Page 21 - Drumul_socialismului_1985_05
P. 21
*mA ea ijacru^i'
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE,UNIŢI-VĂ! â rv k kJi Ispiti i . • Wf% Ik i 1 A Vi 1 k r | 1 îi;’.»
r%l J* J
- L 1 1L# A L N1 i Cm I ft# 1 (k 1 I fiKâ □ Dl M A V A fc c A
:f Vt â •\l v Ir M lllll A 1Iv 1% IV* ^ L/LA l/" IAA T
'if'c£\\ ’a 1
\ A8J Toate forţele mecanice şi umane—puternic
mobilizate la întreţinerea culturilor!
C I A L I S m l Consiliul unic agroindus na te cu sfeclă. în paralel, şan, pe care l-am găsit
Discutăm cu Traian Cri
n
i t ă
In
u
ţ i l e
din
la Complexul din Ilia se
trial lila se lucrează cu
munceşte Ia recoltarea ra-
forţe sporite — aşa cum a piţei ce se introduce zil efectuînd prima prnşilă me
canică la cultura de cea
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. cerut tovarăşul Nicolae nic în hrana animalelor — pă, în grădina de legume
Ceauşcscu, secretarul gene lucrare efectuată de Nicolae a C.A.P. Ilia
S I A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N ral al partidului, la recenta Gîta. Pe suprafaţa elibe — Am lucrat două zile
Consfătuire de lucru dc la rată mecanizatorii Roman la erbieidarea cartofilor în
C. C. al P.C.R. — la între şi Gheorghe Olarii pregă tarlaua „La piatră". Aici,
ţinerea culturilor. Raidul în „Valea Bătrînă" am ve
Anul XXXVII, nr. 8 547 MIERCURI, 8 MAI 1985 4 pagini — 50 bani efectuat luni, 6 mai a.c., în tesc terenul, iar Laurean nit astăzi, iar la robilonal
cîtcva unităţi din zonă a s-a dus Emil Şerban
surprins aspecte ale acestei ÎN C.U.A.S.C. ILIA —$La ce se mai lucrează
64 de ani de la crearea Partidului Comunist Român activităţi precum şi din alte astăzi?
lucrări ce au loc pe ogoa — La erbieidarea ultime
re — erbieidarea păioasclor, Tamaş seamănă porumb, lor suprafeţe cu grîu. la
Stegarul luptei revoluţionare însămînţarea cu porumb a coordonată cu competenţă prăşitul sfeclei. Sfecla a
întreaga
este
activitate
suprafeţelor ele pe care s-a
răsărit uniform. Culturile
strîns masa verde ş.a. de ing. Zorica Nicula, şefa de legume evoluează bine.
pentru socialism şi comunism complex" a Asociaţiei eco fermei vegetale. leanu erbicidn o holdă de
La C.A.P. Zum, Ioan Că-
în tarlaua numită „După
Cooperativele agricole dc
Comuniştii, întregul nos clasei muncitoare, a forţe .şi mijloacele de înfăptuire nomice intercooperatiste producţie din Sîrbi şi Bre grîu.
O puternică mobilizare
tru popor aniversează as lor progresiste din Româ a opţiunilor • sale majore, Uia am întîlnit sute dc oa tea Mure.şană au încheiat de forte pe ogoare am în
tăzi 04 de ani de la Con nia, pentru lichidarea ve partidul desfăşoară o am meni la efectuarea primei luni erbicidarqp întregii su tîlnit şi Ia C.A.P. Gura-
gresul de constituire a chii orînduiri sociale, pen plă activitate politico-orga- praşile manuale a sfeclei. prafeţe semănate eu cereale
Partidului Comunist Ro tru trecerea Ia făurirea so nizatorică pentru mobiliza Lucrarea a început — cum sada. Mecanizatorii Ti ti
mân. In acel mai 1921, du cietăţii socialiste". rea tuturor resurselor ma păioase. La C.A.P. din Sîrbi Burza, Aurel Voica şi Ti-
pă o îndelungată perioadă Asumîndu-şi conştient şi teriale, umane şi financia arăta Dimitri Ioschici, di a început luni praşila ma beriu Stăniş efectuau erbi-
de acumulări şi cristalizări obiectiv misiunea istorică re ale ţării în direcţia dez rectorul unităţii — vineri nuală la sfeclă, printre cidarea suprafeţelor culti
ale mişcării muncitoreşti, de a conduce poporul la voltării, amplificării şi per după-amiază şi se desfăşoa primii cooperatori ce au vate cu cereale păioase,
aceasta avea să se uneas înfăptuirea revoluţiei şi fecţionării forţelor de pro ră în ritm rapid. Printre ieşit Ia muncă în tarlaua
că cu socialismul ştiinţific, construcţiei socialiste, Parti ducţie, a relaţiilor de pro Valea Lungă numărîndu-se cartofi şi porumb. Ghcer
dînd clasei muncitoare ro dul Comunist Român a a- ducţie şi sociale, afirmării lucrători am întîlnit oa gile Marinca muncea la rc-
mâneşti forţa care s-o con şezat această grandioasă o- mai puternice a democra meni din Ilia, Bretea Mu- Viorica Todea, Ileana Ola- bilonarea cartofilor, reali»
ducă în marile bătălii re peră pe fundamentele ma reşană şi Sîrbi. Există toa ru, Valeria Alba, Valerin zînd lucrarea pe aproape
voluţionare, ce au culminat teriale şi spirituale ale so ţiei revoluţionare, a ştiinţei, te condiţiile să se încheie Crişan şi alţi cooperatori,
cu răsturnarea de la putere cietăţii noastre, aplicînd învăţămîntului şi culturii, a coordonaţi do brigadiera toate cele 40 de ha culţi»
a burghezo-moşierimii. concepţia materialismului tuturor resorturilor naţiu în cîteva zile prima praşi-
în legătură cu aceasta, to dialectic şi istoric la condi nii noastre socialiste. . lă pe cele 21 de ha soma- Valeria Boldura. (Continuare în pag. a 3-a)
varăşul Nicolae Ceauşcscu ţiile naţionale ale Româ Printr-o fericită coinci
subliniază : „In toate bătă niei, aceasta reprczeritînd denţă, aniversarea a 64 de
liile de clasă împotriva re expresia celei mai înalte ani de la făurirea partidu
gimului burghezo - moşie conştiinţe revoluţionare. Din lui are loc la scurtă vreme
resc, în perioada celui de-al această misiune partidul după ce întregul nostru po fpş’. '
doilea război mondial, în şi-a elaborat strategia şi por a sărbătorit 40 de ani
înfăptuirea revoluţiei de e- tactica ideologică şi politi de la revoluţia de elibera
libcrarc socială şi naţiona că, întreaga sa teorie şi re socială şi naţională, pre
lă, antiimperialistă şi anti p r a e t i c ă social-istorică, B
fascistă, Partidul Comunist drept pentru care naţiunea cum şi în preajma aniver
Român a avut un rol noastră îi recunoaşte rolul sării a 40 de ani de Ja în
principal, organizînd şi con- de centru vital al făuririi cheierea celui de al doilea
ducînd luptele maselor noii societăţi. război mondial, care a con
populare, îndeplinindu-şi Elaborîndu-şi linia- stra sacrat victoria forţelor pro-
rolul istoric în conducerea tegică fundamentală, căile
(Continuare în pag. a 3-a)
W M a B m ă m
IN PRIM-PLAN: IN ZIARUL DE AZI ;
PAGINA BUNULUI
Creşterea eficientei în extracţia GOSPODAR
7 7 7 Oră.ştioara de Sus. Par m m ă m
şi prelucrarea minereurilor ticipare şi responsabili
tate în înfăptuirea obiec
tivelor Programului unic
Sarcinile care stau în plexe prelucrate. La mina La C.A.P. Zam, mecanizatorul Ioan Căleanu erbicitleazA ultimele suprafeţe cu ce
faţa minerilor şi prepara Deva — unitate etalon pe (pagina a 2-a) reale piiioase.
torilor de la E. M. Deva, minister, cu un grad de
în acest ultim an al actualu mecanizare de peste 96 la
lui cincinal, în perspectiva sută — se înregistrează în
următorilor ani, sînt mobi prezent cele mai ridicate
lizatoare şi complexe. Pen productivităţi dintre unită 40 de ani de ia vidoria asupra fascismului
tru realizarea lor, colectivul ţile similare din ţară, de
de aici acordă o importan 19 tone pe post, iar la
ţă deosebită dezvoltării în Muncel cu două tone pe
continuare a cercetării teh post în plus faţă de pla
nologice şi introducerii nul stabilit. în acelaşi timp, 9 Mai 1985—in atmosfera puternicului avint creator,
progresului tehnic. Aceas o problemă care va căpăta
ta cu atît mai mult cu cît o importanţă din ce în ce
zăcămintele ce se preconi mătoare, datorită coborîrii a unităţii întregului-popor român in jurul partidului
mai mare în perioada ur
zează că vor intra în cir
cuitul economic pînă în continue a lucrărilor mi
1990 (mai ales la mina De niere la mina Deva, o Conţinutul, forţa şi mesa ori de cîte ori a fost ne de făurire a noii orinduiri
va) se află în condiţii geo- constituie îmbunătăţirea jul momentelor istorice săr voie. Aniversînd 40 de ani sociale sînt rodul eforturi
logico-miniere mai grele calităţii minereului cupri bătorite in luna mai dobîn- de la victoria asupra fas lor neobosite, al muncii
decît cele în care se lu fer extras, cît şi creşterea desc în acest an valenţe cismului, cel mai hidos pline de abnegaţie şi spi
crează în prezent. gradului de recuperare şi noi — anul 1985 fiind pu duşman al omenirii, noi, ritului de dăruire alo tu
Inginerul Ioan Bodea, valorificare a materialelor, ternic marcat de împlinirea fiii poporului român, urma turor oamenilor muncii,
preşedintele comisiei de pieselor de schimb şi sub- a două decenii de cînd în şii harnicilor şi vitejilor fără deosebire de naţiona
creaţie tehnico-ştiinţifică a ansamblelor, introducerea suprema funcţie de secre eroi ai neamului, sărbătorim litate, care aplică cu fer Conştienţi de necesitatea
exploatării, pornind de la unor tehnologii noi, mai tar general al partidului se cu mîndrie acest jubileu, mitate în viaţă programul afirmării unei noi calităţi a
experienţa acumulată, pre eficiente, în subteran. află cel mal de seamă şi România aducindu-şi întrea elaborat de partid, de în muncii în toate domeniile
cum şi de la rezultatele — Să exemplificăm prin mai iubit fiu al naţiunii, to ga contribuţie la obţinerea florire continuă a ţării, de de activitate, de înalta răs
obţinute în acest domeniu, cîteva realizări mai sem varăşul Nicolae Ceauşescu, glorioasei victorii a popoa ridicare a bunăstării celor pundere ce le revine în
a făcut unele precizări : nificative’ obţinute în pro marele om de stat care a relor asupra nazismului. ce muncesc. înfăptuirea măreţelor obiec
— In 1983, colectivul ducţie în anii 1984 şi 1985. făurit România socialistă în acest ultim an al cin O dată cu trecerea în a tive trasate de Congresul
nostru a ocupat locul al — Ele sînt multe, fiindcă modernă, inspiratorul şi or cinalului 1981—1985, în treia etapă a realizării Pro al Xlll-lea al P.C.R. cu pri
doilea pe Ministerul Mine producţia, în ansamblul ei, ganizatorul măreţelor vic preajma aniversării a 40 de gramului partidului, ce con vire la dezvoltarea econo-
lor în ceea ce priveşte acti ridică o serie de probleme torii ale poporului român ani de la victoria asupra stituie în fapt continuarea mico-socială a României în
vitatea de invenţii şi ino care cer grabnică solu în construirea grandiosului fascismului şi a două de pe o treaptă superioară a cincinalul 1986-1990 şi în
vaţii. în 1984 ne aşteptăm ţionare. Dintre cele mai edificiu socialist al patriei. cenii de la istoricul Con politicii de făurire a socie perspectivă pînă în anul
tot la un loc fruntaş. Exis recente amintim dispoziti 9 Mai constituie o zi cu gres al IX-lea al partidu tăţii socialiste multilateral 2000 şi consolidarea pozi
tă o permanentă preocu vul de ascuţit şi reprofilat dublă însemnătate în isto lui, eveniment de hotărîtoa- dezvoltate şi înaintarea ţiei României de ţară me
pare a specialiştilor şi ca capete detaşabile de perfo ria poporului român: 9 Mai re însemnătate pentru isto patriei spre comunism, mer diu dezvoltată, oamenii
drelor tchnico-inginereşti, rat, care duce la recupe 1877 — „Ziua Independenţei ria contemporană a patriei, sul nostru înainte depinde muncii din judeţul nostru,
o strădanie continuă clin rarea acestor importante României" şi 9 Mai 1945 — România se prezintă ca o în mod hotărîtor de mobi alături de oamenii muncii
partea tuturor minerilor piese, 1 la creşterea efi ziua victoriei asupra fascis ţară industrial-agrară, cu o lizarea la maximum a tu de pe întreg cuprinsul pa-
pentru găsirea unor noi cienţei operaţiei de ascu mului. Cucerindu-şi prin industrie puternică, moder turor energiilor şi resurse CONSTANTIN PURCILEAN
direcţii de acţiune în do ţire, îmbunătăţirea ansam luptă şi jertfe, prin nease nă şi o agricultură socia lor poporului, de capacita directorul
meniul creşterii randamen blului ambreaj la locomo muite fapte de eroism şi listă în plină dezvoltare, tea şi competenţa oameni Cabinetului judeţean
telor de extracţie în a- tivele de mină LDM-45, cutezanţă, . independenţa parcurgînd o etapă de am lor muncii de a rezolva pentru activitatea
batajele minelor Deva -şi sistemul mecanizat de ali- deplină de stat la 1877 — ple şi profunde transfor cele mai complexe pro ideologică şi
Muncel, recuperării în pro 1878, poporul român şi-a mări calitative. bleme ale dezvoltării eco- politico-educativă
porţie cît mai mare a ele LIVIU BRAICA apărat-o cu aceeaşi dărui Marile succese obţinute nomico-sociale ale Româ
mentelor utile din mine- re, demnitate şi .hotărîre de ţara noastră în opera niei. (Continuare in pag. a 3-a)
reurile cuprifere şi com (Continuare în pag. a 3-a)
