Page 10 - Drumul_socialismului_1985_05
P. 10
Pnq t DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
EPOCA NICOLAE CEAUSESCU •PiBItli
13,00
13,05
epoca marilor împliniri socialiste
„Cintarea României” — ctitorie spirituală care sporeşte corola de frumuseţi a patriei 14,35
a ,nmmm a amamw a mmmt a mmm a ammm a amamm a mmmm a aaaam a mmmm a mmam a
Festivalul naţional „Cîn- şi siderurgişti, constructori, înseamnă că tot al şaselea ţionate: Festivalul culturii * « l
tarea României", iniţiat de energetîcieni, ceferişti, ,chî- locuitor face parte dintr-un şi educaţiei socialiste hu I S 14,45
19,00
secretarul general al parti mişti, ţărani cooperatori şi colectiv artistic. La aceas nedorene „Sarmis", Luna 19,15
dului, preşedintele Repu mecanizatori, tineri şi vîrst- tă împlinire cantitativă se culturii şi educaţiei socia Vocala lui Dor I 19,40
blicii, tovarăşul Nicolae nici, români, maghiari, ger adaugă cea calitativă. In liste în Valea Jiului, festi I •«
Ceauşescu, a cuprins, încă mani şi de alte naţionali întrecerea cu celelalte ju valurile zonale „Cîntecele Nu întrebaţi patria ce-i I
de la primele sale mani tăţi dau contur culturii ma deţe ale ţării, etapele re Streiului", „Zarand”, «Mu l s
festări, în totalitate, melea teriale şi spirituale hune publicane ale festivalului reş, pe marginea ta", „Sub ** Fiecare o poartă în sînge, în cîntec, în grai I 20,30 J
gurile hunedorene, care îşi dorene de astăzi. au adus judeţului Hune arcuri de lumini", „Festiva ( Patria este vocala lui Dor,
aduc o reală şi specifică Dacă în prima ediţie a doara numeroase premii şi lul portului, cîntuîui şi dan Singura adevărată. 1
contribuţie la sporirea co Festivalului naţional „Cîn- titluri de laureaţi. Compa sului popular pădurenesc", I Bucium de lumină s I 1 I
rolei de frumuseţi a pa tarea României", Hunedoa raţia este sugestivă şi în „Orăştie, vatră de cultură 21,50 'J
triei. Există un specific al ra participa la activitatea acest caz, 12 premii în pri românească" şi multe alte Unduie adevărul patriei. I
I
spiritualităţii hunedorene. de creaţie şi interpretare ma ediţie a festivalului, iar le, Ia care se adaugă, în % Nu întrebaţi patrie ce înseamnă, s
El s-a format în scurgerea cu 1 269 formaţii artistice fiecare localitate, festiva Fiecare ajunge pe firul iubirii la patrie I yr
anilor, clădindu-se pe bo şi 151 cercuri şi cenacluri, în ediţfa 1981/83 - 198 pre luri şi săptămîni cultural- I Şi patrie înseamnă Eminescu V
gate tradiţii, prin acumu astăzi numărul lor s-a du mii, ceea ce a făcut ca s I BUC
lări cantitative şi calitati blat, ajungînd la 2 392 co Hunedoara să se situeze educative proprii. l Şi bucuria de-a asculta cioeîrlia în Ian diopr<
ve. Astăzi, acest specific lective artistice şi 338 cer pe locul al patrulea pe O prezenţă culturală bo «. Şi cîntarea ţăranilor din holdc-aurite 6,30 L
este mai concludent ca curi de creaţie ale matu ţară. gată, stimulată de o ma \ Toate laolaltă înseamnă patrie I s agrici
jurna
oricînd. El este potenţat de rilor, la care se adaugă Pe tot parcursul festiva nifestare spirituală iniţiată V Şi patrie înseamnă veşnicie chem;
comunităţi uman,e viguroa 2 359 formaţii şi 2 779 cer lului au fost organizate ori la scara întregii ţări, puter I Nicolî
se, de colective muncito curi de creaţie ale pionie iniţiate acţiuni cultural-ar- nic marcată de evenimen I s Şi vocala lui Dor. s panou
reşti puternice ce şi-au pus rilor şi elevilor cu un total tistice care au dat perma tele politice şi istorice de I întrec
presei
semnătura pe împlinirile de 91 000 membri. Rapor- nenţă actului educaţional. excepţie din viaţa partidu I NICOLAE CREPCEA melod
anilor socialismului. Mineri tînd la populaţia judeţului, Dintre acestea, pot fi men lui şi poporului nostru. I de şt
w a ammm a mmmm a ammm a ammm a mama a amama a aamar a amma a ammm a amm , radio;
ştiri;
terară
clicstr
Noul şi modernul sînt Această manifestare, popul;
atribute ce şi-au pus „Salonul hunedorean al cărţii" „Luna culturii cinematografice" iniţiată în municipiul Pe Orade;
niri;
amprenta asupra între Manifestare complexă In cadrul salonului, Un 16c distinct în cul plex de manifestări din troşani, este un exemplu
gii culturi hunedorene cu cartea, „Salonul hu spre bucuria locuitorilor tura hunedoreană îl ocu tre care menţionăm iti- semnificativ a ceea ce A <
dc
actuale, generate de cău nedorean", organizat de judeţului, au fost lansate pă activitatea cu filmul. nerariile imaginare pe trebuie să însemne o ac , 'Uur
tările permanente de a Centrul judeţean de li volumele: „Ultima vacan Subliniind importanta sa hartă, medalioanele, sim ţiune culturală destinată cioara
spori gradul de atrage brării, oferă publicului ţă" de Radu Ciobanu, funcţie socială, educativă, pozioanele dedicate apro unei categorii socioprole- Avanp
re a publicului la actul posibilitatea să se întîl- întreprinderea cinemato fundării documentelor sionale de mare pondere 13.00 1
Meridi
cultural, de a-i spori e- nească cu reprezentanţi „Punctul de topire" de grafică judeţeană s-a im Congresului al XlII-lea - minerii. Diversitatea letin
ficienţa. Vădind aseme ai editurilor, cu scriitori Marin Negoiţă, „Cartea plicat activ în difuzarea al partidului, cineinterviu- genurilor artistice aborda Icidosi
nea virtuţi, s-au impus de prestigiu. Rînd pe tind, cu pereţii de sticlă" de producţiei naţionale de rile pe teme ca: „Al pa te stimulează deopotrivă ncsc;
manifestări ca: Festiva Hunedoara a devenit gaz Nastasia Maniu, „Utopia triei erou între eroi", e- activitatea de creaţie şi din o
masca
lul interjudeţean de poe da editurilor Politică, E- profesorului Dunca" de film pentru care în anul videnţiind personalitatea interpretare cu tematică tulary
zie „Ovid Densusianu", minescu. Cartea Româ Valeriu Bârgău şi Ne cu 1983 a ocupat locul I pe de excepţie a conducăto minerească. Festivalul este Buleti
„Zilele revistelor litera nească, Albatros, Ion la i Chirica, „Jurnal de ţară. „Festivalul filmului rului partidului şi sta deschis interpreţilor de Muzic,
ncavo;
re din Transilvania", Creangă, Ştiinţifică şi uzină" de Valeriu Bâr documentar — Valea Jiu tului, tovarăşul Nicolae le ser
„Luna teatrului politic Enciclopedică, Dacia, Fa gău, „Dinamica terestră* lui", spectacolele de gală Ceauşescu, „România de * Săj
de amatori"j „Festivalul cla, Kriterion, Ceres ş.a. de conf. univ. Nestor Lu eu participarea realizato ceniului IX", „Comunis- . intern
lă *
coral „Freamătul adîn- Hunedoara este, in a- pei, „Stejarul corbului rilor şi interpreţilor, ac tul — militant revoluţio „Gîntecul popor
cului“, Festivalul inter celaşi timp, ea însăşi o alb" de Gligor Haşa, „Re ţiunile metodice, proce nar, model al noii perso înfăpt
judeţean al filmului de izbîndă a scrisului sem portaj din mină" de Du sele cinematografice au nalităţi umane". De larg adîncului" Congr
★ Mi
amatori „Omul şi pro nat de 7 membri ai Uniu mitru Dem Ionaşcu ş.a. apropiat publicul larg de interes se bucură Festi 20.00 r
ducţia", săptămînile şi ră cu
nii Scriitorilor, 22 autori Salonul hunedorean al sala de spectacol. valul filmului de anima muzică uşoară, creatori gestia
de carte apărută în edi cărţii rămîne o acţiune pe Cea mai amplă acţiune ţie, Săptămîna filmului lor literari, de artă plas diojur
de dai
Noutate, turile din întreaga ţară, măsura scrisului hunedo cu filmul este însă „Luna muzical şi de comedie, tică şi lotograiică. celor pai letin
de numeroşi membri ai rean, a scrisului românesc
la
filmului
culturii cinematografice". Festivalul
Radiografia
modernitate — celor 42 cenacluri literare. în general. Aceasta reuneşte un com sate. sprezece ediţii ale „Cinte-
cului adîncului" oferă ur
coordonate ale mătoarele date : /
• 28 000 spectatori. DEV
actului de cultură • Personalităţi prezen mului
te: compozitorii George rii (A
RA: r
Grigoriu, Radu Şerban, (Modo
concertele de muzică Marius Jeicu, Florin Co Revan
cultă la Deva, Hune mişel, Edmond Deda, Ce la B) ;
doara, Brad dedicate oa zar Grigoriu, Adrian Rom- căra);
menilor muncii hune- cescu; scriitorii Radu Cio — se.
PETR*
doreni, autorii împlini banu, Niculae Stoian, riculo
rilor anilor socialismului Marian Ni stor. dafiru
Zonă
in perioada pe care cu • Au prezentat recita iembri
mîndrie o numim „Epo luri soliştii Mihai Con- sando
ca Nicolae Ceauşescu". stantinescu, Cornel Con- (Cultu
AjLi fost gîhdite şi con stantiniu, Olimpia Panciu, Vracii
(Lucc;
solidate genuri artistice Dan Spătaru, Ion Dichi- Lcgen
noi, care să diversifice seanu, Anda Călugărea- gurati
mişcarea de interpreta nu, Angela Ciochină, Mi- NO AS
(Mun<
re în cadrul Festivalu haela Oancea, Doina CÂNI
lui naţional „Cîntarea Spătaru, Angela Similea. bescu
României", modalităţi ® Au fost lansaţi in (Rctcî
periei
inedite de expresie a terpreţii Gina Pătraşcu, şic);
creaţiei. Aşa a apărut Elena Calinovici, Nicolae — sei
revista vorbită „Agora" Suciu. Bocet
la Brad, preluată de a- GEOA
furată
şezămintele de cultură ră); I
din judeţ şi din ţară, cart
tabăra anuală de artă Pagină realizată de Galax
bul s
plastică organizată în MINEL BODEA sa de
colaborare cu U.A.P., Foto N. GHEORGHIU RIA :•>
„Amfiteatrul artelor" şi fa r (1
Salam
Atelierul „Ritmuri" la
Deva, stimulînd deopo Festivalul „Căluşerul tran Perenitatea tradiţiei judeţe apreciate ca pu „Omul şi producţia"
trivă energii creatoare, silvănean" rămîne cea mai ternice vetre folclorice —
creînd un climat spiri spectaculoasă manifestare Caraş-Severin, Braşov, Bis- Organizat de Comitetul Se aduce un omagiu
tual de aleasă ţinută, organizată la nivelul jude „Căluşerul triţa-Năsăud, Maramureş, sindicatului oamenilor făuritorilor de bunuri ma
„Atelierul artelor" la ţului Hunedoara. O mani Sibiu, Alba, Mureş, Cluj, muncii de la Combinatul teriale şi spirituale, iar Tim
tru ;
Petroşani, „Clubul festare pe măsura amplo- transilvănean" Timiş, Arad. siderurgic Hunedoara şi filmul este pus în slujba vreme
artelor" la Hunedoara. rii pe care o cunoaşte că luşerul hunedorean", iar din Despre valoarea inter cinefotoclubul „Siderur- realizării sarcinilor de ral in
In domeniul mişcării ar luşerul ca obicei de iarnă anul 1973 a Festivalului pretării, a bogăţiei de fi gistul", Festivalul inter producţie, evidenţiind e- tempe
tistice de amatori s-au şi joc fecioresc propriu-zis. ,,Căluşerul transilvănean". guri de dans şi desene co judeţean alcineeluburilor roismul cotidian. vor c
cristalizat teatrul poe Minunatele condiţii crea Prin această manifestare, regrafice ale jocului câlu- poartă un generic tran Manifestarea este bine sub f<
averse
tic, nescris, folcloric, te de partidul şi statul nos judeţul Hunedoara a deve şeresc hunedorean vorbesc şant, exprimînd exact cunoscută în întreaga ţa Lite ş
dansul tematic, recita tru în atit de mănoşii ani nit un minunat loc de a- impunerea sa ca gen de tema pe care filmul de ră. La ultima ediţie des electri
lul de poezie, spectaco ai libertăţii patriei, pentru iirmare a frumuseţii, spec întrecere in cadrul Festiva amatori trebuie să o rea făşurată în toamna anu tatea
10 1/rr
lul de muzică şi poezie. lizeze — „Omul şi produc lui trecut au fost prezen
punerea in valoare a bo taculozităţii, bărbăţiei şi lului naţional „Cintarea semna
Sînt căutări care au gatelor tradiţii spirituale ale autenticităţii jocului călu- României"' şi, bineinţeles, ţia". In acest mod, jude te 29 cinecluburi din 15 tul vs
cu in
impus, printr-un puter fiecărei zone a ţării au fă şeresc, practicat de cunos titlurile de laureat obţinute ţul realizează o largă des judeţe ale ţării, cu peli rare <
nic specific, cultura hu- cui ca din iarna 1969/70 cute formaţii de pe Valea de formaţiile din Orăştiba- chidere prin creaţia artis cule aparţinînd diverse din v<
nedoreană în ansamblul să fie posibilă organizarea Mureşului, ţinuturile moţi ra de Sus, Boşorod, Dineu tică într-un domeniu di lor genuri artistice: por minim,
intre
culturii naţionale. unui Festival judeţean „Că- lor, Haţegului, dar şi din Mare-Dîncu Mic, Mărtineşti. ficil şi realmente fără trete, reportaje, filme de iar c(
tradiţie locală. animaţie, artistice ctc. 13 şi