Page 2 - Drumul_socialismului_1985_05
P. 2
Paq 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
OMAGIU MUNCITORESC MUNCII AVÎNTATE SPRE VIITOR COMUNIS
t
t
ţ
s (Urmare din pag. 1) dublate faţă de anul 1965 partid. Altfel cum ar li fost Pleşca, Adrian Domnişoru, patrie, onorind angajamen pe care îi numim cu justi confirmă inci
faţă
creaţie
de
făcut
datoria
ţi
integrală
anilor
a
Breazu,
Gheorghe
tită în noi: ci
Vasile
îndeplinim
posibil
la orz, de trei ori mai
ne
să
s etapa inaugurată de cel mari la grîu, porumb şi le planul an de an şi lună Mureşan şi mulţi alţii — tul luat faţă de secreta ficată mîndrie „ E p o c a fru luni din
\ de-al IX-lea Congres, care gume, de aproape 4,5 ori de lună, să ne situăm con autori principali ai realiză rul general al partidului, to Nicolae Ceauşescu". prezentăm c
Ceauşescu.
integrală a
Nicolae
rilor colectivului.
varăşul
stant între colectivele frun
mari
mai
la
Tot ceea ce s-a construit
Au
cartofi.
\ a ales în fruntea partidu crescut efectivele de anima taşe din combinat, să ne Munca înseamnă pentru In cele patru luni trecute aici, prin grija partidului, plan la proa
pe
lui
Nicolae
tovarăşul
\ Ceauşescu, etapă pe care le şi producţiile în zooteh bucurăm de aprecierea be noi deopotrivă realizarea de la începutul acestui an, este rodul muncii noastre, marfă, la
\ întregul nostru popor o de.- nie. neficiarilor produselor noas planului, dar şi permanen eforturile in muncă ale co energia electrică pe care muncii şi la
lectivului de la C.T.E. Nţin-
fineşte cu deplină mîndrie Sărbătorirea zilei de 1 tre. Chiar şi de la începu ta pregătire profesională, o producem ducind zi de Pentru mii
s patriotică drept „Epoca Mai prilejuieşte întregului tul acestui an, care a de munca înseamnă calitate şi tia se regăsesc în menţine zi, clipă de clipă in uzi mamă, ca tir,
\ Nicolae Ceauşescu", încăr nostru popor manifestarea marat, precum se ştie, des eficienţă, dar şi strădanii rea unei puteri medii zil nele, instituţiile, în casele — şi asemen-
nice
de
termocentrală
pe
tul de anevoios, ca urmare
\ cată de cele mai bogate puternică a ataşamentului a iernii deosebit de grele, pentru primenirea temeini aproape 950 MW, in pro oamenilor un strop de mul fiecare mem-
său profund faţă de în
vului nostru ■
din
ţumire
din
împliniri materiale şi spi
sufletul,
\ rituale. treaga politică externă pro noi ne am îndeplinit inte că a cadrelor, munca este, ducerea 'Suplimentară a u- munca noastră. de 1 Mai ir
de fapt, izvorul tuturor îm
Asemenea întregii ţări, movată cu consecvenţă de gral sarcinile, raportînd azi, nei cantităţi de energie e- Preocupările de viitor mentul unui
s judeţul Hunedoara a cu partidul şi statul nostru, in cinstea zilei de 1 Mai, plinirilor materiale şi spi-? lectrică de peste 287 mi
\ noscut o continuă şi mul permanent orientată spre o producţie suplimentară rituale. Prin muncă susţi lioane kWh, din care a- ale energeticienilor de la in împliniri, c
ponsabile
C.T.E. Mintia sint orientate,
\ tilaterală dezvoltare. Com soluţionarea în interesul de peste 1000 tone de la nută, prin mobilizare ple proape 19 milioane kWh in mod firesc, spre crearea munci mereu
în
continuare,
nară,
vom
parativ cu anul 1950, pro tuturor popoarelor a mari minate. pe bază de cărbune şi condiţiilor optime de func
\ ducţia industrială de azi a lor probleme cu care se Dar noi nu privim mun reuşi să ţinem sus steagul 80 000 Gcal energie ter pentru inche
\ judeţului este de peste 17 confruntă astăzi omenirea, ca doar ca o obligaţie zil întrecerii socialiste, să con mică. ţionare a agregatelor şi ces a cincin
pentru
punei
instalaţiilor,
îmbunătăţirea
s ori mai mare, echivalen îndeosebi cele. legate de nică, ci, mai ales ca un tribuim din plin la înfăp duitoare ale energeticieni- activităţii de reparaţii, creş trainice mări
Sînt lapte de muncă pil
tuirea
sarcinilor
stabilite
dezarmare, in primul rînd
tul producţiei anului 1950
mod indispensabil de a e-
\ realizîndu-se azi în numai a celei nucleare, lichidarea xista, de a fi ceea ce sin de Congresul al Xlll-lea al lor noştri, care îşi alătură terea continuă a produc tuiri viitoare,
» partidului, la progresul mul ţiei de energie electrică, figurate de i
23 de zile. In cei 20 de subdezvoltării, eradicarea tern. Acesta este crezul preocupările energeticieni- îndeosebi pe bază de căr
ani de cînd în fruntea subnutriţiei şi ignoranţei. meu de 36 de ani de cind tilateral al patriei. lor de pe intreg cuprinsul riri ale celui
( partidului se află tovară intr-un glas unit cu în lucrez aici, acesta este şi patriei, cărora le revine bune, menţinerea unităţii Congres al i
şul Nicolae Ceauşescu, au tregul popor, oamenii mun crezul oamenilor noştri cei MIHAI PURŢUC, importanta misiune de a intre colectivele fruntaşe tru comunist.
ale energeticii româneşti.
i intrat în funcţie 77 uni o dată hotărîrea de a de mai valoroşi — loan Cînda, laminorul de 800 mm, asigura independenţa exe li
maistru principal,
cii hunedoreni îşi afirmă încă
Marin
Dragomir
getică a ţării, sînt prinosul
Burtică,
tăţi productive şi au fost
date în folosinţă aproape pune tot efortul, întreaga Vlad, Troian Costea, Mihai C.S. Hunedoara de recunoştinţă pentru e- Ing. GHEORGHE RUSU, MARIAN4
74 000 de apartamente, cu lor capacitate în slujba în forturile materiale deosebi secretar adjunct şeful atelie
s un important număr de u- făptuirii ferme a politicii LUMINA DIN APE - TOT MAI APROAPE te pe care statul le-a in al comitetului de partid Intre
\ nităţi şcolare, spitaliceşti, interne şi externe o parti La acest Intri Mai 1985, vem de dat răspuns la o vestit in C.T.E. Mintia — de la C.T.E. Mintia de tricc
\ magazine, creşe, grădiniţe, dului, a orientărilor şi o- împreună cu oamenii Bri vibrantă chemare a parti Hu
alte dotări sociale.
biectivelor stabilite de Con
i PRIN VREDNICIE, SPORIM RODNICIA
Importante realizări s-au gresul al Xlll-lea — cheză găzii nr. 1 Ostrov, din ca dului, personal a tovarăşu
\ obţinut şi în domeniul a- şia progresului şi prosperi drul Antreprizei de con lui Nicolae Ceauşescu, de OGOARELOR OBIE
tăţii naţiunii noastre socia
\ griculturii, producţiile me liste. strucţii hidroenergetice Pă- a ne aduce şi noi contri
buţia la dobindirep în cel
clişa, ne aflăm mai aproa
dii la hectar fiind în 1984
\ pe ca niciodată de finali mai scurt timp a indepen Ca in fiecare an, coope reuşind astfel să incheiem - ^lOI
ratorii
şi
\ NESECAT IZVOR DE SATISFACŢII zarea unui obiectiv: uzina denţei energetice de către la C.A.P. mecanizatorii de in perioada optimă insă- JU
minţările pe toate supra
intim-
Lăpuşnic
\ hidroelectrică de la Ostro- ţara noastră. pină ziua de 1 Mai cu rea feţe planificate. Acum ne PRIN
vu Mic, cu o putere in
Şi este o mîndrie să ştim
\ Nu există bucurie mai ne rezultate, toate tipifile stalată de 15,9 MW. că nouă, celor din cadrul lizări meritorii in efectua concentrăm eforturile la
mare pentru om decit o- de complexe mecanizate Munca noastră -cunoaşte Brigăzii nr. 1 Ostrov, ne-a rea lucrărilor agricole. Pen întreţinerea culturilor, cu- Şl PENTR
ceea de a se oglindi şi folosite in abatajele Văii acum, la marea sărbătoare revenit cinstea de a sem noscind că soarta recoltei
recunoaşte in propria sa Jiului. Paroşeniul esfe as a oamenilor muncii, cele na începutul hidroenerge tru inlăptuirea obiectivelor este hotâritor condiţionată
muncă. Nu există satisfac tăzi o mină modernă, cu ticii în judeţul Hunedoara. noii revoluţii agrare formu Ziua de 1
( ţie mai deplină decit aceea o vastă dotare tehnică, si mai accelerate ritmuri de Element cu atit mai impor late de secretarul general de modul cum efectuăm te, mai mul
cind am Început zidirea a-
\ de a-şi vedea eforturile tuată în fruntea 'întrecerii praşilele, de combaterea puternic ane
eficientă a bolilor şi dău
Uzarea oblei
\ încununate de Împlinire. socialiste între unităţile si nătorilor. împreună cu for ţionale puse
Cu aceste ginduri şi sen milare ale Văii Jiului. îm
\ timente intimpin eu, ca mi preună cu brigada mea maţiile de cooperatori şi »ţămintului rc
gen
cu ceilalţi mecanizatori din
cretarul
( ner, cu o vechime de 25 am extras in plus laţă de dului, tovai
de ani in abataje, ziua de plan, de la începutul a- unitate avem angajate cul
\ 1 Mai — sărbătoarea pri nului, peste 12 000 tone turile in acord global, lapt Ceauşescu.
măverii şi a muncii, Ziua cărbune, adică mai mult ce ne determină să acor ză in primu
solidarităţii internaţionale de jumătate din Întregul dăm atenţie maximă cali tul, organiza
t a celor ce muncesc. Dacă spor al întreprinderii. Mi tăţii lucrărilor, respectării rarea proces
t ar fi să-mi fac bilanţul ac nerii minei noastre sint densităţilor stabilite la Ple re revoluţioi
\ tivităţii din aceşti ani, o puternic mobilizaţi în aba care cultură. rea pentru
lor. In acest
spun cu bucurie că pot să taje, hotărîţi să-şi Îndepli In acest an avem asigu
l fiu mindru de laptele me nească exemplar planul pe rate toate condiţiile pentru turile oamer
le. La fel ca mine sini insă 1985, să extragă peste pre obţinerea unor producţii tedră din li
mulţi mineri in Valea Jiu vederi 50 000 tone cărbu intre 4, 5 şi 6 tone cerea îndreaptă :
t lui şi la 'Paroşeni. ne, realizind astfel cea le la hectar şi a cite 25-30 zarea elevilc
\ In mod fericit, sărbătoa mai mare producţie din is tone cartofi şi legume la că r ico c
\ rea muncii din acest an toria unităţii — un milion aceeaşi unitate de supra rul ritor
coincide cu Împlinirea a 20 de tone. Prin asemenea faţă, ceea ce va da posi social M
\ de ani de cind la mina fapte, noi, cei ce ne stră bilitate unităţii noastre ca modalita
\ Paroşeni s-au extras pri duim să dăm ţării bogăţii să-şi amplifice contribuţia şi desăvirşir
mele tone de cărbune, iar le ascunse in subpămin- tăjii lor, de
\ pentru mine personal tot turi, ne simţim părtaşi la la realizarea fondului de tru o integi
\ atiţia ani de cind mi s-a realizarea luminoaselor ţe stat şi a fondului de auto- cial-prolesioi
aprovizionare teritorială. Ca
conducerea
u-
încredinţat
tuirea acest
\ nei brigăzi. Ani in ,care am luri pe care ni le-a pus in tînăr lucrător al ogoarelor îşi aduc cc
Xlll-lea
laţă
al
Congresul
\ extras suplimentar sarcini al partidului şi spre care şi locuitor al satului Lăpuş disciplinele
lor de plan zeci şi zeci de ne cheamă gindirea clar nic sint angajat cu 'întrea rent de car-
La sec(ia clin Hunedoara a Fabricii „Vidra" Orăştie, prin folosirea cu chibzuinţă şi
\ mii de tone de cărbune văzătoare şi fapta 'îndrăz prin recuperarea la maxim a materiilor prime, in mai puţin de un an, au fost realiza ga mea pricepere şi pu re trebuie i
\ de care ţara a avut ne neaţă a tovarăşului Nicolae te circa 30 de modele noi, in special pentru tineret. tere de muncă, alături de punct de v
voie. Realizările obţinute Ceauşescu, Minerul nostru tu imagine, atelierul pentru croit garnituri şi haine din velur. cooperatori şi ceilalţi me gic, al apl.
\ pe plan profesional şi in de onoare, care reprezin canizatori, pentru aplicarea ţelor teoret
\ viaţă se datorează muncii tă însuşi simbolul muncii tant, cu cit acest debut al partidului, tovarăşul noilor tehnologii in vede domenii pre
abnegante, pline de dărui pentru înflorirea patriei şi cestei cetăţi de lumină. Lu
\ crăm în paralel la centra are loc intr-un an cu largi Nicolae Ceauşescu, în a- rea valorificării depline a Construită
re, depusă în aceşti ani. prosperitatea poporului. potenţialului productiv al care cu mi
\ La Paroşeni mă număr prin lă şi la disipatorul de su reverberaţii asupra dezvol ceastă primăvară am acţio pămintului. „Epoca Nico■
nat cu Întreaga răspundere
tării viitoare a României :
prafaţă,
la
pe-
umpluturi,
\ tre primii care au condus CONSTANTIN CIOBÂNOIU, ree, diguri, detaşări in pro anul de finalizare a celui pentru folosirea cu randa instituţia no
complexe mecanizate. Aici miner, şef de brigadă GHEORGHE SIMODE, trei forme
\ s-au experimentat, cu bu- I. M., Paroşeni funzime şi injecţii la baraj, mai rodnic cincinal, anul ment ridicat o bazei teh- mecanizator — liceu, şco
pregăteşte
care
nico-materiale şi a timpu
condiţiile
30
iunie,
astfel
la
incit
\ primii licurici să poată iz abordării obiectivelor celui lui bun de lucru in cimp, la C.A.P. Lăpuşnic lă, şcoală c
\ CEEA CE SÎNTEM, DATORĂM MUNCII vor! din apele Riului Mare, de-al Xlll-lea Congres al teră an de
\ aici, la Ostrovu Mic. partidului, iar pe un alt DATORIA ÎMPLINITĂ - NUMITORUL tea de iriteg
Laminorul de 800 mm este realizăm azi produse din Zilele de 1 şi 2 Mai vor plan — al existenţei noas ţie a unui
unul dintre agregatele cele oţeluri aliate şi înalt alia fi pentru toţi cei 840 de tre ca naţiune liberă şi in COMUN AL MUNCII ÎNTREGULUI absolvenţi,
mai vechi din cadrul C.S. te, oţeluri speciale, inoxuri, membri ai brigăzii zile de dependentă — anul 40 de tot ceea ci
Hunedoara. Vreau să spun pentru ramurile şi tehnicile muncă dinamică, abnegan- la victoria asupra fascis realizării ui
\ că are vechime, pentru că, de virf ale economiei na tâ. Dulgherii lui Gheorghe mului. COLECTIV de calitate,
\ în decursul anilor, el a ţionale. Compot, fierar-betoniştii din Cu gindul şi cu sufletul Acum, în pragul sărbă Hunedoara — minunatul dru adecvai
\ suferit mai multe operaţii Acest Japt a fost posi formaţia condusă de Aurel la toate aceste momente toririi Intiiului de Mai 1985, prilej de a demonstra, prin nete l labe
de modernizare şi automa bil datorită victoriilor re Burlacu, betoniştii coordo qare au însemnat şi în gindurile noastre, ale su fapte, potenţialul de mun 8 ateliere,
\ tizare, iar cit de curînd — marcabile obţinute de po naţi de losif Fantini şi Du seamnă borne de referinţă telor de lucrătoare din în că şi inteligenţă creatoare codrul I.MX
\ in cadrul reparaţiei capi porul nostru in anii* . con mitru Ghenade, toţi cei in istoria patriei, in cro treprinderea de tricotaje al femeilor de pe aceste elevii dobii
tale ce i se va face — va strucţiei socialiste şi, mai lalţi dau zor mare pe me nica de aur a devenirii sale cunoştinţe t-
\ li supus unui nou şi com cu seamă, în „Epoca terezele primei centrale hi mullilaterdle, dar şi cu u- tip lină Hunedoara, se în meleaguri. tice necesa
cu
dreaptă
recu
adincă
Cum este şi firesc, intr-o
plex asemenea proces. Nicolae Ceauşescu", cea droelectrice de pe ampla mărul pus hotărît la trea noştinţă spre bravul făurar tinără întreprindere majo liciente în
\ Aici se realizează produse mai fertilă din istoria Româ amenajare a Riului Mare. bă, cinstim noi ziua de 1 al României socialiste mo ritatea colectivului este al că a judeţ i
unicat pe ţară, atit ca sor- niei. Avem de înfăptuit o sar Mai a anului 1985. derne, tovarăşul Nicolae cătuit din tinere muncitoa Pregătind
\ timentalie, cit şi' ca nivel Scriind aceste rinduri, cină de mare răspundere Ceauşescu. Noi, soţii şi re, maistre şi inginere. Pen pentru mun
\ tehnic şi calitativ. Prin pri prilejuite de Ziua solida muncitorească, patriotică, Ing. CORNEL IVĂNESCU, fiice ale siderurgiştilor hu tru noi toate, acest loc re cern un cai
\ ceperea şi hărnicia lami- rităţii internaţionale a oa de a spori producţia de e- şeful Brigăzii nr. 1 Ostrov, nedoreni, avem acum, la prezintă cadrul de afirma cii avîntate,
a A.C.H. Pâclişa
nergie electrică a ţării, a-
porului nos
natorilor noştri — şi poate
muncii,
menilor
aproape un deceniu -de la
pun
eu
re al vredniciei şi pricepe
n-ar fi lipsit de importanţă toate reuşitele colectivului intrarea in producţie a în rii in muncă, de formare a societăţii
( să spun că laminorul de nostru sub semnul muncii FAPTE PILDUITOARE treprinderii noastre — rod şi cizelare a unor carac tilateral de
800 mm a fost o adevăra abnegante, făcute cu pa al materializării indicaţiilor tere puternice. Sintem min-
l tă pepinieră de cadre pen siune şi înaltă răspundere Energeticienii puternicei solidarităţii internaţionale secretarului general al dre că putem raporta, la Prof. Bl
s tru aproape toate laminoa- patriotică, sub conducerea citadele de lumină şi forţă ' a oamenilor muncii cu bu- partidului in cursul vizite marea sărbătoare a oame Liceul
s rele din ţară —, reuşim să organizaţiei noastre de de pe Mureş întimpină Ziua curia şi satisfacţia de a-şi lor de lucru in municipiul nilor muncii, realizări care