nivelul  jude­  „Căluşerul        triţa-Năsăud,   Maramureş,    sindicatului   oamenilor  făuritorilor de bunuri ma­
             „Atelierul   artelor"   la   ţului  Hunedoara.  O  mani­                      Sibiu,   Alba,   Mureş,   Cluj,   muncii  de  la  Combinatul  teriale  şi  spirituale,  iar   Tim
                                                                                                                                                                               tru ;
             Petroşani,    „Clubul      festare  pe  măsura  amplo-   transilvănean"       Timiş, Arad.                  siderurgic  Hunedoara  şi  filmul  este  pus  în  slujba   vreme
             artelor"  la  Hunedoara.   rii  pe  care  o  cunoaşte  că­  luşerul  hunedorean",  iar  din   Despre   valoarea   inter­  cinefotoclubul   „Siderur-  realizării   sarcinilor   de   ral  in
             In domeniul mişcării ar­   luşerul  ca  obicei  de  iarnă   anul   1973   a   Festivalului   pretării,  a  bogăţiei  de  fi­  gistul",  Festivalul  inter­  producţie,  evidenţiind  e-   tempe
             tistice  de  amatori  s-au   şi joc fecioresc propriu-zis.  ,,Căluşerul transilvănean".  guri  de  dans  şi  desene  co­  judeţean  alcineeluburilor  roismul cotidian.  vor  c
             cristalizat  teatrul  poe­   Minunatele  condiţii  crea­  Prin   această   manifestare,   regrafice   ale   jocului   câlu-   poartă  un  generic  tran­  Manifestarea  este  bine­  sub f<
                                                                                                                                                                             averse
             tic,   nescris,   folcloric,   te  de  partidul  şi  statul  nos­  judeţul  Hunedoara  a  deve­  şeresc   hunedorean   vorbesc   şant,   exprimînd   exact  cunoscută  în  întreaga  ţa­  Lite  ş
             dansul  tematic,  recita­  tru  în  atit  de  mănoşii  ani   nit  un  minunat  loc  de  a-   impunerea  sa  ca  gen  de   tema  pe  care  filmul  de  ră.  La  ultima  ediţie  des­  electri
             lul  de  poezie,  spectaco­  ai  libertăţii  patriei,  pentru   iirmare  a  frumuseţii,  spec­  întrecere  in  cadrul  Festiva­  amatori  trebuie  să  o  rea­  făşurată  în  toamna  anu­  tatea
                                                                                                                                                                             10 1/rr
             lul de muzică şi poezie.                                                                                    lizeze — „Omul şi produc­  lui  trecut  au  fost  prezen­
                                        punerea  in  valoare  a  bo­  taculozităţii,   bărbăţiei   şi   lului   naţional   „Cintarea                                         semna
               Sînt  căutări  care  au   gatelor  tradiţii  spirituale  ale   autenticităţii   jocului   călu-   României"'   şi,   bineinţeles,   ţia".  In  acest  mod,  jude­  te  29  cinecluburi  din  15   tul  vs
                                                                                                                                                                             cu  in
             impus,  printr-un  puter­  fiecărei  zone  a  ţării  au  fă­  şeresc,  practicat  de  cunos­  titlurile  de  laureat  obţinute   ţul  realizează o largă des­  judeţe  ale  ţării,  cu  peli­  rare  <
             nic  specific,  cultura  hu-   cui  ca  din  iarna  1969/70   cute  formaţii  de  pe  Valea   de  formaţiile  din  Orăştiba-   chidere  prin  creaţia  artis­  cule  aparţinînd  diverse­  din v<
             nedoreană  în  ansamblul   să  fie  posibilă  organizarea   Mureşului,   ţinuturile   moţi­  ra  de  Sus,  Boşorod,  Dineu   tică  într-un  domeniu  di­  lor  genuri  artistice:  por­  minim,
                                                                                                                                                                             intre
             culturii naţionale.        unui Festival judeţean „Că-  lor, Haţegului, dar şi din  Mare-Dîncu Mic, Mărtineşti.  ficil  şi  realmente  fără  trete,  reportaje,  filme  de   iar  c(
                                                                                                                         tradiţie locală.        animaţie, artistice ctc.    13 şi
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15