Page 13 - Drumul_socialismului_1985_05

încheierea vizitei în ţara noastră

a preşedintelui Republicii Nicaragua,

Daniei Ortega Saavedra

Sîmbătă s-a încheiat vi­ l-au însoţit au fost salu­ Comitetului Politic Execu­
zita de lucru în ţara noas­ taţi la plecare, pe aero­ tiv al C.C. al P.C.R., prim-
tră a preşedintelui Repu­ portul Otopeni, unde erau ministru al guvernului, de
blicii Nicaragua, Daniel arborate drapelele de stat membri supleanţi ai Comi­
ale Republicii Nicaragua şi tetului Politic Executiv al
Ortega Saavedra.
Republicii Socialiste Româ­ C.C. al P.C.R., de membri
Preşedintele nicaraguan nia, de tovarăşul Constan­ ai guvernului, de alte per­
şi membrii delegaţiei care tin Dăscălescu, membru al soane oficiale române

40 de ani de la victoria asupra fascismului

Anul XXXVII, nr. 8 545 DUMINICA, 5 MAI 1985 4 pagini — 50 bani
Realizări şi perspective în

dezvoltarea societăţii româneşti
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ
Ieri au avut loc la Deva prin participarea în a doua vieţii ştiinţifice româneşti,
lucrările simpozionului ştiin­ parte a războiului, cu toa­ cercetători, istorici, muzeo­
ţific „40 de ani de la vic­ te forţele materiale şi u- grafi, activişti de partid şi
fiecare oră bună de lucru — toria asupra fascismului. tată de armatele sovietice de stat, din domeniul cul­
mane la uriaşa bătălie pur­
Realizări şi perspective în
turii, cadre didactice, nu­
dezvoltarea societăţii româ­ şi ale întregii coaliţii anti- meroşi oameni ai muncii.
folosită din plin pentru efectuarea tetul judeţean Hunedoara tovarăşa Maria Mitrofan.
neşti", organizat de Comi­
Simpozionul — deschis de
al P.C.R. şi Institutul Cen­ SIMPOZION secretar al Comitetului ju­
exemplară a lucrărilor agricole! tral de Cercetări Economi­ ŞTIINŢIFIC deţean de partid, preşed^n
ce Bucureşti.
tele Consiliului judeţean de
Aşa cum evidenţia secre­ educaţie politică şi cultură
tarul general al partidului, hitleriste împotriva ' celui socialistă - a evidenţiat
mai mare duşman al liber­
De la comandamentul judeţean pentru preşedintele Republicii, to­ tăţii şi independenţei po­ marea importanţă a eveni­
varăşul Nicolae Ceauşescu: mentului de la 9 Mai, mo­
coordonarea activităţii din agricultură „Poporul român va sărbă­ poarelor, al păcii şi pro­ ment cu adîncă rezonanţă
tori acest glorios jubileu gresului tuturor naţiunilor". în istoria milenară a po­
cu legitimă mîndrie patrio­ La prestigioasa reuniune porului român, pagină lu-
tică, cu sentimentul şi ştiinţifică au luat parte
Ieri, comandamentul judeţean pentru coor­ Toate resursele de furaje — conştiinţa datoriei împlinite personalităţi de seamă ale (Continuare in pag. o ?-a*
donarea activităţii din agricultură a anali­
zat stadiul lucrărilor agricole şi a indicat strînse şi valorificate raţional !
măsurile ce trebuie luate în scopul reali­
zării în cele mai bune condiţii a sarcinilor • Este timpul să se treacă cu toate for­
de creştere a producţiei agricole vegetale ţele manuale şi mecanice la recoltarea,
şi animaliere. strîngerea şi depozitarea furajelor pentru
masă verde şi a trifolienelor, urmărind
La întreţinerea culturilor să nu se piardă nici un kilogram din pro­
ducţia de nutreţuri. • Imediat după eli­
sa participe toţi locuitorii berarea terenului de culturile pentru masă
verde, se va realiza fertilizarea, pregăti­
satelor ! rea patului germinativ şi însămînţarea cu
porumb, e în mod deosebit furajele pen­
o Una din lucrările căreia trebuie să i tru masă verde să fie folosite în vede­
se acorde atenţie maximă în această pe­ rea hrănirii mai abundente a animalelor.
rioadă, în condiţiile instabilităţii vremii, ■*
cu precipitaţii abundente, este întreţinerea în zootehnie — organizare
cxeniplară a culturilor, a Urmărind pe
fiecare solă evoluţia plantelor, să se trea­ ireproşabilă a activităţii pentru
că la efectuarea praşilelor manuale şi me­ obţinerea de rezultate superioare !
canice pentru combaterea eficientă a bu­
ruienilor. • Culturile să fie repartizate pe • în toate fermele zootehnice să existe
formaţii de lucru şi pe toţi locuitorii sa­ preocupare deosebită pentru creşterea pro­
telor apţi de muncă, în frunte cu prima­ ducţiei de lapte şi a livrărilor Ia fondul
de stat. e Consiliile populare, organiza­
rii, cu conducătorii unităţilor agricole şi
ţiile de partid dp la sate şi unităţile con­
ai unităţilor economice de orice profil din tractante să asigure preluarea cantităţilor
raza comunei, a Accentul se va pune pe de produse contractate, în mod deosebit a
calitatea praşilelor, pe păstrarea densită­ celor de la gospodăriile populaţiei, unde
se înregistrează restanţe. © în fiecare
ţilor stabilite la fiecare cultură. • Unde Aspect din timpul des fâşurării simpozionului.
C.U.A.S.C. şi unitate agricolă să se urmă­
lanurile de păioase mai permit, să se facă rească cu atenţie maximă procesul de re­
erbicidarea concomitent cu fertilizarea cu producţie la toate speciile de animale, rea­
urce. e O dată cu prăşitul mecanic la lizarea efectivelor planificate şi ţinerea
corectă a evidenţei produşilor obţinuţi. a
porumb se va realiza şi fertilizarea cu Ritmuri intense la deschiderea \ PAGINA A III-A
Organizarea raţională a păşunatului, pe
azotat. • Pentru folosirea eficientă a fie­ specii şi categorii de animale, să consti­ noilor cîmpuri miniere \
cărui metru pătrat de părnînt, în culturile tuie o preocupare permanentă a consilii­ Minerii de la Dîlja sînt tavan de rezistenţă, a rea- l u MOZAIC DUMINICAL
de păioase unde au apărut goluri, să se lor populare şi conducerilor unităţilor a- puternic mobilizaţi pentru lizat randamente de peste din cuprins :
gricole. • Realizarea exemplară a sarci­ a extrage tot mai mult 9 tone pe post, depă- )
însămînţcze porumb boabe, o Grijă deo­ * Bucureşti - inima
nilor în agricultură impune creşterea răs­ cărbune, a-.şi pregăti în şindu-şi sarcinile de plan l
sebită să fie acordată combaterii bolilor avans noi capacităţi de pe aprilie cu 500 tone căr- i tînără şi fierbinte a
punderii tuturor cooperatorilor, mecaniza­
şi dăunătorilor, al căror atac este favo­ producţie. Brigada lui bune. La deschideri, unde 1 patriei
torilor şi locuitorilor satelor faţă de soar­
rizat de actualele condiţii atmosferice. • Ludovic Varga, de la sec­ ritmurile au fost intensifi- ţ * Memoria pâmîntului
ta producţiei, implicarea efectivă a tuturor ca e n
torul II, stratul III, blocul ^ > * scopul punerii în i
Nu trebuie aşteptat un timp ideal de lu­ factorilor în soluţionarea operativă şi con­ torul II, stratul III, blocul hunedorean
___ ..
„
_j___ _____ funcţiune în avans a ori- ’
Noutăţi ştiinţifice şi
cru, impunîndu-sc ca zilnic, inclusiv azi, cretă a problemelor zilnice privind orga­ II, care a introdus expe­ zontului 300, se înregis- ) * tehnice
duminică, fiecare oră prielnică să fie fo­ nizarea şi conducerea competentă a acti­ rimental metoda de ex- trează pe patru luni un l
losită cu randament maxim la prăşit şi vităţii din această ramură de bază a eco­ ploatarc abataj frontal cu plus de 00 ml. * Remember
crbicidat. nomici noastre naţionale.
• — • — • — o — • — • — • — C t — • — • — • — a — •----------' t • — • — • — • — • — e — • — © — • — • — • — • — • — • — 9 — •
Minerii din Poiana Rus- lae Bohaciuc, şeful unei
căi au acumulat, în perioa­ Recuperarea restanţelor şi îndeplinirea planului - obiective brigăzi din abatajul nr. 66
da care s-a scurs din acest B, mina Teliuc-Est. Primul
an, un minus la extracţia trimestru l-am încheiat cu
minereului de fier. Ce s-a principale şi imediate ale colectivului mineresc 8 tone în plus, dar pe a-
întîmplat ? prilie am avut greutăţi da­
— A fost, în primul rînd, torate masei miniere din
perioada grea de iarnă, pe — aceste nuclee vii ale fră. Primul trimestru l-am proprie. Acum contează, mulat un minus de 748 to­ frontul de lucru. Prin 21
care o ştim cu toţii, cînd activităţii din subteran — încheiat cu numai 7 tone putem spune, orice kilo­ ne minereu de fier. aprilie aveam un minus de
am dus lipsă de energie se oglindeşte cu fidelitate date peste prevederi. Apoi, gram de minereu obtinut — La noi, situaţia este 121 tone. L-am micşorat,
electrică — nc-a declarat orice mişcare a colectivu­ pe aprilie, în ziua de 22, in plus I". alta — ne-a declarat Ioan cum v-am spus, la 80 şi,
dr. ing. Vasile Golda, di­ lui îndreptată spre redre­ aveam faţă de plan un mi­ In abatajele Secţiei mi­ P. Chiriac, şeful unei bri­ după cum se prezintă acum
rectorul întreprinderii mi­ sarea extracţiei de mine­ nus de 22 tone. în 23 a- niere Teliuc acţionează găzi care acţionează în a- abatajul, avem certitudinea
niere Hunedoara. într-o u- reu. Scăderile de „tensiu­ prilie am tras puternic, am şi alte brigăzi, ale căror că vom încheia cu bine şi
nitate cu un înalt grad de ne", precum şi salturile în batajul nr. 86 al minei cen­ acest prim interval din
mecanizare, acest lucru se producţia totală a între­ trale Teliuc. Am pornit de trimestrul al II-lea. Vrem
simte imediat, se reflectă prinderii sînt înregistrate, la 60 tone suplimentare, a- să ajungem la nivelurile
direct în rezultatele obţi­ în primul rînd, la nivel de cumulate pe primele trei înalte de producţie, la plu­
nute. Pe baza indicaţiilor brigadă. „Noi sîntem ca un luni ale anului, şi am ajuns surile pe care le obţineam
formulate de secretarul ge­ aparat de măsurat mişcă­ acum, numai pe aprilie, în mod obişnuit pînu acum.
neral al partidului, tovară­ rile pâmîntului — ne de­ la un plus de 358 tone mi­ Vom răspunde în acest fel
şul Nicolae Ceauşescu, am clara minerul şef de bri­ recuperat diferenţa negati­ rezultate măsoară mişcările nereu. îndemnurilor ce ni le-a a-
întocmit un plan complex gadă Nicolae Potolii. îm­ vă şi ne-am înscris deja spre înălţime sau... invers Hotărîrea fermă de a re­ dresat secretarul general
de recuperare a restanţelor, preună cu toţi ortacii mei în contul lunii un plus dc ale producţiei. Aşa este dresa producţia există în al partidului, tovarăşul
în care s-a prevăzut tot ce am reuşit ca în abatajul 39 tone. Pe ziua de 24, brigada minerului Nicolae conştiinţa fiecărui miner. Nicolae Ceauşescu, privind
trebuie făcut la nivelul fie­ nr. 87 din mina centrală l-am urcat la 43 tone, iar Ambrozie, de la mina Te­ Am simţit-o în toate dis­ realizarea integrală a pla­
cărei brigăzi minereşti şi Teliuc, unde muncim, să în 25 aprilie, am ajuns la liuc—Est abatajul nr. 70 B, cuţiile purtate cu minerii. nului la minereuri, în sco­
chiar al schimburilor, pen­ avem „la zi" un plus de 71 tone suplimentare de „Avem un minus dc 80 to­ pul asigurării materiilor
tru sporirea producţiei de minereu brut. Vă spun toa­ care a încheiat primul tri­ ne minereu, pc luna apri­ prime necesare economiei
minereu. 78 tone de minereu. N-am te aceste amănunte fiindcă mestru cu un plus de 57 lie — ne mărturisea cu naţionale".
In brigăzile de mineri ajuns uşor la această ci­ aşa ne urmărim activitatea tone, dar pe aprilie a acu­ amărăciune minerul Nico­ MARIN NEGOIJÂ