Page 17 - Drumul_socialismului_1985_05
P. 17
SAffl M U3CTU&*
PROIFTADI IMM TDATF ŢĂRILE UNITI-VĂ!
l EPOCA NICOLAE CEAUSESCU |
S epoca marilor împliniri socialiste \ I
S O C I A L I S M U L Energetica—pivot al industrializării ţării iniţiaţi- 1
Anii construcţiei >oclatis-
accelerat
voltarea bazei energetice -
ui
tarii,
partidul
s-a consemnat in Directi
te in România, inauguraţi
din
elaborat,
a
de măreţul act istoric de
la 23 August 1944 - cind vele celw de-al Xlll-lea vo tovarăşulu Nicolae \
„Programul-di
Ceauşescu,
Congres al partidului - se
.
AL COMITETULUI JUDEŢEAN ţara noastră a devenit li va realiza prin valorifica rectivă de cercetare şi dez ’
beră şi stăpină pe desti rea eficientă a tuturor ti voltare în domeniu‘ sner ţ
Ş l A f C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N nele sale - au adus pre purilor de resurse primare, giei pe perioada 1981-1990 ^
faceri Înnoitoare, fără pre în special a lignitului şi şis şi orientările principale
cedent, pe toate planurile turilor bituminoase, extin pinâ in anul 2000", care se \
materiale şi spirituale ale derea construcţiei de hidro inlăptuieşte cu succes, asi ^
Anul XXXVII, nr. 8 546 MARŢI, 7 MAI 1985 4 pagini — 50 bani poporului. In centrul poli centrale, accelerarea pro gurind premisele ca, in vi’ ,
ticii sale, partidul a situat gramului de realizare a torul deceniu, România să ’
cu consecvenţă industria centralelor nuclearo-electri- devină independentă din \
lizarea ţării, ca bază a ce, amplificarea folosirii punct de vedere energetic i
CONSFĂTUIRE DE LUCRU le, iar in acest context de - solară, noi de energie energetici' româneşti in „E- * 1
dezvoltării sale multilatera
Vorbind despre dinamica
resurselor
a
geotermică,
anvergură,- energetica s-a vîntului, biogazul şi bioma- poco Nicolae Ceauşescu“ ^
bucurat de o atenţie cu sa — mărirea randamente ne face plăcere să consem ,
LA CC. AL P.C.R. totul deosebită lor de conversie a energiei năm că /udeţul nostru a '
In anul 1950 s-a elaborai
intiiul plan de 10 ani de primare prin extinderea beneficiat din plin de gri/o ţ
producerii combinate a e-
partidului şi in acest do i
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae In cadrul consfătuirii în plen au pre electrificare a patriei noas nergiei electrice şi termi meniu, prin construirea, du- '
Ceauşescu, secretar general al Partidului zentat rapoarte şi au participat Ia discu tre, program care şi-a râs- ce, reducîndu-se la mini pă anul 1966 şi pină in \
Comunist Român, preşedintele Republicii ţii prim viceprim-miniştri şi viceprim- irint binefacerile şi asupra mum utilizarea hidrocarbu 1980, a termocentrale' de \
Socialiste România, luni, 6 mai, a avut miniştri ai guvernului, conducători ai unor judeţului nostru, prin con rilor". De altfel, oornind de la Mintia - cu şase gru
loc la C.C. al P.C.R. o consfătuire de lu organe centrale de sinteză, miniştrii prin struirea la Paroşeni a u- la necesitatea asigurării pun o cite 210 MW - una t
cru, in cadrul căreia au fost examinate cipalelor sectoare ale economiei naţionale, neia dintre cele mai mari surselor de energie pentru
îndeplinirea sarcinilor de plan pe primele precum şi prim-secretari ai unor comitete termocentrale ale ţării la progresul economico-soca 1 (Continuare »n oaq o 2-a)
patru luni ale acestui an, precum şi mă judeţene de partid. vremea respectivă.
surile ce se impun pentru realizarea in Participanţii la consfătuire au dezbătut Dar perioada de virl a "yTE < *» i - î
; ;
tegrală a prevederilor planului pe luna rezultatele obţinute în industrie, agricul energeticii noastre rămine -ca.
mai şi pe întregul an. tură şi alte domenii ale economiei naţio — ca in intreaga viaţă eco ■ *1 1 1
La consfătuire au participat membri nale, în creşterea producţiei — îndeosebi nomică şi spirituală a Pa
şi membri supleanţi ai Comitetului Poli a celei destinate exportului —, în ridica triei - tot aceea marcată
tic Executiv şi secretari ai C.C. al P.C.R., rea nivelului tehnic şi calitativ al produ de Congresul al IX-lea a .■: •' . ; v.' v ,£* -a- ’ '
.A« f ' ' '
1
’>T\.
membri ai Comitetului Central al parti selor, in creşterea productivităţii muncii partidului, „Epoca Nicolae s ' . ' •: *-*.. .
dului, miniştri, primii secretari, secretarii şi sporirea eficienţei economice. Ceauşescu", cum o numim â . w
cu problemele muncii organizatorice şi cei Evidenţiindu-se realizările înregistrate în cu Îndreptăţită mindne pa i '1 ^
cu problemele economice ai comitetelor primele patru luni ale anului. în consfă triotică. In acest interval
judeţene de partid, cadre de conducere tuire s-a subliniat că acestea nu sînt încă de timp relativ scurt, ener
din ministere şi instituţii centrale, direc pe măsura posibilităţilor de care dispune getica a făcut paşi uriaşi
tori generali ai direcţiilor agricole jude economia noastră naţională, că ele puteau Dacă in 1965, producţia de
ţene, activişti de partid şi ai organizaţiilor fi şi mai mari dacă în toate locurile de energie electrică o ţări'
dr masă şi obşteşti. muncă s-ar fi manifestat mai multă f- rmi- era de 17,2 miliarde kWh.
Organizată din iniţiativa tovarăşului tate si răspundere în respectarea discipli în 1975 a ajuns la 53,7 mi
Nicolae Ceauşescu, consfătuirea — care s-a nai de plan, în organizarea muncii si a liarde kWh, in 1984 - la
desfăşurat în prima parte pe grupe de proceselor de fabricaţie, în utilizarea in 76,8 miliarde kWh, iar in
judeţe şi apoi în plen — a prilejuit o ana tegrală a capacităţilor, a maşinilor şi in acest an este cu aproape
liză exigentă a modului în care ministe stalaţiilor, precum şi a forţei de muncă. 10 la sută mai mare decit
rele, organele şi organizaţiile de partid, Din dezbateri a reieşit preocuparea insufi in 1983.
colectivele de oameni ai muncii din cadrul cientă a conducerilor unor ministere cen Partidul, tovarăşul Nicolae
centralelor industriale şi întreprinderilor trale şi întreprinderi, precum şi a unor Ceauşescu personal poartă
au acţionat pentru îndeplinirea tuturor in organe locale de partid pentru asigurarea o grijă cu totul deosebită De veghe permanent la pupitrele luminii de la c.T.fi.
dicatorilor de plan, în toate sectoarele de sectorului energetic. „Dez Mintia — una dintre cele mai mari termocentrale ale tArîi.
activitate (Continuare în pag. a 4-a)
CAMPANIA AillCOLĂ Di PRIMĂVARĂ Rite şi calitate în realixareâ
Duminică,, pe ogoarHe judeţului — activitate intensă PE AGENDA CONSTRUCTORILOR C.F.
Ea întreţinerea culturilor, recoltarea furajelor şî semănat Lucrări prioritare,
Duminică vremea a fost aflau în cîmp inginerul acţiona şi la A.E.I. Vaidei. goareie C.A.P. Geoagiu,
frumoasă, numai bună de Teodor Ioanid, specialistul Mecanizatorii Traian Rînzar unde s-a lucrat, îndeosebi, cu termene de predare
lucru în cîmp. Ca urmare, cu baza furajeră, precum şi Gheorghe Hila se aflau în sectorul legumicol Ast
în toate unităţile agricole şi inginerul Eugen Lăză- în tarlaua „La păr", unde fel, în locul numit ,Si-
din judeţ, mecanizatorii, rescu, şeful fermei, venit recoltau rapiţa. Transpor dechi", mecanizatorul Si- în luna mai
specialiştii şi cooperatorii să coordoneze transportul tul acesteia îl efectuau cu mion Trosan, împreună cu
au ieşit încă de dimineaţa operativ al recoltei la baza cîte două remorci tracto cooperatoarele Maria Că- Brigada nr. 4 Deva, spe mod corespunzător pentru
pe ogoare, muncind la re furajeră. riştii Ioan Albu şi Cornel răguţ, Aurelia Buciuman, cializată în construcţii căi a le putea realiza în timpul
coltat furaje, întreţinerea — Am încercat să intrăm Beea. Toţi şi-au impus rit Silvia Zerbea, Maria Za- ferate, aparţinătoare R.C.F planificat. Planul anului
culturilor prăsitoare, pre cu utilajele — preciza in muri susţinute de lucru, haria şi Maria Şandru, Timişoara, are de finalizat 1985 va fi îndeplinit exem
gătit paturile germinative ginerul Lăzărescu — şi pe dornici să adune cît mai plantau varza. Mecanizato în acest an lucrări deose plar, la toate poziţiile
şi semănat. în multe din deal, unde avem o tarla mult din furajele cultivate rul Iosif Curuţ pregătea, bit de importante pentru prevăzute.
unităţi s-a muncit pînă cultivată cu rapiţă, numai pe cele 70 ha. într-o altă parcelă, patul buna desfăşurare a activi O radiografie a activi
seara tîrziu, toţi fiind ho- bună pentru recoltat. Dar La C.A.P. Aurel Vlaicu, germinativ pentru însămîn- tăţii economice a- judeţului tăţii ce se desfăşoară la
tărîţi să recupereze rămî- terenul este greu, aşa că mecanizatorii Ioan Ciolan ţatul cepei, iar Ioan Bacsi nostru. Ing. Gavril Darko, lucrările cu termene apro
nerilo în urmă, datorate am mobilizat lucrătorii din şi Ioan Gulea au pregătit semăna sfecla roşie. în gră şeful brigăzii, a precizat în piate de predare. ne-a per
ploilor căzute în ultima pe fermă, care au intrat în lan duminică patul germinativ dina legumicolă o echipă legătură cu aceste lucrări: mis şi alte aprecieri. Dar,
rioadă, să încheie grabnic cu coasele. Cei mai harnici pe o suprafaţă de 17 ha, de 12 cooperatori a muncit să le „privim" pe rînd. La
lucrările aferente actualei cosaşi se dovedesc a fi as unde urmează a fi plantate pînă după amiază la plivi- — întregul nostru co dublarea căii ferate pe
campanii de primăvară. Re tăzi Ioan Olah, Aurel Ro legume. tul buruienilor de pe cul lectiv de muncă care nu trdn sonul Ilia — Cîmpuri
dăm, pe scurt, în continua man, Nicolae Mihu, Aurel O mare mobilizare dc tura de căpşuni. mără aproape 700 de oa Surduc, activitatea este
re, cîteva aspecte surprinse Far caş ş.a. forţe umane şi mijloace meni acţionează cu răs
în cursul raidului nostru La recoltatul furajelor se mecanice am întîlnit pe o- MIRCEA LEPÂDATU pundere şi conştiinciozitate coordonată de Dumitru
de duminică pe ogoarele pentru îndeplinirea irepro June. Aici se lucrează in
unor unităţi agricole. şabilă a sarcinilor ce ne tens, organizat, nu se ri
C.A.P. Turda.ş, tarlaua revin, pentru recuperarea dică probleme în legătură
„între drumuri". Găsim la urgentă a restanţelor acu cu predarea.
recoltatul rapiţei pe meca mulate în primele două — Mai sînt dc montat
nizatorul Iile Mogoşan şi luni ale anului. Conform 600 m de cale ferată şi de
inginerul Marin Crişan, şe programului întocmit şi du finisat încă 8,5 km caie cu
ful fermei vegetale. Pînă pă ritmurile de muncă atin mijloace mecanice. Avem
la acea oră recoltaseră ra- se în prezent, pînă la sfîrşi- tot ceea ce ne trebuie
piţa dc pe 0 ha, din cele tul lunii mai minusurile pentru ■ a încheia lucrarea
9 ha cultivate. Tot la Tur- vor fi anulate. Grosul for la termenul prevăzut. La
daş, mecanizatorul Ioan Lă ţelor noastre este orientat, execuţia ei s-au evidenţiat
cătuşii erbicida orzul pe o la ora actuală, spre lucră formaţiile conduse de Cor
tarla de 20 ha din locul rile prioritare, cu termene nel Otoiu şi Ionel Giuglea,
numit „Coastă", iar tracto de predare la 31 mai a.c.
riştii Gheorghe Godja şi . Este vorba despre dublarea lucrătorii de cale Mihai
Cosmin Covaci împrăştiau, căii ferate pe tronsonul Reich, Ioan I-Ierbei şi
cu maşinile de fertilizat, Ilia—Cîmpuri Surduc, şi alţii.
îngrăşăminte chimice pe o finalizarea grupei tehnice — La dezvoltarea grupei
parcelă cu fineţe naturale. tehnice de la I.M.M.R. Si-
La recoltatul furajelor se de la Lupeni, în vederea rheria, care este stadiul
aflau şi lucrătorii fermei punerii în funcţiune a pu de execuţie faţă de grafic?
nr. 4 Orăştie a I.A.S. Si- ţului de extracţie a căr — După predarea de la
meria. în tarlaua „La pom bunelui, executat sub ve sfîr.şitul acestei luni, vom
pe", cultivată cu tifon, in chea staţie C.F.R. Apoi, concentra aici efectivele
trase la recoltat, încă' de C.A.P. Geoagiu. Acolo unde terenul a fost mai umed, s-a efectuat plantatul legume
la primele ore ale dimine lor manual. în imagine, cooperatoarele Maria Cărăguţ, Aurelia Buciuman, Maria Zaharia, urmează celelalte lucrări, L1VIU BRAiCA
ţii, mecanizatorul Filimon Silvia Zerbea şl Maria Şandru în timpul lucrului. fiecare cu importanţa sa,
Cibiaa. împreună cu el se pe care le-am eşalonat în (Continuare în pag. a 2-a)
