Page 22 - Drumul_socialismului_1985_05
P. 22
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8
Hotărîrîle Congresului al XlII-lea al P.C.R. -
20,ou Te
program însufleţitor de acţiune al întregului popor 20,15 Pa
al
no.
doi
20,35 Pa
tal
Sp.
zic
UID Participare şi responsabilitate 20,55 Fii
„R;
clei
Tri
21,50 Tel
în înfăptuirea obiectivelor Programului unic 22,00 Inc
mu
BUCU1
dioprogi
0,30 La i
gricultui
nai; 7,30
mărilor
Nicolae i
noul dc
cerii. ]
integral:
soi; 8,10
romă nes
ştiri; 9,0
cultători
dc ştiri;
viaţă no
rile soc
in regi s Ir
copii al
11.00 Cui
Radiocar
11,35 Pul:
lctin de
secolului
comoara
Avanprei
13.00 De
Orăştioara de Sus este comuna ale cărei care au trecut de la Congresul al IX-lca Pentru continua desăvîrşirc pe plan cul- rani şi cresc în ogradă multe animale, îşi Victoriei
(re de f
localităţi îşi au vatra pe locurile unde al partidului, perioadă densă in împliniri tural-educativ, în comună funcţionează cultivă pămîntul şi livrează anual canti Clubul i
s-a zămislit istoria străveche a neamu pe toate planurile muncii şi vieţii, pe drept şapte şcoli generale, cinci grădiniţe, şapte tăţi importante de produse agricole la fon Bi"Win c
r
lui nostru. Iile sînt aşezate la poalele şi cuvînt numită „Epoca Ceauşescu". cămine culturale si două cinematografe dul de stat se evidenţiază oameni ca : L -ine
ml
pe versanţii Munţilor Orăştiei, în preajma In această nouă primăvară a înfloririi săteşti. Avram Bogdan şi Vasile Bogdan din satul con. .is(
legendarelor cetăţi şi sanctuare de la patriei socialiste, Orăştioara de Sus, lo Cetăţenii din satele Orăştioarci de Sus. Ludcştii de Sus, Ilie Tămăşan din Orăş Coordon;
Costeşti, Blidaru, Grădişte, care au consti cuitorii ei trăiesc satisfacţia realizărilor fie că muncesc în unităţile industriale din tioara de Sus, Aduni Kujoi, din Bucium, 10.55 »Sfa
tuit centrul lumii dacice pe vremea lui obţinute în dezvoltarea comunei, în spo zonă, în cooperativele agricole din comu Viorel Ilodea şi Cosmina Kujoi din I.u- 17.00 1J
17.05 Pai
Burcbista şi Dcccbal. Oamenii acestor rirea continuă a contribuţiei ei Ia fondul nă sau în prestările de servicii, continuă deştii de Jos, Ioan Nasta şi Radu Nasta unire —
locuri mai păstrează şi astăzi însemnele de stat şi - la cel de • autoaprovizionare să se îndeletnicească cu creşterea anima din Costeşti—Deal, Ioan Jurca, Ioan social-po]
de caracter moştenite de-a lungul veacu teritorială, la înfăptuirea prevederilor lelor, ocupaţie tradiţională pe aceste me Stoieoi şi Ilie Opriţescu din Ocoliş, Ioan dul, Cea
— cînteei
rilor, din generaţie in generaţie, de la Programului unic. leaguri. Astfel, cele 81!) gospodării ţă Alioncscu şi Bogdan Mihăilă din satul bii romă
străbunii eroi ai poporului nostru : dra Zestrea economică actuală a comunei răneşti deţin peste 1 800 bovine, 3 710 Grădiştea de Munte .ş.a. serii : i
gostea pentru meleagurile natale, hărni constă din două unităţi industriale — ovine, aproape 2 000 de porcine şi 0 000 de In acest ultim an al actualului cincinal, Partidul,
un ir tel:
cia şi priceperea în munca pămîntului şi sectorul de exploatare a lemnului şi un păsări, stupi de albine etc., numărul lor gospodarii din satele Orăştioarci de Sus, tărîrilo r
creşterea animalelor, -mîndria în port si sector minier —, două cooperativa agri aflîndu-se într-o constantă creştere de la in frunte cu comuniştii, sînt angajaţi cu XlII-lea
vorbă, dîrzenia şi spiritul de dreptate. cole de producţie, o largă reţea de unităţi un an la altul. Ca urmare, din satele toată răspunderea, la traducerea în viaţă maţii: 20,
Agrieultu
împreună cu toate localităţile judeţului prestatoare de servicii pentru populaţie şi comunei sînt livrate oraşelor tot mai în a sarcinilor ce revin comunei din docu Partidul,
şi ale ţării, comuna Orăştioara de Sus s-a de desfacere a mărfurilor. Numai în anul semnate cantităţi de produse agricole. mentele Congresului al XlII-lea al parti al Romăi
înscris ferm pe coordonatele dezvoltării trecut, de exemplu, prin reţeaua comer In 1984, Orăştioara de Sus a livrat la fon dului. Iii sînt hotărîţi să înfăptuiască ra r-muzii
intr-o or
economico-sociale, ale progresului şi civi cială din localitate s-au desfăcut pentru dul de stat 240 bovine, aproape 100 por exemplar obiectivele înscrise in Programul te le (rage
lizaţiei in anii edificării socialiste a pa populaţie mărfuri în valoare de 1G milioa cine, 521 ovine, 1 200 bl lapte de vacă şi unic, sporind continuu contribuţia comu 23.05 Pairi
triei — proces care a cunoscut un dina ne lei, iar valoarea prestărilor de ser oaie şi altele. Din numărul mare de gos nei lor la fondul de autoaprovizionare pere; 23,3
strumonti
mism fără precedent în cele două decenii vicii s-a ridicat la 1,3 milioane lei. podari care şi-au înţeles menirea de ţă teritorială.
23,55—24,0
ştiri.
Pasiune şi prkepsre cooperator, dar se ocupă
cu sîrg de creşterea ţur-
canelor. de pe urma căro
De mic copil, lui Tunase lori de animale din alte ra obţine frumoase veni m:h
Stoieoi, clin satul Orăştioa comune să obţină berbeci turi. Anul trecut, de pildă,
ra dc Sus i s-a înrădăcinat pentru prăsilă din turma a predat la fondul de stat
în suflet dragostea pentru Iui. Astăzi, Tănaso Stoieoi 1 300 kg de carne, 1 700 li T. ...i
oi. Nu numai că a purtat are o turmă de 140 ţur- tri de lapte şi 430 kg lină DC A:
relor (Mo
ck’-a lungul anilor mereu eano, tot una şi una, fapt şi a primit bani frumoşi. Amintire?
aprinsă această pasiune, ce l-a determinat sa re biri (Moc
care l-a determinat — spu nunţe definitiv la industrie, Drept pentru care în acest Gheţuri i
i
căra);
nea el — ca pe parcursul să se dedice creşterii oilor, an s-a angajat să livreze frumoasă
celor trei decenii, cît a muncii! în agricultură îşi 1 000 kg carne, 2 700 I lap ŞANI: Iu
lucrat în alte domenii, să face datoria dc membru te şi 510 kg de lină. feţe — s
ring) ; Ta
ţină mereu mioare în o- ni rea): E
gradă, dar ea l-a făcut să nâ (7 N(
ajungă astăzi, la cei 58 de „Doctorul 13 de animale PENI: O
ani ai săi, unul dintre cei iat (Culţi
Nu pot s
mai pricepuţi crescători do Ioan Adamescu, din I.u- lo vindec pc ale altora, (Luceafăr
oi din zonă. Şi nu fără dojjlii de Jos, este cunoscut n-am avut răgazul necesar tine vi
(Minerul)
sa mă ocup do ale melc'
Puterea exemplului persorsof în toate satele din zonă ca cum aş fi vrut. Mai mult Prietenie
un priceput „doctor" de
ANI NO AS
animale. Priceperea aceas nevastă-mea. Ioana, vedea doamnei
Prin natura funcţiei sale, liind de îndatoririle sale de din programul de autocon- toresc); l
primarul unei localităţi este ţăran şi om al satului, este ducere şi autoaprovizio ta a dobîndit-o în cei peste de ele. De cîrtd sînt pen nii in va
considerat - şi, pe bună un exemplu grăitor pentru nare. După ce in anuTtre- 40 de ani dc cînd îşi exer sionar, da, am vreme şi BRAD: F
dreptate, trebuie să lie — toţi locuitorii comunei. cut şi-a achitat obligaţiile cită profesia de tehnician de animalele clin curtea — seriile
şie) ; GUI
primul ei gospodar. Nu ne Oricine calcă pragul ca ce-/ reveneau la londul de veterinar. Şi astăzi, oame mea. Acum am şase bovine, si bunici
vom referi aici la faptul că sei sale, din satul Costeşti, stat, in acest an a con nii şi-l amintesc eutreic- capre», porci, curei, găini si, RAŞTIE:
el are datoria să se situ işi dă seama că aici tră tractat două bovine, un rînd cu bicicleta satele din claca mă ţin puterile, vreau spînzui’ăK
Viaduct ul
eze prin exemplul său, prin ieşte o familie de harnici porc, 1 600 litri lapte şi fosta plasă Orăştie, din- să le sporesc numărul. GEOAGIL
iniţiativă, mereu in Iruntea şi buni gospodari, oameni alte produse. tr-un loc în altul, mereu Fiindcă pentru noi, ţăra Iova — s
prezent acolo unde era ne
obştii la acţiunile vizind pentru care munca pămîn - M-am născut şi am voie de el. Chiar şi acum, nii, animalele înseamnă dc culturii
că toarele
dezvoltarea, gospodărirea tului, creşterea animalelor crescut pe aceste melea bunăstare şi trăinicie în BRAZI: r \
şi inlrumuseţarea localităţii reprezintă insăşi esenţa guri. De mic am fost în cînd este pensionar, răs gospodărie. Numai anul Cursa (Cf
respective. vieţii lor. Nu este vorba văţat cu munca pămintu- punde cu promptitudine la trecut, dc pildă, predînd la SI MERI A :
ani (Mur
Se spune că vrednicia şi doar de gospodăria te lui, cu animalele — zicea orice chemare a gospoda vertismen
hărnicia unui om se vă meinic alcătuită, cu graj primarul Viorel Ciolocoi. Şi rilor din sat, acordînd fondul ele stat o j un încă de (Lui/V .ia),
deşte, in primul rind, in duri şi acareturi pline de .in gospodăria noastră tot asistenţa veterinară ne peste 400 kg, 2 200 1 lapte,
propria lui gospodărie. Nor animale şi păsări — 6 bo deauna am avut vite şi cesară, indiferent că este păsări, ouă şi alte pro
mal ni se pare-Ca, intr-o vine, 3 porci, oi şi caprine păsări. Cu atit mai mult zi sau noapte. în îndelun duse agricole, am obţinut iVm;
comună cu oameni care-şi etc. —, de livada în care, acum, cind oamenii m-au gata sa activitate, Ioan venituri frumoase. Şi în
rostuiesc temeinic gospodă in ziua documentării noas ales in Iruntea lor, mă stră Adamescu a salvat şi vin acest an, ca de fiecare
riile, o comună din care tre, l-am găsit pe băirinul duiesc să liu un bun gos decat mii dc animale. dată, ne-a in angajat să li Tim pul
se livrează la londul de Ciolocoi, tatăl primarului, podar. Aceasta, deoarece temei se afirmă că oi cum Este firesc ca unui om vrăm cantităţi sporite de azi, 8 m£
stat însemnate cantităţi de curăţind pomii, nici de gră mi se pare normal, că a- arc Tănaso Stoieoi, nu prea care şi-a dedicat aproape carne, lapte ş.a.". v?t fi calc
riabil. Izc
produse agricole, cel ales dina cu straturile proaspăt tunci cind ceri altora să găseşti prin satele din jur. o viaţă tămăduirii anima le averse
in iruntea obştii 'să lie cultivate. Ci, indeosebi, de crească animale, să livreze De fapt, nu o dată exem lelor altora, să-i fie drag Vîntul va
pildă şi îndemn pentru faptul că lamilia omului produse agricole cit mai plarele prezentate de el la să-şi vadă mereu ograda Paqinâ realizata de cu intens
re din se
toţi concetăţenii săi. din Iruntea obştii Înţe multe, tu, ca primar, ai da diferite expoziţii de ani plină cu vaci, oi, porci şi M1RCEA LEPÂDATU viteze pin;
Spre meritul lut, Viorel lege să lie in frunte şi in toria să iii o permanentă male au urcat pe prima păsări. şi B. TURDEANU Temperaţi
fi cuprins
Ciolocoi, primarul comunei ce priveşte îndeplinirea sar pildă, să te atli mereu in treaptă a podiumului de „Totdeauna am crescut Fotografii grade, iai
Orăştioara de Sus, convins cinilor ce revin comunei primele rinduri. premiere. Şi nu fără temei, şi eu animale şi le-am în NICOLAE GhEORGHIU intre 22 .ş
în fiecare an, vin crescă- grijit. Dar tot umblînd să La mur
dă cu ce
porar noi
verselor i
Vîntul va
silicări lc
rul sudic,
la 00—110
ţa, izolat
