Page 18 - Drumul_socialismului_1985_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Ce se poate face cînd există preocupare
40 de ani de la victoria asupra fascistmiîui a
în ITaţeg, organizatoare coarnele de animale se realizăm 36 la sută din 0
de producţie mică sint în prelucrează în obiecte de producţia noastră.
— Aveţi desfacerea asi­
artizanat. Se foloseşte cu
principal
unităţi,
patru
21
însemnări din prima linie a frontului respectiv cooperativele meş­ succes zgura de furnal în gurată la toate produsele 2(1
cooperativei ?
confecţionarea de bolţari
teşugăreşti „Retezatul-* şi
„ITaţegana", Atelierul de pentru zidărie. De aseme­ — Desigur. Sîntcm, do
Acum 40 de ani făceam unde sintem primiţi de ai spre 2 ianuarie ne aflam pe producţie industrială mică nea se întrebuinţează ră­ altfel, singura cooperativă
parle dintr-o unitate mili­ noştri cu flori, cu multe aliniamentul Kortzelyes — şi prestări de servicii şi chita pentru împletituri. O care facem servire la do­
tară operativă cu care, in lacrimi şi bucurie, imbrăţi- Almas - Gorgo. Inamicul Cooperativa do producţie, echipă de constructori do miciliu. Cumpărătorul ne
luna septembrie 1944, în­ şînd cu toată dragostea a atacat puternic pe direc­ achiziţii şi desfacerea măr­ case de la A.P.I.M.P.S. în­ poate comanda prin poştă
cepusem lupta împotriva pe bravii noştri ostaşi. Pen­ ţia Regimentului 11 Şiret, furilor. Intr-un fel, tot in­ trebuinţează pe scară largă confecţia, modelul şi mări­
armatelor hitleriste. Gindul tru vitejia lor au fost dis­ reuşind să producă o breşă dustrie mică face şi secţia piatra de rîu în socluri de mea dorite, indieîndu-ne a-
care ne stăpînea era eli­ tinşi sergentul Mircea Mo- în liniile noastre de luptă, de răcoritoare a C.L.F. Hu­ casc sau în elemente dresa la care să livrăm
berarea teritoriului scump raru, caporalii Vasile Dudă intrerupindu-ne şi comuni­ nedoara. arhitecturale de faţadă.- comanda şi noi îi asigurăm,
al patriei, ciuntit prin o- şi loan Fertu, Iruntaşii caţiile telefonice. Analizind Din informaţiile pe care prin ramburs, o servire
diosul Dictat de la Viena, Mihai Zăpodeanu şi Dumi­ situaţia creată, iau măsura le primim de la tovarăşul promptă.
şi continuarea luptei, ală­ tru Bejan, soldaţii Chirilă ca o grupă din plutonul Gheorglie Popescu, vice­ Folosirea resurselor — In ce fel întrebuinţaţi
turi de armata sovietică, lanoş, Nicolae Broască, meu să Iacă legătura cu preşedintele Biroului exe­ locale — materialele refolosibile ?
de celelalte forţe aliate Mihai Coteţ şi mulţi alţii. unitatea vecină, rămasă izo­ cutiv al Consiliului popu­ temelia dezvoltării — La noi, ca materiale
pir.ă la infringerea defini­ lată, cu centrala din Kort­ lar orăşenesc, cooperativa industriei mici . refolosibile sînt socotiţi* ca­
tivă a Ger maniei hitleriste. zelyes, care menţinea in „Retezatul" realizează anual petele de fuioare şi peti­
Ca tinăr sublocotenent activ funcţiune legătura cu sta­ o producţie marfă de mică cele de la eroi. Şi unele
de geniu mi s-a încredin­ tul major al diviziei. Legă­ industrie în valoare de împreună eu Viorel Mar- şi celelalte sînt destrăma­
ţat comanda unui pluton tura a fost refăcută şi ast­ peste 30 milioane lei, iar cu, preşedintele cooperati­ te şi reîneorporate în ţe­
din Compania 21 transmi­ fel, Regimentul 11 Şiret „Haţcgana" — peste 35 mi­ vei de producţie artizanală sături noi.
siuni, ce deservea Divizia 21 primeşte ajutor din rezer­ lioane lei. La acestea se si meşteşuguri artistice Am afirmat mai sus că
infanterie Galaţi. Am luat va diviziei şi cu sprijinul adaugă circa 7 milioane lei „llaţegana", trecem prin industrie mică pe bază de
parle la luptele de la Ci- artileriei, inamicul a fost producţie la C.P.A.D.M. şi cîteva secţii de producţie materie primă şi forţă de
pău, Jugul de Sus, Cărei, respins şi breşa închisă. In peste 3 milioane lei la Ate­ ale cooperativei, secţii care muncă locală realizează şi
Venesllo, Megyaszo, Szogti- această acţiune grupa ser­ lierul de producţie indus­ realizează în principal ţe­ secţia de răcoritoare din
ghet, Krivan, Zvolen, Mo- gentului Cireş, din plutonul trială mică. sături şi confecţii din lină, Haţeg a C.L.F. Hunedoara.
tesice, Bistrice, Loncika şi pe care il comandam, a Demn de remarcat este dar şi din materiale texti­ Tovarăşul Iosif Nicolae,
Tvorovice pe parcursul a dat dovadă de un inalt faptul că aproape în între­ le, a căror calitate şi notă şeful secţiei, ne informează
peste 1 000 km, pină a- act de curaj, construind li­ gime această producţie se de eleganţă îneîntă ochiul. că în două schimburi aici
proape de Praga, timp de nia telefonică de 4 km, in realizează cu forţă de In primul rînd aici se se realizează 16—20 000 sti­
260 de zile. timp de noapte şi sub un muncă locală, cu materia­ realizează la războaie ma­ cle de răcoritoare de foar-
Am trăit momente deo­ necruţător bombardament le ce se produc în zonă nuale ţesăturile de lină sau . te bună calitate. Sînt pro­
sebite alături de cei cu de artilerie. sau refolosibile. textile din care se fac duse realizate pe bază de
care am luptat, am împăr­ Odată ajunşi in Ceho­ — Tovarăşe vicepreşedin­ confecţiile artizanale.
ţit dureri la pierderea ca­ Inamicul a fost Împins slovacia, luptele s-au des­ te, există forţă de muncă — Cum folosiţi, tovarăşe concentrat de cola sau p
marazilor, a celor apro­ cu mare rapiditate, iar făşurat in regiuni muntoa­ nefolosită pe teritoriul ora­ Viorel Marcu, forţa de lămîie, dar şi pe bază de bi
piaţi, dar şi satisfacţii cind unde opunea rezistenţă era se, cu zăpezi de peste 2 m. şului Haţeg ? muncă locală ? siropuri din fructe de pă­ c.
inamicul era înlrînt şi a- distrus. Ploile reci de toam­ Infanteriştii noştri au lup­ •— Nu există. Industria — Cîteva cifre vor fi edi­ dure, iar capacele pentru S|
lungat din amplasamentele nă, drumurile desfundate tat pe crestele înalte ale mică a captat nu numai ficatoare. Am început pro­ capsarea sticlelor se reali­ L
pe care le ocupa. Ostaşii au creat mari greutăţi os­ munţilor Tatra Mare şi Car- forţa de muncă disponi­ ducţia cu 62 de coopera­ zează la C.P.A.D.M. P c!
noştri, conduşi de coman­ taşilor noştri. Insă, datorită paţii Albi, invingînd duşma­ bilă în oraş dar şi din tori. Acum avem 386 coo­ din materiale plastice P
danţi neînfricaţi, au luptat voinţei şi dorinţei de a în- nul fascist, datorită spiri­ zonă. peratori, în cea mai mare folosibile. p
cu eroism, pină Io sacri­ Iringe cît mai repede ina­ tului de sacrificiu de care — Ce materiale refolo­ parte femei. în afară de Iată ce se poate face in tc
ficiul suprem. micul odios fascist, am reu­ au dat dovadă pe tot par­ sibile întrebuinţează indus­ acestea, folosim pe scară mica industrie, atunci cînd c
La 9 octombrie 1944, di­ şit să învingem greutăţile, cursul celui de-a! doilea tria mică în procesul de largă munca la domiciliu există preocupare şi coor­ ci
vizia noastră se afla pe iar la 25 octombrie 1944 război mondial. Mărturie producţie? pe bază de convenţie. Pe donare unitară a acestei B
rîul Arieş, in localitatea am ajuns la Cărei, elibe- stau Zvolenul, Motesiceul, — Se folosesc cu efecte această cale şi pe cea a activităţi. (i
Poiana de lingă Călăraşi— rînd ultima palmă din pă- Bistrice ş.a. „Virtutea mi­ economice bune, în indus­ muncii la domiciliu reali­ T
Turda. La trecerea riului mîntul ţării. Era marea litarăi“ o strălucit pe piep­ tria confecţiilor cupoane de zată de unii cooperatori, ION CIOCLEI S|
ne-a intimpinat un baraj noastră izbindă. Izbînda tul multor ostaşi din plu­ piele de blană sau texti­ G
de proiectile de branduri dreptăţii asupra împilării, tonul pe care îl comandam. le. Practic nu se aruncă d
de 120 mm. Trupele noas­ a injustiţiei. Sint evenimente la care nimic, cea mai mică bu­ ci
tre reuşesc să Iacă o spăr­ La graniţa dintre Ungaria am participat în numele căţică de piele sau blană si
tură în linia frontului ina­ şi Slovacia, unitatea noas­ libertăţii şi independenţei se încorporează în obiecte B
mic, care este nevoit să se tră a ajuns la 1 ianuarie patriei. folositoare. Resturile de P
retragă, lăsind în urmă 1945. Inamicul se regrupase grăsimi rezultate do la sec­ P
morţi şi armament. înain­ apunînd o rezistenţă în­ Maior (r) ţia de industrializarea căr­ c
tăm către satul Cojocna verşunată. In noaptea de 1 PETRE RECLARU nii se folosesc la fabricarea
de săpunuri, iar oasele şi

Energetica - pivot al \
IN ÎNTÎMPINAREA ZILEI DE 9 MAI
Activităţi politico-educative industrializării ţării J

desfăşurate de sindicate (Urmare din pag. 1) află în stadii finale de exe- ^
...............— — ■ — - — cuţie una dintre cele mai ţ
Apropiata aniversare a poporul român in făurirea dintre cele mai mari din mari hidrocentrale de pe t
40 de ani de la victoria vieţii noi, mai cu scamă în ţară. In urma vizitei efec- rîurile interioare ale ţării,'
asupra fascismului, precum ultimii 20 de ani, de cînd
şi a Zilei independenţei în fruntea partidului se află tuate de secretarul general cu o putere instalată de\ Economisirea şi recuperarea materialelor este o prco'-
tomâniei, prilejuieşte comi­ tovarăşul Nicolae Ceatişescu, al partidului, tovarăşul 335 MW, iar in aval I cupare permanentă a colectivului de nimicitori de la ate­
tetelor sindicatelor din în­ cel mai iubit fiu al naţiu­ Nicolae Ceauşescu, în a- de Clopotiva, pină la Ha-1 lierul piese de schimb pentru vagoane cisternă al I.M.M.R.
treprinderile şi instituţiile nii noastre. ceastă puternică unitate in- ţeg, se vor construi şi pune ) Simcria. Intre ci se remarcă şi Dorina Popa, Maria Pleter,
judeţului iniţierea unor a căror experienţă îndelungată işi spune cuvintul şi in aceas­
Importante acţiuni politl- • Intre acţiunile politico- dustrială a judeţului, a o- în funcţiune în cincinalul ( tă privinţă.
co-edueative, cu un bogat educative organizate în bri­ rientărilor şi indicaţiilor da- viitor nouă hidrocentrale, i
conţinut patriotic, revolu­ găzile întreprinderii de an­ te energeticienilor, agrega- şapte de cîte 15,9 MW şi i
ţionar. trepriză construcţii şi repara­ tele şi instalaţiile au fost două de cîte 11,5 MW, pri-y
ţii siderurgice Hunedoara, fci
• In organizarea comitetu­ modernizate, automatizate, ma, cea de la Ostrov, ur- 1
lui sindicatului din întreprin­ această perioadă premergă­ C.T.E. Mintia producînd azi mînd să producă energie > Ritm şi calitate în realizarea
derea de antrepriză con­ toare zilei de 9 Mai, se
strucţii şi reparaţii siderur­ înscrie şi decada acţiunilor 10 la sută din producţia de chiar în luna iulie a.c, \ INVESTIŢIILOR I
gice Hunedoara, a avut loc de educaţie patriotică, ce se energie electrică a ţării şi Precum se poate lesne l s \
simpozionul evocator intitu­ desfăşoară in perioada 29 a- aproape 24 la sută din e- observa, şi în judeţul nos- , f
lat „40 de ani de Ia victo­ prilie — 9 mai a.c. Pină in nergia pe bază de cărbu- tru, ca în ţara întreagă, 1 c
ria împotriva fascismului 1 *, prezent, pe platformele din ne. Să notăm aici şi hăr- drumul energeticii se conţi- y Lucrări prioritare b
Ia care a participat un im­ Hunedoara şi Călan, Ia ate­ nici a şi realizările foarte nuă tot mai viguros. Poli- 1 c
portant număr de muncitori, lierele centrale de reparaţii t<
ingineri, maiştri şi alţi oa­ şi secţia de producţie indus­ bune obţinute de la înce- tica partidului în acest do- ' (Urmare din pag. 1) CED, pe care o predăm V ii
meni ai muncii. trială au avut loc simpo­ putui anului de colectivul meniu prioritar pentru dez-\ la montaj. Concomitent cu
zioane şi expuneri susţinute termocentralei Mintia, care voltarea celorlalte sectoare i d
• Activul sindical, munci­ de cadre didactice, între care l-au situat pe primul loc în economice se înfăptuieşte i necesare. Peste 40 la sută predarea grupei din Lupeni, P
tori, ingineri, tehnicieni, Gheorghe Alimpescu, Nadej- întrecerea socialistă pe tri- cu consecvenţă, iar reali- ) din volumul total al activi­ finalizăm şi staţia Iscroni,
maiştri, cadre de conducere da Isac, Bar Ladislau, Elena tăţilor este realizat. Pre­ destinată reviziei vagoane­
Toma, loan Lupu, Maria Băr- mestrul I, între unităţile si- zările remarcabile obţinute ţ
de Ia întreprinderea de uti­ bulcscu, Traian Şerb şi milare din ţară. de ţara noastră în „Epoca t darea este stabilită pentru lor. Ambele lucrări sînt
laj minier Petroşani au Petru Muntcanu. Acestea Aşa cum prevăd docu- Nicolae Ceauşescu" se am- 1 finele anului. Trebuie insă realizate în avans faţă de
audiat expunerea „9 mai — au avut ca teme : „Indepen­ mentele celui de-al Xlll-lea plifică an de an şi în e- ţ asigurate urgent de bene­ graficele noastre.
40 de ani de la victoria a- denţa — visul de veacuri al Congres al partidului, ca nergetică — dovadă eloc- i ficiar — secţia L 5 Deva — Intre „poziţiile" de plan ci
supra fascismului şl ani­ poporului român**, „Partidul şi Programul-directivă în ventă a grijii statornice a j cele trei aparate de cale, care trebuie îndeplinite în ZI
versarea Zilei independenţei Comunist Român — organi­ domeniul energiei, ţara partidului pentru progresul ţ care ne-ar uşura accesul următoarele luni de co m
României**. zatorul şi conducătorul revo­ pe liniile deja construite. lectivul Brigăzii C.C.F. nr. di
luţiei de eliberare socială şl noastră îşi va dezvolta tot şi bunăstarea naţiunii. A- l Din cîte cunosc eu, s-au 4 Deva mai figurează : m
• La clubul „Minerul** din naţională, antifascistă şl mai mult baza energetică, cestei griji, oamenii mun- } făcut intervenţii la regio­ execuţia liniilor industria­ -di
Glielari a avut Ioc simpozio­ antiimpcrialistă**. producţia de energie elec- cii hunedoreni, asemenea \ nală, dar pînă acum nu s-a Pi
60
De asemenea, filmele „Ul­
nul cu tema „40 de ani de tima frontieră a morţii**, „Pe tri că urmînd să ajungă în colectivelor muncitoreşti din l rezolvat nimic. Cînd le le, a finisajelor la I.U.M.P., Şi
Ia victoria împotriva fas- aici nu se trece**, „Tinere­ anul 1990 la 95-97 miliar- întreaga ţară, ii răspund ) vom primi, vom racorda podul de la intrarea în
cismului**, prilej de evocare de kWh. Se vor dezvolta prin noi fapte de muncă, y Petroşani, terminarea căii
ţea patriei**, prezentate la cele 3 linii. tr
a contribuţiei României la puternic energia pe bază printr-o angajare exempla- 1 ferate Deva—Brad, unele
cinematograful „Modern** din £1
dobîndirca acestei victorii, de cărbune şi şisturi bitu- ră în producţie, pentru în- 1 In Valea Jiului principa­ lucrări de subtraversare a cc
care a deschis poporului localitate, au întregit mesa­ minoase, energia hidroelec- deplinirea mobilizatoarelor ţ la lucrare este grupa teh­ conductei de alimentare cu V
jul patriotic al expunerilor Cc
nostru o eră nouă, era con­ prezentate, rclcvind vocaţia trică şi cea nucleară. sarcini de plan din acest i nică Lupeni. Petru Popşor, apă pe linia Simeria — tc
strucţiei socialiste. Şi judeţului nostru - ultim an al cincinalului. In J şeful coordonator al acti­ Subcetate — Haţeg ş.a. în Vc
de pace şi construcţie a po­ care se situează pe primul acest fel ne vom crea con- ] vităţilor din această zonă, in
• Clubul „Sidcrurgistul** porului nostru. loc pe ţară la producţia de difiile abordării de pe baze l numele colectivului pe ca- dc
din Hunedoara găzduieşte zi­ energie electrică — I se solide a celui de-al Vlll-lea i ne-a spus: re-1 conduce, şeful de SL
lele acestea un spectacol Rubrică realizată deschid în continuare largi cincinal, ale cărui preve- i — In proporţie de 95 la brigadă Gavril Darko s-a m
se
omagial sub genericul „Drum cu sprijinul perspective energetice. Du- deri au fost temeinic Iun- ţ sută acest obiectiv este angajat să asigure condi­ ia
de glorii, drum de victorii**, pă cum se ştie, în masivul damentate de Congresul al i terminat. Se mai lucrează ţiile corespunzătoare la 21
în care sint marcate marile Consiliului judeţean Retezat, pe Riu Mare, se Xlll-lea al partidului. J la finisaje linii, clădiri, zi­ toate punctele de lucru, în te
A!
cuceriri istorice obţinute de al sindicatelor duri de sprijin. Pînă la 15 vederea executării acestor
mai terminăm si statia lucrări în termen.