Page 15 - Drumul_socialismului_1985_05

i Q DUMINICĂ, 5 MAI 1985 Pag. 3

VIZIUNE

'A, naţional unitar român. Du­
( n galeria oamenilor pă Unirea cea mare va fi şi monografiile istoricului
hunedorean se vor îndrep­
ele cultură pe care
copiilor,
zburător", i-a dat ţării judeţul solicitat ca profesor de stu­ ta spre istoria frămînţări­
ul 4 Bucureşti - inima tînără nostru, un loc aparte îl o- dii sud-est europene la U- lor sociale ardelene din
inima cînte-
româncsc cupă istoricul Silviu Dra- niversitatea Dacici Supe­ secolul al XVIII-lca, lu­
gomir. rioare din Cluj. crări care rămîn de refe­
duminical Cunoscut în ultimele de­ Format la şcoala criticii rinţă pînă astăzi pentru
atca teoriei şi fierbinte a patriei
ionare a cla- cenii maselor largi de iu­ istorice pozitiviste, amen­ oricare cercetător al vieţii
mcitoare. bitori ai istoriei, mai cu dată de un necesar spirit naţionale româneşti în se­
ani de la scama datorită popularei şi naţional, avînd una din ce­ colul luminilor transilvă­
;a lui Karl luminoasei monografii de­ le mai temeinice pregătiri nean.
îrea progra­ Î N S E M N Ă R I dicate lui Avram Iancu, el speciale, Silviu Dragomir A avut constante preo­
şi-a reocupat locul pe care, va acoperi cu consecvenţă cupări privind lupta de e-
mai de fapt, l-a avut pe merit două domenii fundamentn- mancipare socială şi poli­
sarea a 40 Capitala, casă în marea casă a ţării, frumosul nos- valenţe. Reţeaua unităţilor
I de la vic- cultural-artistice este forma­ în istoriografia naţională. tică a poporului român, te­
asupra fas- tru Bucureşti, a trăit şi tră ieşte în anii construcţiei so- mă căreia i-a dedicat nu­
ui şi sărbă- cialiste intr-o impetuoasă ofe nsivă înnoitoare, într-o în- tă din 20 de teatre, 93 săli Viitorul profesor, istoric Memoria meroase cercetări materia­
„Zilei îndo­ drăzneaţă şi cutezătoare an gajare a forţelor, a energii- de cinema, 47 muzee etc. şi academician vede lumi­
itei Itomâ- Iar, pentru a deveni, aşa cum sublinia secretarul general na zilei la 1 (13) martie lizate în lucrările despre f
23 August In anii ce vin, Capitala, 1888, în comuna Gurasada. pămîntului Ion Buteanu, Constantin
moment de al partidului, tovarăşul Nico lae Ceauşescu, „un oraş mo- cu toate ferestrele larg des­ \ Romanu Vivu, Avram Ian­
ă în cvolu- dern, demn de epoca socie taţii socialiste multilateral chise spre viitor, se în­ Copilăria i se scurge în e-
ui de-al (loi- dezvoltate, să constituie o mindrie a întregului nostru poca memorandistă de re­ hunedorean cu, Nicolae Bălcescu, Va-
ăzboi mon- dreaptă spre noi şi măreţe siie Goldi.ş.
popor". \ împliniri. Producţia indus­ crudescenţă a mişcării de
îa României Despre Capitala ţării, zia rul nostru va publica un ci­ trială a municipiului Bucu­ eliberare naţională a româ­ Silviu Dragomir este au­
îrtistic : clu de „însemnări" prin care ne vom strădui să readucem nilor transilvăneni. Gimna­ Silviu torul prin excelenţă al is­
a frontieră" reşti va trebui să ajungă, ziul început la Blaj îl va toriei revoluţiei de la 1848
. Producţie în mintea şi inima dumnea voastră, dragi cititori, cifre în anul 1990, la 280-300 în Transilvania, căreia i-a
termina la Novisad, dobîn-
ei de filme şi fapte din măreţia împlini rilor şi perspectivelor, ima- miliarde lei. In ceea ce dind serioase cifnoştinţe de Dragomir (I) oferit o temeinică cerceta­
gini care să reflecte frumu seţea de neasemuit a Bucu-
Vision (co­ priveşte activitatea econo­ limbă sîrbă, prefigurînd de re prin apelul la o docu­
reştiului de azi şi de mîirje — inima tînără şi fierbinte a mică, aceasta va trebui ca
rn al. întregii Românii. pe acum pe unul dintre mentaţie copleşitoare într-o
in 1990 să iie, pe locui­ cei mai buni slavişti ai le pentru scrisul istoric ro­ interpretare care, în linii
6 MAI tor, de cel puţin 155 000 noştri. Studiile universita­ mânesc : slavistica şi isto­ esenţiale, îşi păstrează şi
DIN MARILE ÎMPLINIRI tei. Vor fi construite noi astăzi valabilitatea (concre­
mal re le face la Cernăuţi şi ria Transilvaniei.
itatea în e- SPRE LUMINOASE PERSPECTIVE obiective economice, social- Viena, în anii 1905—191Ţ, Venind spre istorie din tizată în volumele do Stu­
ie culturale; vor li date in fo­ urmate de specializare în atmosfera de criză a dua­ dii şi documente privitoare
• folcloric la revoluţia românilor din
Bucureştiul are o suprafa­ ştiinţifică şi proiectare lu­ losinţă încă 150 000 noi a- Rusia — toate acestea de- lismului austro-ungar, în
•sarea a 40 ţă de 1 521 km pătraţi, crează 96 618 oameni ai partamente. Se vor realiza săvîrşindu-i pregătirea de care asuprirea naţionalită­ Transilvania în anii 1848—•
de Ia victo- mari lucrări de sistematiza­ slavist. ţilor era ridicată la rangul 1849, Sibiu-Cluj — 1944—
■iupra fascis- o populaţie stabilă de muncii. 1940).
si sărbători­ 2 227 568 locuitori, o densi­ In anii construcţiei socia­ re şi organizare a străzilor Trecîndu-şi examenele şi de politică de stat, va fi
tei Indepen- tate a populaţiei de 1 465 liste, pe teritoriul munici­ şi căilor de comunicaţie. colocviile cu calificative în permanenţa un neobosit Prin subiectele pe care
României" căutător de documente pen­
:-foi!c*on (co- locuitori pe km pătrat. Nu­ piului Bucureşti au fost Va jptra in funcţiune o excelente (mărturie stau le-a abordat în acest do­
,Ver Kpi- mărul unităţilor este de 214 realizate mai bine de noua' arteră a metroului, documentele şcolare ale is­ tru istoria noastră, mai cu meniu Silviu Dragomir a
12 In industrie, de 56 in con­ 573 000 apartamente, "m- traseul acestuia ajungind la toricului aflate la Filiala seamă pentru evenimentele conturat istoria emancipă­
rna» cruciale de la 1848—40
strucţii, 21 în transporturi noindu-se în cea mai mare aproape 60 km. Un rol de Deva a Arhivelor Statului rii naţionale a poporului
şi telecomunicaţii, 138 in parte fondul de locuinţe. primă însemnătate în con­ — n.a.) se stabileşte la Si­ în Transilvania; documente român în secolul al XVIII»
circulaţia mărturilor, 99 de In mai puţin de două de­ figuraţia de azi şi de mii- biu, pentru a se dedica ca­ pe care ic va scotoci şi co- XlX-lea aparţinîndu-i prio­
cercetare ştiinţifică şi pro­ cenii, peste 1,2 milioane ne a celui mai mare oraş rierei universitare, înca- copia cu trudă de benedic­ ritatea în deplasarea ac­
iectare, 166 de artă şi cul­ locuitori s-au mutat in a- al ţării îl constituie con­ drîndu-se în pleiada de tin în arhivele din Carlo- centului de la memorialis­
tură, 666 de învăţămint, 562 partamente noi. strucţia noului centru po- cărturari ardeleni care vor viţ, Moscova, Viena, Bu­ tica revoluţiei la documen­
e urmele şoi- sanitare etc. Invăţăminiul a cunoscut participa cu dăruire la pre­ dapesta şi din ţară. tul istoric.
ria); Circşa- litic-administrativ, cuprin-
IlUNEDOA- Municipiul Bucureşti rea­ şi cunoaşte o dinamică zind Casa Republicii, , Bi­ gătirea şi făurirea statului O bună parte din studiile Prof. NICOLAE STOIAN
de microfon lizează circa 14 la sută din deosebită. Invăfămintul pri­
sala A) ; producţia industrială a mar, gimnazial şi liceal este blioteca naţională, o serie
iodern — să­ de instituţii de stat şi noi
di vers (Fla- României. Pe harta oraşului frecventat de aproape ansambluri de locuinţe, pe la C.A.P. Petreni. De la
i pentru doi au apărut mari şi 'complexe 400 000 de elevi. Bucureştiul SEXTUPLEŢI
i-II (Alta) ; platforme Industriale, zeci reprezintă cel mai mare Calea Victoria Socialis­ i Remember cele 10 scroafe a vîndut, în
I : Zbor pe- u s 1983 şi 1984, cîte 200 de
ring); Tran- de întreprinderi noi. In centru universitar al ţării, mului" şi alte străzi din Jane Undcrhiil, în vlrstă
>en (Unirea); perioada 1965-1983 au numărul studenţilor ridieîn- zona respectivă, ce sînt in de 28 de ani, a născut, la un • Aflaţi la datorie în purcei. în acest an vrea să
iloasă (7 No- fost create aproape 345 000 du-se la peste 63 000. Viaţa construcţie. J ziua de 1 Mai, tinerii loa- bată recordul. A vîndut
UPENI: Glis- >pital din Cambridgc, patru na Răcaru, Livia Bordeanu deja 100. Şi sîntem numai
scriile I-1I de noi locuri de muncă. In culturală a Capitalei a cu­ băieţi şi două fetiţe. Alit ma­ I şi Coste! Lupu, de ia ate- în
VULCAN : activitatea de cercetare noscut, de asemenea, noi GH. CÂLINESCU \ ma, cit şi scxtuplcţii se simt luna mai... • „Schimb
seriile I-II J lierul var, din cadrul I.L. de onoare" s-a intitulat ac­
i); LONEA : bine. | Deva, au obţinut un adevă- ţiunea de producţie orga­
lâreţului sin- ' rat record în producţie. Ei nizată
incrul); PE- GIRAFELE ŞI... zilele acestea la
:ă ce vor zi- | au încărcat şi livrat, într-un U.U.M.R. Crişcior. Forma­
jresc) ; ANI- TRANSMISIILE RADIO NOUTĂJI ŞTIINŢIFICE Şl TEHNICE 2 schimb, 120 tone de var ţiile conduse de maiştrii
e 4 ori start t hidratat. Laudă muncii, loan Gulea şi loan Ciocan
se) ; URI- Fidelii ascultători ai postului
rian Porum- de radio din regiunea de sud- ELECTRONICA ordinatoarelor electronice Este vorba despre un nou J laudă muncitorilor harnici ! au realizat cu acest prilej
seriile I-II est a Kenyci sint profund ne­ De menţionat că, începînd o serie de lucrări şi piese
riîA’ bor mulţumiţi: transmisia buleti­ IN AGRICULTURA ale secolului nostru. tip de paraşută care func­ J din 3 mai, la I.L. Deva a de schimb însumînd peste
('- <. ro- nului lor favorit de informaţii Electronica îşi găseşte do­ ţionează pe principiul auto-
BARv. .: Lo- este tot mai des întreruptă din TEHNOLOGIE EFICIENTA rotaţiei. Ea dispune de 12 J fost reluată activitatea li- 200 000 lei • Comitetul de
îrătoare (Mi- vina... girafelor. Cu gîtul lor menii de aplicare şi in a- DE PRELUCRARE A ZGURII | vrării de var şi la export partid de la I.P.I.C.C.F. De­
VŞTIE: Zorro lung şi rigid, aceste animale gricultură. Astfel, compute­ DE CUPRU secţiuni triunghiulare, fie­ ' • Invitaţie la „Căprioara". va a organizat la punctul
-II (Patria) ; mari şi sperioase rup, în rele stabilesc necesităţile La Combinatul de extrac­ care formată din fişil de
:l (Flacăra); cursul peregrinărilor lor, fire­ ţesătură rezistentă, cu spa­ Cunoscuta cabană, din ve- de documentare al unită­
3AI: Marfă le ce fac legătura intre sta­ de apă ale culturilor şi fur­ ţie şi prelucrare a cupru­ * cinătatea Devei îşi aşteap- ţii o expunere pe tema
sa de cultu- nizează recomandări privind lui de la Djezkazgan (R.S.S. ţiu între ele, pînă în par­ tă zilnic oaspeţii, cu un „Contribuţia armatei româ­
3: Singur de ţiile de retransmitere a emi­ momentul livrării acesteia Kazahă) a iost pusă la tea superioară a paraşu­
a) ; BRAZI : siunilor radio in regiune şi in cadrul unei serii de sis­ tei. Un mecanism special I sortiment bogat de mîncă- ne la victoria asupra fas­
■LAN: Cul- studiourile centrale din Nai­ punct o tehnologie eficien­ ruri şi băuturi, cu servicii cismului" • Lucrătorii Oco­
ndrelor (Ca- robi. teme de irigaţie din nordul tă de prelucrare a zgurii asigură rotirea paraşutei I prompte, cu... soare şi voie lului silvic Petroşani au
ură); SIME- Toate eforturile depuse pen­ Caucazului, din Ucraina şi după deschiderea ei. Sub
ra lui Căli- tru îndepărtarea acestor rume­ din alte zone ale Uniunii de cupru în vederea trans­ v bună. Azi e duminică. Să descoperit în parchetul fo­
ul); ILIA : gătoare nu s-au soldat, piuă formării ei în materii pri­ influenţa presiunii aerului, | mergem... • La Hunedoara restier din apropierea car­
i (Lumina) ; acum, cu nici un efect. „Vo­ Sovietice. Calculatoarele e- me secundare. Ca urmare, fişiile iau forma unor aripi | s-a încheiat etapa pe mu- tierului Dărăneşti un gorun
Afacerea PI- cea Kenyci" nu este la pri­ lectronice pot prelucra în­ şi acţionează ca paletele
jl). mele „neînţelegeri" cu anima­ tr-o scurtă perioadă un combinatul poate funcţiona unei mori de vînt. Pînă a- * nicipiu a concursului „Sa- mare de deal — specie rară
lele sălbatice. Cu cîtcva luni mare număr de informaţii şi in perioada de iarnă, iar cum, a fost obţinută o vi­ | nitarii pricepuţi", la startul pentru zona respectivă —
In urmă, mai multe cobre au care pot influenţa randa­ cheltuielile pentru obţinerea k căruia s-au aliniat 30 de care a fost plantat aici în
pătruns intr-o staţie regională acestor materii prime sint teză a „palelor" de 150 ro­ echipaje. Pe primul loc urmă cu aproape 100 de
din Garissa, din noril-cstul mentul culturilor agricole, de 8-10 ori mai mici faţă taţii pe secundă. ( s-au situat echipajele şco- ani • Sectorul zootehnic al
Kenyci. Ele au stîrnit panică în primul rind cele referi­ de cele legate de extrac­ Iilor generale nr. 4 (ciclul C.A.P. Banpotoc a obţinut
în rîndurile operatorilor, au toare la condiţiile de sol şi ţia şl transportul minereului I
extrase la provocat întreruperea progra­ meteorologice. primar), nr. 1 (ciclul gim- în această primăvară 340
a 3 mai 1383: melor şi, evident, nemulţumi­ de la mină. Din reziduuri­ ISUFET J nazial) şi al liceului nr. 3 de miei, cu 30 mai mult
21, 28, 5i, 59, rea ascultătorilor. Agenţia TASS precizează le de cupru poate fi obţi­ • Difuzoarea de presă An- decît se prevăzuse • Cea­
3, 30. că, la ora actuală, in U- nută o cantitate de mate­ >« gela Plăveţi, de la Oficiul suri mari, frumoase, sînt
II-a : 73, 47, CIT MAI DEPARTE... niunea Sovietică mijloacele rii prime secundare egală
Î0, 5, 55, 72. electronice dirijează activi­ | P.T.T.R. Petroşani, şi-a în- amplasate la cele ' două
e ciştiguri : cu cea extrasă dintr-un k chis cartea de muncă du- porţi principale ale C. S.
d asociaţie a inamicilor soa­ tatea unor reţele de iriga­
crelor, fondată pe „respectul ţie insumind 17 000 kilo­ front de lucru al unei mari pă 30 de ani de activitate Hunedoara. Numai că fie­
şl afecţiunea faţă de soacre..., metri. mine. I în serviciul difuzării presei, care indică timpul în felul
dar aflate mereu la distanţă", PRIMUL CICLOTRON I al pătrunderii în casele oa- său. Să vină ceasornicarul !
a fost recent creată de Ma- DIN R.P. UNGARA I menilor a foilor pentru Să arate şi ele ora exac­
nuel Kodriguez Sanehcz, din ORDINATOARELE J minte, inimă şi suflet - zia- tă • Tinerii de la I.U.M.
La Institutul de cercetări
localitatea spaniolă Caccrfcs. VIITORULUI - nucleare din Debreţin al | rele • Pe baza concepţiei Petroşani şi-au înscris în
robabil pen- După părerea acestuia, 90 la FÂRÂ ELECTRONICA » maistrului Ana Tărăbuţă, contul lor o nouă acţiune
mai 1983 : sută din căsniciile nefericite Specialiştii emit ipoteza Academiei ungare de ştiin­
fl răcoroasă, se datorează soacrelor. Ceea că ordinatoarele viitorului ţă a început montarea pri­ | şefa atelierului de covoare reuşită. 500 de utecişti au
oaptea şi di- ce poate să însemne şi că mului ciclotron din ţară ! de la F.P.I.M.P.S. Hunedoa- recuperat din incinta între­
Cerul va G nu vor mai li electronice - care va putea deveni func­ ra, aici a început realiza­ prinderii peste 50 tone de
enin noaptea 10 la sută din soacre sint scrie revista „leune Airi- I rea unor noi produse din fier vechi, aproape 300 kg
a, şi lempo- bune, nu 7 que". Acestea ar urma să ţional la slirşitul lunii mai.
iupă-amiaza, In afara cercetărilor nuclea­ lină: huse pentru fotolii şi cupru, au plantat mai mulţi
vor cădea ATENŢIE fie construite pe baza tran­ re, noul ciclotron va li utilizat canapele, articole de îm- pomi şi arbuşti ornamen­
ploaie. Izolat zistorului optic, care poate ' brăcăminte şi artizanat • tali, au amenajat rondurile
mala descăr- LA VIDEOCASETE! efectua mai multe comutări la stabilirea structurii ato­
rice. Vintui mice a diverselor produse Desen de | în incinta zootehnică a de flori • „Sînt loan Gros,
slab pînă la In oraşul vest-german Hano- simultane, pe un număr industriale şi agricole. De CONSTANTIN GAVRILA s C.A.P. Pişchinţi, dezordinea muncitor la I.R.E. Deva. Lo­
predominînd vra a apărut recent o broşu­ sporit de fascicule paralele
rul vestic, ră, sugestiv intitulată „Violen­ şi, totodată, poate comuta asemenea, el va putea fi | este la ea acasă. Sînt îm- cuiesc în blocul 2, Aleea
•ile minime ţa in videocasetc". Autorii a- folosit şi in scopuri tera­ NEPUNCTUALI J prăştiate peste tot furaje, Armatei, din municipiu. In
tprinse între succesiv gradul de Intensi­ peutice, informează agen­ Dacă vedeţi un pasager ca­ buşteni, fief vechi, ca în­ apropierea complexului co­
grade, iar ccstui studiu dau alarma: din tate al fasciculelor transmi­ re vine în goană pentru a nu I tr-o
ie între 15 cele 1 000 de titluri de video- se. Rezultatul: ordinatoare ţia MTI. pierde avionul, puteţi fi siguri ogradă a nimănui, mercial „Astorîa", canaliza­
“rade, izolat easete aflate în vînzarc in că, cel mai adesea, este vor­ J Chiar, nu se găseşte aici o rea este înfundată, iar gu­
;. Dimineaţa, R.F. Germania, jumătate re­ a căror viteză de calcul PARAŞUTA-„ELICOPTER" ba de un american — scrie | mină de gospodar ? • fn noaiele menajere şi con­
Izolat bru- prezintă o veritabilă propa­ va li imensă, puţind ajunge O Urmă americană a e- londonezul „Times". O anche­ J 1982, loan Borza, din Pe- tainerele nu se ridică săp-
n depresiuni la mii de miliarde de ope­ laborat şi experimentat o tă, efectuată de magazinul „E-
(Meteorolog gandă in beneficiul violenţei. raţiuni pe secundă şi a că­ paraşută-„elicopter" desti­ xecutive Travel", a arătat că, treni, a ieşit la pensie, du- tămîni la rînd. Daţi dum­
Iuliu Vras- Sint, adică, o ameninţare pen­ în Anglia, plecarea avioanelor k pă 30 de ani munciţi pe neavoastră un telefon la
tru tineret. Mai ales în condi­ ror funcţionare logică va li nată salvării mărfurilor a- este adesea întirziată de pa­ I şantiere. Acum creşte porci G.I.G.C.L.". Dăm !
ţiile unei pernicioase recrudes­ complet diferită de cea a flate la bordul avioanelor. sageri americani, care nu reu­ 6
şesc să fie punctuali. Din cau­
cenţe a violenţei juvenile... za decalajului de ore, zic ei.