Page 16 - Drumul_socialismului_1985_05
P. 16
Pag 4 0°HMUL S O C » K M U L U I MR. R 545 # DUMINICĂ, 5 MAI 1995
C.I.P.R. BRAŞOV
FABRICA DE PRODUSE REFRACTARE
Luări de poziţie în legătură cu embargoul B A R U
de Securitate, în special
economic şi comercial impus de S.U.A. în ceea ce priveşte organi ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ
împotriva Renublicii Nicaragua iiasSB zarea de alegeri libere sub ® 1 excavatorist
supervizarea
Naţiunilor
U-
nite pe întreg teritoriul ® 12 electricieni
NAŢIUNILE UNITE 4 ţele ce decurg din insti §| NAŢIUNILE UNITE. - namibian.
(Agerpres). — Nicaragua a tuirea de către S.U.A a Secretariatul O.N.U. a ho ® 25 lăcătuşi
anunţat oficial că va cere embargoului în schimburi tărît organizarea la Viena, H GENEVA. - La Palatul ® 4 electronisti
luni convocarea unei reu le comerciale cu Republica în perioada 6—10 mai, a Naţiunilor din Geneva vor
niuni de urgenţă a Consi Nicaragua — transmite a- unui seminar regional euro începe, la 27 august, lu • 3 A.M.C.-işti
liului de Securitate în pro genţia IPS. pean consacrat Anului In crările celei de-a treia con ® 3 instalatori
blema embargoului econo ternational al păcii, care ferinţe pentru examinarea ® 5 instalatori instalaţii ardere
mic si comercial instituit urmează să fie marcat în aplicării Tratatului de ne-
de Statele Unite împotriva BUENOS AIRES 4 (Ager 1986. Participanţii, repre- proliferare a armelor nu © 5 strungari
acestei ţări, — informează pres). — Guvernul argen zentînd peste 50 de orga cleare — a anuntat pre ® 4 rabotori
agenţia France Presse. nizaţii neguvernamentale şedintele comitetului pre-
tinian şi-a manifestat
din Europa, precum şi din aătitor al conferinţei, J. ® 4 frezori
„preocuparea faţă de em S.U.A. şi Canada, vor dez Dhanapala (SrLLanka). Lu
bargoul economic şi comer bate probleme legate de crările, care vor dura patru © 3 sudori
MADRID 4 (Agerpres). — ® 2 rectificatori
Guvernul spaniol a criticat cial hotărît de guvernul oprirea cursei înarmărilor şi săotămîni, se vor desfăşu
botărîrea S.U A. de a im american împotriva Repu înlăturarea pericolului nu ra în trei comitete. • 2 tratamentişti
pune un embargo comer blicii Nicaragua". clear, întărirea încrederii Conferinţele anterioare • 3 compresorişti
cial îmootriva Renublicii Intr-un comunicat dat şi trecerea la dezarmare în de acest gen au avut loc
în 1975 si 1980.
primul rînd în Europa, si ® 9 mecanici maşini şi utilaje pentru
Nicaragua, apreciind că n- puhlicitătii la Buenos
de rolul O.N.U. în efortu produse refractare
ceastă măsură va impieta Aires. Ministerul Relaţii 18 ROMA. — fn cursul
rile generale de salvgar
asupra iniţiativelor de lor Externe al Argentinei acestui an rata somniiilui • 10 cocători produse refractare
dare a păcii.
pace în America Centrală. „deplînge evoluţia pe care se va menţine ridicată în ® 8 zidari şamotori
TT n comunicat al Ministe o ia criza din America Italia, iar nivelul inflaţiei ® 15 muncitori necalificaţi.
rului de Externe al Spa Centrală, ca şi toatp de n NAŢIUNILE UNITE. - va fi de 7,5 la sută. cel
niei. dat publicităţii la Ma ciziile ce îndepărtează în Consiliul de Securitate al mai ridicat din Europa oc Condiţii de încadrare şi retribuire con
drid. exprimă temerea păr mod obiectiv posibilitatea O.N.U. şi-a exprimat, în- cidentală, informează aaen- form Legii nr. 12/1971 şi Legii nr. 57/1974.
ţii spaniole că asemenea de a adopta o soluţie paş tr-o declaraţie adoptată ţia ANSA, care citează o
acţiuni vor bloca efortu nică, politică pentru situa prin consens, „indignarea prognoză a Fondului Mo Informaţii suplimentare la sediul F.P.R.
rile „Grupului de la Con- ţia din această regiune". şi grava preocupare" faţă netar International. în ce Baru Mare.
tadora“ şi ale ţărilor cen- de decizia Republicii Sud- priveşte ritmul general al
Africane de a stabili un
troamericane pentru a găsi creşterii economice, aces
aşa-zis guvern provizoriu de
o soluţie negociată la con LA PAZ 4 (Agerpres). — ta se va situa între 2,6-
tranziţie în Namibia, cali-
flictele din regiune. Guvernul bolivian a de 2,8 la sută. Pentru * 1986
ficînd această hotârire a
nunţat embargoul economic în Italia se anticipează o
regimului de la Pretoria
şi comercial instituit de rată a şomajului de 10,4
SAN JOSE 4 (Agerpres). Statele Unite împotriva Re ca „nulă şi neavenită". la sută.
— Miniştrii relaţiilor ex publicii Nicaragua, apre Declaraţia cheamă Repu
terne din Costa Rica. Gua ciind că el reprezintă „o blica Sud-Africană să re
temala. Honduras şi Salva intervenţie făţişă în pro vină asupra hotărîrii sale
dor au hotărît să se reu blemele interne" ale aces şi să coopereze în aplica
rea rezoluţiilor Consiliului
nească marţi la San Jose tei ţări, transmite agenţia
pentru a analiza consecin Associated Presse.
* ASOCIAŢIA ECONOMICĂ SERE
40 de ani de la victoria asupra fascismului SÎNTANDREI
ţ 8
EI AU INTRAT ÎN NEMURIRE Î N C A D R E A Z Ă /
© mecanic agricol — rutierist.
întreaga lume cunoaşte as de altul şi împinşi în şanţuri. Koşevoi se află clubul act al comisiei de cercetare
tăzi Krasnodonul, acest mi Aici, după batjocoriri săl „Gorki". Era locul conduce a crimelor fasciştilor în ra
cuţ orăşel clin Donbass. Rc- batice erau îngropaţi de vii. rii membrilor „Tinerei ionul Krasnodon : „La 15, 1G ii Condiţii: absolvent şcoală profesională de
numcie n vine tle la membrii Dintre aceşti martiri ni-i gărzi". Aici, sub pretextul şl 31 ianuarie, noaptea, după
organizaţiei ilegale de corn- reamintim pe comuniştii Val activităţilor culturale s-au a- chinuri groaznice, fasciştii specialitate.
somol „Tînăra gardă", care ko, şeful minei 22, Besciavnii, dunat, nu o dată, pentru a împreună cu trădătorii de
au acţionat în perioada ocu secretarul organizaţiei de stabili activităţile lor cura patrie au lichidat 71 de ce
pării de către hitlerişti a partid, Zimin, şef de sector, joase, pentru a schiţa pla tăţeni sovietici, pe o parte
oraşului. Mironov, anchetator popular, nuri de acţiune tinerii com- dintre ei aruneîndu-i de vii DECESE
Aslâzi, Krasnodonul minier Kliuzov, organizator de partid somolişti. în puţul minei nr. 5. Din
este un oraş—monument al la mina nr. 5“. Curajoşi şi hotărîţi au ac tre aceştia, 49 erau comso- \ 8
bărbăţiei nemuritoare şi dîr- Nu Ie-a reuşit fasciştilor ţionat membrii „Tinerei molişti, membri activi ai O MEDICII chirurgi din
zeniei tinerei generaţii a ţârii şi complicilor lor să-şi as gărzi" la avarierea minei „Tinerei gărzi". Ei au trecut Spitalul judeţean Deva
sovietelor. Aici vin ca să cundă crimele murdare. Iată pregătită pentru lucru, de în moarte neînfrinţi : Ser- sînt alături dc familia dr.
dea obolul memoriei luptăto ce povesteşte comunistul ile fascişti, Ia evadarea din la ghei Tiulcnin, Liulia Sevţo- Neagoe Vaier, în greaua
rilor nemuritori împotriva galist Daniil Serghcevici Vis- găr a 45 de prizonieri sovie va, Uliana Gromova, Analolii suferinţă pricinuită dc
fascismului, oameni din toa tavkin, martor al acestor a- tici, la organizarea ambus Popov, Victor Petrov, Vla- <i VÎNZĂRI pierderea fiului drag
te colţurile Uniunii Sovieti trocităţi : „Eu însumi am cadelor pe drumuri, la răs- dimir Ovanuliin. Aruncîn- MARIUS.
ce, din multe ţări străine. văzut cum îi îngropaţi de pîndirea de afişe conţinînd du-i în puţ, fasciştii au a- \. o VlND apartament trei (1410)
Vino, cititorule, să străba vii pe oameni, li împingeau ştiri difuzate de Biroul so- runcat de sus şi două va- camere, hol central, parter.
tem şi noi drumul nemuririi gonete peste ci. Dar încă Deva, telefon 11830. (1378)
parcurs de membrii „Tinerei timp de 48 de orc, din mină • VÎND casă, trei camere,
gărzi“. Autobuzul nostru in s-au auzit gemete". încălzire centrală, gaze (gră • LOCATARII blocului
tră in Krasnodon şi se o- dină). Hunedoara, Brazilor 15, K 5 Gojdu — Deva sînt
preşte pe strada Sadovoi, in CORESPONDENTĂ SPECIALĂ La puţul minei nr. 5 se ii lingă spitalul contagioşi. alături de familia îndo
faţa casei cu numărul G. DE LA ZIARUL înalţă acum monumentul (1398) liată, în greaua pier
Aici, in timpul ocupaţiei „Neînfricaţii". Pe patru co • VÎND Dacia 1310, ridica - dere suferită prin Înce
fasciste, locuia familia Ko- loane sint figurile luptăto bilă imediat de Ia Piteşti. De tarea din viaţă a celui
şevoi, aici se ţineau şedin rilor ucişi. Pe feţele lor se va, telefon 1G939, orele 19—21. care a fost un bun ve
ţele conducerii organizaţiei citeşte hotărîrca de a lupta (1375) cin
„Tînăra gardă“, se ascultau pînă la capăt. în anii de 11 • VlND Dacia 1310 ncridi- AMBRUŞ IOSIF
Ştirile difuzate de Biroul de după război s-au refăcut catâ. Hunedoara, strada Mihai
informaţii sovietic. Pe pere străzile legendarului oraş Viteazul, nr. 15, bloc B 2, sca
tele casei sint fixate o placă minier. Krasnodonul este i * * ra A, etajul 5, apartament 22. • STUDENŢII seriei III, a-
gardă". si
memorială şi tiu basorelief acum un oraş memorial al Marin Alexandru. (1388) nul V medicină generală Cluj-
cu reprezentarea membrilof tinerilor membri ai organi • VlND Dacia 1 300, stare Napoca, profund îndureraţi de
„Tinerei gărzi". zaţiei „Tînăra In bună. Orăslic, telefon 470G1. trecerea în nefiinţă a cole
Cu ce s-a început 7 Care direct în groapă şi înce victic de informaţii. Prin piaţa centrală a fost ridi (1404) gului
este izvorul bărbăţiei tineri peau să arunce pămînt. lupta lor, ci au semănat în cat un monument măreţ — MARIUS NEAGOE,
lor ilegalişti 7 Răspuns la a- Valko s-a opus... Şl acum sufletele oamenilor sovietici „Jurămîntul", simbol al „Ti SCHIMB sînt alături dc familia îndo
ccstc întrebări am primit vi- îmi răsună în urechi ulti Încrederea în victoria asu nerei gărzi". Pe soclul din liată. (1414)
zitînd Krasnodonul, unde mele salo cuvinte : „Să ştiţi pra fasciştilor. granit roşu sint sculptate DE LOCUINŢĂ • COLECTIVUL didactic de
totul aminteşte despre fap blestemaţilor, că pentru fie Această încredere n-a putut figurile a cinci membri ai • SCHIMB apartament trei la Şcoala generală nr. 9 Hu
tele glorioase de luptă ale care picătură din sîngele fi înfrîntă de nimic. Arestă „Tinerei gărzi" în momentul camere. Deva, Bălccscu, cu nedoara este alături dc colega
neînvinşilor. nostru veţi plăti scump ! Ai rile au început în ianuarie jurămîntulul solemn, lingă apartament două camere, cen lor, director Zamfiroiu Car
Fasciştii şi-au făcut apari noştri vor veni 1 No vor 1943. La început au căzut steag. Ei sint aceia cărora, tral. Telefon 203G8, după ore men, în greaua încercare su
ţia pe străzile Krasnodonu- răzbuna Piotr Zimin a în ghiara fascistă comuniş printr-un decret al Prezi le 1G. (1390) ferită prin pierderea tatălui,
diului Sovietului Suprem al
lui la 20 septembrie 1942 ; început să chite „Internaţio tii, iar apoi membrii „Tine PIERDERE ZAMFIROIU PETRU.
sosiseră groaznicele timpuri nala", apoi I-a îmbrăţişat pe rei gărzi". Au început ore şi U.R.S.S. din septembrie 1943, Sincere condoleanţe fami
titlul
le-a
decernat
fost
ale ocupaţiei. Călăii hitlerişti Valko şi toţi au început să zile de chinuri groaznice, post-mortem do Erou al • PIERDUT legitimaţie do liei. (1111)
au început imediat să intro cînte în cor". neomeneşti. Pe toţi îi băteau serviciu, pe nuinclo Doica
ducă „noua ordine", în care Aşa au pierit mulţi dintre pînă Ia moarte, Ic rupeau Uniunii Sovietice : Olcg Ko Avram, eliberată de C. S. • FAMILIA Pop Ştefan, pro
scop au planificat distruge cei care erau bănuiţi în oraş mîinilc, picioarele. Dar ni şevoi, Ivan Zemnuhov, Ulia „Victoria" Călan. O declar fund Îndurerată, anunţă trece
na Gromova, Liulia Scvţova
rea populaţiei de bază. Dar pentru activitate ilegală. Dar meni nu tremura, nimeni nu şi Serglicl Tiulcnin. nulă. (1389) rea în nefiinţă a scumpei lor
locuitorii oraşului nu pu cerca milă de la fascişti. ANIVERSARE fiice
teau fi înfrînţi ; în mijlocul răfuiala feroce nu le-a adus Exemplul îl aveau de la con Niciodată nu se vor ofili MARIA,
lor îşi desfăşurau activitatea hitlcriştilor supunerea şi re ducătorul comuniştilor şl florile la monumentele mem • ANDREEA, Tania şi Gicu în vîrstă dc 18 ani.
comuniştii ilegalişti, în oraş semnarea aşteptate din partea comsomoliştilor ilegalişti Fi- brilor „Tinerei gărzi". Nici urează dragei lor Valoria Inmormîntarca are loc as
odată nu se va stinge focul
locuitorilor oraşului. Dimpo
apăreau manifeste care che trivă, s-a întărit ura faţă . lip Pctrovici Liutikov, care gloriei veşnice în faţa pie Vasile, cu prilejul aniversării tăzi, 5 mal 1985, orele 16, la
mau la luptă împotriva duş de duşman. A doua zi după nu numai că a rezistat cu trei funerare, care păstrea zilei de naştere, sănătate, Hunedoara.
manului urit de toţi. stoicism, dar permanent ii fericire si „La mulţi ani !“. Nu te vom uita niciodată.
Noaptea, liitlcrlşlii săvîr- execuţie, în parcul orăşe Îmbărbăta şi-i susţinea po ză liniştea eternă a patrio (1368) (1415)
şeau actul bestial al ucide nesc au fost descoperiţi alţii, şi, deşi tinerii mem ţilor. Ei au intrat în ne • COLECTIVUL de elevi şi
rii color arestaţi. Iată un spînzuraţi doi poliţişti, pe bri ai organizaţiei „Tînăra murire. COMEMORARE profesori ai clasei a Xll-a C
fragment dintr-un document pieptul cărora era scris : gardă" ştiau că ieşire din de la Liceul industrial nr. 3
redactat în urma cercetării „Aşa răsplată îl aşteaptă pe închisoare nu va fi, ci au ALEKSANDR BRIJ • CU mare durere şi tris
Deva, profund îndurerat de
crimelor fasciste : „ ... La 28 fiecare dintre voi". luptat pînă Ia capăt. redactor şef adjunct teţe anunţăm că mîinc, G mai fulgerătoarea şi incredibila dis
septembrie 1942, la orele 11 Cu acest act de răzbunare Ncobţiuînd nimic de la ccl al ziarului 1985, se impllneşto un an dc pariţie a colegei
seara, din celulele poliţiei şi-a început acţiunile organi torturaţi, hitlerişti! au trecut cînd iubitul nostru fiu şi fra
au fost scoşi 32 de cetăţeni zaţia ilegală „Tînăra gardă". Ia lichidarea lor. Iată cum „Sotialisticeskii Donbass" - te, SOR1NEL PEPTANARU, POP MARIA-MARIANA,
sovietici. Ei erau legaţi unul Nu departe de casa familiei este aceasta descrisă intr-un Doneţk, U.R.S.S. ne-a părăsit pentru totdeauna. in virstă dc 18 ani,
I Nu-1 vom uita niciodată. (1373) transmite întreaga compasiune
familiei ncmîngiiate. (1413)
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Licîu, Gheorghe Pavei (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob. 1 14065 I
REDAGTIA ŞI ADMINISTRAT!Ai 2 700 Deva. str.Dr. PetruGroza, nr.35. Teleîoanei 11273, 12157, 11583. TelexI 72288. TIPARUL. 1 Tipografia Deva, str. 23 August, ar. 257.
