Page 14 - Drumul_socialismului_1985_05

1 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

Cu nădejde la treabă
40 de an» de la victoria asupra fascismului
In cadrul dialogului c- an, pe bulevardele Lenin
lectoral prilejuit de alege­ şi Deccbal, pe strada Mi- D
rile de deputaţi de la 17 hai Viteazul şi la D.N. 7 ;
Realizări şi perspective in martie, ca pretutindeni în la plantarea de arbori şi Alături de formaţiile 11,20
11,35
ţară, şi cetăţenii munici­
arbuşti ornamentali sau de
piului Deva au făcut o se­ trandafiri pe uncie zone artistice de tradiţie se afirmă
dezvoltarea societăţii româneşti rie de propuneri pentru lipsite de vegetaţie, amena­ 12,40
jarea de trotuare pe lîngă
perfecţionarea vieţii eco­
nom ico-sociale a localităţii D.N. 7, curăţenia generală altele noi, valoroase 13,00
în care trăiesc şi muncesc. a străzilor şi trotuarelor 14,50^
(Urmare din pag. 1} boniferă şi de extracţie a Penultima fază judeţea­ toate elementele (text, mu­
minereurilor feroase şi ne­ 228 de asemenea propu­ din unele cartiere ale o-
minoasâ in lupta de veacuri feroase, energetică, side­ neri a reţinut consiliul raşului şi multe altele de nă '— a formaţiilor de es­ zică, mişcare), cu momente
bine individualizate şi pri­
tradă, brigăzilor artistice,
pentru libertate şi suvera­ rurgică, constructoare de popular municipal pentru acest fel. grupurilor de satiră şi u-' ză la public — majoritatea
nitate, ce marchează glo­ maşini, chimică, de mate­ agenda de lucru a deputa­ Foarte multe din propu­ mor şi interpreţilor indivi­ formaţiilor. S-au detaşat 15.00
riosul jubileu al victoriei riale de construcţii, uşoară, ţilor săi. 40 vizează acti­ nerile înfăptuite au căpă­ duali — din cadrul celei totuşi brigăzile artistice ale
asupra fascismului şi Ziua alimentară. S-a dezvoltat vitatea în industrie, 29 — tat soluţia în cadrul cam­ dc a V-a ediţii a Festiva­ Uzinei nr. 7 a C.S.IL („Un 10.00
19,15
independenţei României. continuu învăţămîntul, ştiin­ pe cea din comerţ, 42 cu­ paniei de gospodărire şi lului naţional „Cîntarea tren cu cîntec"), G.I.G.C.L.
prind probleme sociale, iar
Tovarăşul Radu Bălan, ţa şi cultura, judeţul adu- 117 — probleme edilitar- înfrumuseţare din această României" a avut ca gazdă' Deva („Glumim, zîmbim,
primăvară, consiliul popu­
prim-secretar al Comitetu­ cîndu-şi contribuţia la în­ gospodăre.şti. Cele mai lar folosind cu pricepere ospitalieră Casa de cultu­ îndreptăm"), Căminului cul­
lui judeţean de partid, florirea spirituală a patriei. multe dintre ele — 188 — în acest scop şi prevede­ ră a sindicatelor din Călan. tural Orăştioara de Jos
preşedintele Comitetului E- Comunicări de autentică sînt de competenţă locală, rile Legii 10. — Faţă de ediţiile pre­ („Păcală şi Tîndală la
xecutiv al Consiliului popu­ valoare ştiinţifică, documen­ aşa că încă din a doua ju­ ‘ Ni s-a vorbit cu multă cedente ale Festivalului na­ brigada"), întreprinde­
lar judeţean, a subliniat în tară au prezentat în ple­ mătate a lunii martie s-a căldură de contribuţia pc ţional „Cîntarea României" rii „Vidra" (prin ritm
comunicarea prezentată că nul simpozionului: prof. dr. a sporit numărul formaţii­ şi tinereţe). Dintre gru­
întreaga istorie a poporu­ Barbu Petrescu — director lor de gen — aprecia Mar­ purile satirice o menţiu­ 19,35
lui român s-a desfăşurat general al Institutului Cen­ MATERIALIZAREA PROPUNERILOR FĂCUTE cel Lapte.ş, instructor la ne aparte merită „Satiri- 20,15
statornic sub semnul idea­ tral de Cercetări Economb Centrul judeţean de îndru­ con" al Clubului „Siderur-
lurilor de libertate şi uni­ ce : „Concepţia preşedinte­ ÎN CAMPANIA ELECTORALĂ- mare a creaţiei populare gistul" Hunedoara („Minia­
tate naţională, al voinţei lui Nicolae Ceauşescu pri­ şi a mişcării artistice de turi umoristice"), „Semnal
sale nestrămutate de a fi vind dezvoltarea economi- ÎN PREOCUPĂRILE DEPUTAŢILOR masă, membru al juriului. C" al Casei de cultură a 21,40
singur stăpîn in ţara stră­ co-socială a României" ; Şl ALE CONSILIILOR POPULARE Alături dc formaţiile de sindicatelor Călan şi cel al 21,50 '
bună, de a-şi orîndui via­ prof. Costin Murgescu — tradiţie au apărut altele întreprinderii mecanice O-
ţa potrivit intereselor şi as­ membru corespondent al noi, cum ar fi brigăzile răştie.
piraţiilor sale legitime. Po-‘ Academiei R.S.R., director artistice ale căminelor cul­ Formaţiile de estradă au
al Institutului de Economie trecut cu nădejde la trea­ care au adus-o la transpu­ 20,00 '
porul român sărbătoreşte Mondială : „ C o n c e p ţ i a bă pentru înfăptuirea lor. nerea în viaţă a unor pro­ turale Orăştioara de Jos. avut o mai slabă reprezen­ 20,15 *
40 de ani de la victoria p r e ş e d i n t e l u i Nicolae După cum no-au infor­ puneri — în afara obliga­ Săccl, întreprinderii „Vi­ tare numerică. Dintre cele 20,25 '
asupra fascismului şi săr­ Ceauşescu privind noua or­ mat tovarăşii Petru facob. ţiilor date prin lege -— o dra" Orăştie, fabricii de două prezente — „Expres
bătorirea Zilei independen­ dine economică internaţio­ secretarul Comitetului c- serie de colective de oa­ încălţăminte şi întreprin­ variete" a I.C. Orăştie (a 20,45 *
ţei României ca două mo­ nală"; dr. Eugenia Bichi — xecutiv şi tovarăşul Gheor­ meni ai muncii: col al ex­ derii de tricotaje tip lină, reţinut atenţia mai ales
mente hotărîtoare pentru director tehnic al Institutu­ ghe Nicolcioiu, şeful ofi­ ploatării miniere Deva, col ambele din Hunedoara, partea muzicală a progra­
destinele sale, pentru afir­ lui de Finanţe, Circulaţia ciului organizatoric al Con­ de la calea ferată, de la grupul de satiră şi umor mului) şi cea a Cooperati­
(
marea sa liberă şi inde­ Monetară şi Preţuri : „Con­ siliului popular municipal, secţia de întreţineri şi re­ al întreprinderii mecanice vei „Prestarea" Simeria — 21,05 I
pendentă în rîndul naţiu­ cepţia preşedintelui Nicolae pînă acum şi-au găsit so­ paraţii de drumuri, plat­ Orăştie ş.a. Repertoriul a- s-a impus cea de a doua. 1
nilor lumii. bordat a evidenţiat proble­ La interpreţi individuali «.
Ceauşescu privind perfecţio­ luţia 51 dc propuneri, ele forma Deva a G.I.G.C.L.. ,50 1
Drumul parcurs de ţara narea mecanismului econo- figurînd de acum ca în­ colectivele de elevi şi ca­ matica colectivităţilor în s-a prezentat bine (de alt­
noastră în cei 41 de ani mico-financiar"; dr. Mircea făptuite pe agenda de lu­ dre didactice din liceele şi mijlocul cărora aceste for­ fel fără contracandidaţi),
de la revoluţia de elibe­ Valea — muzeograf princi­ cim a consiliului popular, şcolile generale ale muni­ maţii îşi exercită rolul e- Gcorge Călugăru (Călan).
rare socială şi naţională, pal la Muzeul judeţean Hu- a deputaţilor cărora le-au cipiului. ducativ. Spectacolele pre­ Pentru critica cu adresă
antifascistă şi antiimperia- nedoara-Deva : „Partidul fost repartizate. La ce se Ni s-a vorbit la fel de zentate au arătat preocu­ precisă, pentru strădaniile
listă de la 23 August 1944, Comunist Român — organi­ rc'fereau aceste propuneri ? călduros despre Iniţiativa, parea pentru diversificarea de a prezenta un program
DEV
şi în cei 40 de ani de la zatorul şi conducătorul ma­ La reamenajarea şi cură­ capacitatea organizatorică modalităţilor artistice de îngrijit merită amintite şi mu lui
victoria popoarelor asupra rilor acţiuni de luptă şi de­ ţarea zonelor verzi afecta­ şi de mobilizare a unor interpretare, accentul pus brigăzile artistice ale I.M. rii
fascismului a fost un drum monstraţii antifasciste şi te de termoficarea oraşu­ deputaţi cum sînt tovară­ pe ţinuta scenică, rostirea Hunedoara, Casei de cul­ UA: I
de profunde transformări antirăzboinice" ; Vasile lo- lui, la extinderea lor, la şii losif Belea, maistru mi­ textului, îmbinarea armo­ tură a sindicatelor Călan, (Mode
Revan
revoluţionare, care au naş — arhivist principal la terminarea sistematizării nier la E.M. Deva, Florea nioasă a dansului cu cân­ Fabricii de încălţăminte Hu­ la B);
schimbat din temelii struc­ Filiala Deva a Arhivelor pe verticală, (alei, străzi, Bărbuloscu, subinginer la tecul, aducerea în scenă a nedoara, I.P.E.G. Deva, în­ căra);
tura societăţii româneşti, Statului : „Contribuţia ar­ trotuare, locuri de joacă brigada 2 a T.A.G.C.M., unei recuzite adecvate. treprinderii de berc Haţeg, — SCI
PETRI
conferindu-i o nouă şi pu­ matei române Io victoria a- pentru copii) în zona blo­ Ilie Dinu, Violeta Dimitriu. Au prezentat spectacole I.C.S.M. Brad, Cooperativei riculoî
„Progresul" Deva, cămine­
ternică strălucire politică, supra fascismului" ; dr. curilor date în folosinţă în Ion Pârvu şi alţii. dc un bun nivel artistic — lor culturale din Oeiu, ZanT, dafiru
Zonă ;
economică şi socială. Gheorghe Dobre — cerce­ trimestrul IV anul trecut în care critica la obiect a Dobra, grupurilor satirice iembri
fost dublată de umor, a o-
Pe fondul generos de în­ tător principal la Institutul si trimestrul I al acestui ION CIOCLEI xistat sincronizare între ale Casei de cultură Orăş­ sando
(Cultu
florire socialistă, multilate­ de Economie Socialistă : tie, Clubului muncitoresc Vraci li
rală a patriei, s-a dezvol­ „23 August 1944 — 9 Mai Petrila. (Lucea
tat în ritmuri înalte eco­ 1945 în evoluţia economiei Dar dincolo de reuşite, Legern
nomia judeţului nostru, rod româneşti". faza judeţeană a evidenţiat gu raţii
TRILA
al politicii înţelepte a parti­ Simpozionul ştiinţific, des­ şi carenţe în evoluţia uno­ ce (Mi
dului, îndeosebi in perioa­ făşurat în plen şi pe sec­ ra dintre formaţii. Nu în NOAS.
da pe care cu neasemuită ţiuni, s-a constituit intr-un toate cazurile critica, altfel (Munc
CÂNI
mîndrie o numim „Epoca vibrant omagiu adus eveni­ foarte... la concret, a fost bescu
Nicolae Ceauşescu". Hune­ mentelor pe care poporul transcrisă în plan artistic Hetcz
doara îşi etalează azi pu­ român le va sărbători la 9 la un nivel ridicat. Nu . icu
ternicele sale industrii car- Mai. întotdeauna trecerea de la /ic); C
vjtură
un moment la altul s-a fă­ ncrul);
cut firesc. Au existat mici — seri
Bocet
nesincronizări. chiar stîn- GEOAC
l ii'i material ist-d ia luetice şi găcii în interpretare. Toate furată
istorice, privind dezarma­ aceste scăderi nu ş-au fă­ i i ) ; H
rea şi pacea, caracterul u- cut simţite în evoluţia a- cart (
nitar al istoriei, umanis­ Galax;
bul sa
mul socialist, revoluţionar, cclor formaţii de tradiţie sa dc
care-şi trăiesc viaţa şi în
politica partidului pentru RIA :
far (IM
SIvSIUNli ŞTIIN’|’II 'ICA obţinerea independenţei e- afara competiţiilor, împli- Salamr
-
nindu-.şi menirea de a face
STUDENŢEASCA nergetice a României. educaţie în rîndul oameni­ CIIEI,/
Au fost abordate aspecte lor muncii. got (i\l
Institutul de mine Petro­ ale creşterii productivităţii VIORICA ROMAN
şani a organizat o .sesiune muncii şi rentabilităţii în­
ştiinţifică studenţească de­ treprinderilor miniere, or­
dicată aniversării a două ganizarea proceselor de Cind s-au asociat să lu­ zeze' tealără la punctul
1
ilecenii de la.istoricul Con­ producţie miniere, optimi­ creze in aceeaşi branşă, ca Au făcut-o de oaie fix - baza ripei. Aceeaşi
gres al IX-lea al partidu­ zarea parametrilor siste­ ciobani la C.A.P. Vet el, Şte- soartă au împărtăşit-o şi cei Numi
lui şi zilei de 9 Mai. Ma­ mului de exploatare a stra- lan Agapciuc şi Petru Mun­ zburdălnicie pentru oi, mi­ nu-şi mai făceau datoria, 12 miei, care s-au încume­ tragere
Extr.
nifestarea a fost integrată telor subţiri cu înclinări tean au promis că o să lie oare şi, mai ales, pentru ducindu-se să dea din coa­ tat să-şi urmeze mamele in 74. 39,
deopotrivă acţiunilor dedi­ miei şi medii clin bazinul băieţi cuminţi, disciplinaţi, mieii nou veniţi in turmă, dă pentru a ţine isonul stă- aventura lor neinspirată. Extr.
cate Anului Internaţional Văii Ţiului, creşterea capa­ harnici şi devotaţi meseriei care luau prima dată con­ pinilor, mioarele au înce­ Cind şi-au revenit, păs­ 51, 88,
Fond
al Tineretului. cităţilor de producţie ete. ce şi-au ales-o de bună tactul cu verdele cîmpuiui. put să-şi cam Iacă de cap. torii cheflii au găsit totuşi «39 455
Lucrările sesiunii s-au voie şi nesiliţi de nimeni. Cum, după tradiţie, ieşirea Unele se rostogoleau cu motive să se felicite pentru
desfăşurat pe durata a SPECTACOL OMAGIAL - Oameni ca noi n-o să turmelor Io păşunat este entuziasm prin poiană, al­ că între oile lor se mai gă­
două zile în cadrul a nouă Evenimentele comemora­ găsiţi cit veţi căuta — au un prilej de sărbătoare, tele îşi dezmierdau urmaşii, sesc şi unele exemplare
secţiuni: „Filozofie, socia­ tive ale lunii mai au fost zis ei. Cartea noastră de ascultătoare, cu scaun la
lism ştiinţific, probleme omagiate la Hunedoara vizită nu este cu nimic pă­ cap, care nu-şi dau du­
fundamentale ale istoriei printr-un emoţionant spec­ tată. îngrijim oile ceapeu- FOI L E T O N hul şi nu sînt dispuse să-şi ' i’impi
României", „Economie po­ tacol intitulat „Patria sub lui ca pe ochii din cap, lase blana pe rîpa... sim- tru az:
li ti că, orgi i ni za re-co n d uce- semnul primăverii", reali­ fără să ni se poată aduce betei. Ei fluieră insă din vremea
re, psihosociologia muncii", zat de Aurel Busuioc.* şi vreun reproş. Sintem dis­ Ştefan Agapciuc şi Petru iar altora, mai năbădăioa­ greu a pagubă pentru is­ mai ale
„Matematici speciale, me­ Valeriu Erzian, după libre­ puşi ca şi in cazul cind Muntean s-au hotărit să nu se din fire, le-a venit din pravă, neputindu-i nimeni mineaţo
mai mu
canică, rezistenţa materia­ tul scriitorului Eugen Evu. vreo lighioană ar atenta scape nici ei nemarcat e- senin dorul să se dea pe scuti de neglijenţa dove­ şi dimii
lelor", „Matematică aplica­ Au adus contribuţia lor de să ne dijmuiască turma, să venimentul. tobogan. Neavind un ase­ dită in serviciu şi de obli­ rar nor
tă", „Chimie, geologic, pre­ cîntec, vers, joc şi deplină ne batem pînă la sacriliciu Considerind că in meseria menea loc special amena- gaţia de a recupera preju­ cind 1
averse
parare". „Tehnici şi tehno­ emoţie artistică, patriotică | pentru a evita orice pier­ lor nu prezintă nici un pe­ jat, au pornit iscoada prin diciul adus avuţiei obşteşti. se vor
logii miniere". .„Fizică, e- corul C.S.H., corul pionie­ dere - au promis ei so­ ricol inverzirea liotei, chiar împrejurimi Aşa se face că, Petrecerea lor de pomină cărl e
leetronioă". „Electrificarea rilor şcolii generale nr. 10. lemn. şi in timpul serviciului, in- fără prea multe căutări, n-o vor uita niciodată, pa- va sufl,
modera
şi automatizarea mâţelor". ansamblul „Ardeleana" cu Angajamentul lor a avut tr-una din zilele lunii a- au dat peste o rîpă de văţuindu-le pe mioarele ce din S'
„Utilaj minier şi mecaniza­ solişti vocali şi instrumen­ o bună perioadă de vreme prilie au Început să se cin­ toată frumuseţea. Aliniate le-au rămas tefere pentru Tem per
rea minelor". tişti, dansul modern al ca­ acoperire in lapte, electi­ stească din plin cu tării. la start după căpetenia păstorit să nu mai confun­ vor fi
plus 1 :
Lucrările prezentate au sei de cultură, dansul te­ vul ieşind neştirbit şi din Un păhărel, incă unul şi răutăţilor, o bucălaie mai de niciodată ripa cu tobo­ cele m:
scos în evidenţă contribu­ matic „Flăcările muncii" iarna grea care a trecut. au ţinut-o tot aşa, pînă ce deocheată şi cu antece­ ganul. Au invăţal in ace­ şi 20 d
ţia hotărîtoare a secretaru­ al (Tubului „Siderurgislul", Pînă aici toate bune şi la au uitat de-a binelea de dente in încălcarea disci­ laşi timp şi ei că cine mai ridi
lui general al partidului, grupul vocal-i instrumental locul lor. A sosit şi timpul ce au venit la iarbă verde. plinei de turmă, 77 oi şi-au „munceşte" peste măsură local cc.
mă slab
preşedintele Republicii, to­ „Canon" al casei municipale să mijească colţul ierbii, Simţindu-se in largul lor, luat „zborul" spre... necu­ cu paharul, chiar şi la iar­ şl pe y;
varăşul Nicolae Ceauşescu, de cultură, recitatorii Ango­ motiv de satisfacţie pentru fără supraveghere, deoare­ noscut. Niciuna din ele bă verde o lace de... oaie. dc servi
la dezvoltarea unor cate­ la Haiduc. Augustin Vădu­ cei doi ciobani, dar şi de ce nici dinii intorcători insă n-a reuşit să „ateri­ T. DOBRICEANU gyak).
gorii şi concepte ale filozo- va şi Adriana Andror ich<-.