Page 23 - Drumul_socialismului_1985_05
P. 23
MIERCURI, 8 MAI 1985 Pag. 3
SESIUNE ŞTIINŢIFICĂ NAŢIONALĂ CONSACRATĂ Stegarul luptei revoluţionare £ a Vaţa de Jos s-a in
cheiat
cui
Săptămina
,,Ptitnă
IUNE EVENIMENTELOR ISTORICE ANIVERSATE LA 9 MAI vara turat-educativd Manifes
zărăndeană".
tarea a atins deja o virstă
La Muzeul de istorie a bueureştene, participanţi da adjunct al ministrului apă pentru socialism şi comunism care ii conleră statut de
arhitect partidului comunist, a miş războiul antifascist. rării naţionale şi secretar
patriei sărbătoare tradiţională lo
ialiste — cării revoluţionare şi demo Lucrările sesiunii au fost al Consiliului Politic Supe (Urmare din pag. 1) do o puternică dezvoltare a cală. Aliată acum la a zecea
cratice din România a a- deschise de tovarăşul Emi- rior al Armatei, Dinu Dră industriei şi agriculturii, a sa ediţie, ea se inlăţişează
rum useţii vut loc, marţi, sesiunea lian Dobrescu, ministru se guţi, secretar al C. C. al greşului şi civilizaţiei asu
[color), tuturor ramurilor economiei din ce in ce mai cuprinză
tcrar-mu- ştiinţifică naţională cu te cretar de stat la Consiliul U.T.C., Dumitru Gliişc, pro pra fascismului. naţionale. tor ca un bilanţ al muncii
afic ma „Lupta poporului ro Naţional pentru Ştiinţă şi rector la Academia ...Ştefan O semnificaţie cu totul şi creaţiei oamenilor de aici,
: (color) : mân pentru unitate şi in Tehnologie, care a subli Ghcorghiu". şi Aurel Duma, Relevind principalele ca
imlepen- niat semnificaţia evenimen ministru secretar de stat la deosebită are, de asemenea, racteristici ale acestor e- al bucuriei, ambiţiei şi vo
Isodul 2 : dependenţă naţională. Con faptul că în acest an co tape, tovarăşul Nicolae? caţiei loi constructive. Vre
un arii tribuţia României la infrîn- telor aniversate la 9 Mai. Ministerul Afacerilor Ex muniştii, întregul nostru Ceauşescu spune: „într-o me de şapte zile, lucrătorii
gerea fascismului". Pe marginea teniei se terne. perioadă istorică scurtă.
progra- La lucrările sesiunii au siunii au prezentat comu La încheierea lucrărilor popor omagiază cu idilică ogoarelor şi personalul mun
luat parte tovarăşii Petru nicări tovarăşii Ştefan Şte- sesiunii, înlr-o atmosferă veneraţie 20 de ani de la România s-a transformat citor din unităţi şi instituţii
Congresul al IX-lea. care,
au lost realizatorii şi bene-
Fnache, Suzana -Cădea. Ion fănescu, directorul Institu însufleţitoarc, de puternică alegînd în fruntea partidu dintr-o ţară slab dezvolta liciarii unor clipe emoţio
Ursu, precum şi membri tului dc istoric ..Nicolae vibraţie patriotică, partici tă, cu o economie predo
ai C.C. al P.C.R., reprezen Iorga“, Ghcorghe Ioniţă, panţii au adresat o tele lui pe tovarăşul Nicolae minant agrară, intr-o ţară nante de rememorări şi oma
tanţi ai unor instituţii cen decanul Facultăţii de isto gramă Comitetului Central Ceauşescu, cel mai iubit industrial-agrară, eu o in gieri ale etapelor eroice
: (;,»() Ra- trale şi organizaţii de ma al partidului, tovarăşului fiu al naţiunii noastre, a dustrie modernă, puternică străbătute de poporul nos
1
liminetii ; ric clin Bucureşti, Ion Po- Nicolae Ceauşescu, secre adoptat opţiunea generoasă şi o agricultură înaintată". tru in cei patruzeci de ani
alei in a- să, activişti de partid şi de pescu-Puţuri, directorul In
Raclioju r- stat. academicieni, profe stitutului dc studii istorice tar general al Partidului a unei dezvoltări mai impe In această perioadă, pro de viaţă liberă şi,' indeosebi,
1
dem che Comunist Român, preşedin tuoase a societăţii socialis ducţia industrială a crescut în anii care poartă cu dem
ii ş u l u i sori, cercetători, oameni ai şi social-politice, general- tele Republicii Socialiste de peste 100 Io ori. pro
:u. La pa- te pe pămîntul României, nitate însemnele gindirii şi
al înlre- muncii din întreprinderi loeotenent llie Ceauşescu, România. în acest mod. Congresul al ducţia agricolă do circa 7 acţiunii revoluţionare ale
indcplinil IX-lea a inaugurat o eta ori, iar venitul naţional de secretarului general al parti
visla pre-
de cintcc pă nouă în istoria făuririi .'!2 de ori. S-au dezvoltat dului nostru, tovarăşul
Sulctin de Î n a t m o s f e r a p u t e r n i c u l u i a v î n t c r e a t o r socialismului In ţara noas puternic toate celelalte ra Nicolae Ceauşescu. Seară de
ndem as-
10 Buletin tră, proces căruia congre muri ale economiei, ştiin seară ei s-au intilnit in am-
'intece de (Urmare din pag. 1) în condiţii de inaltă calita t o v a r ă ş u l Nicolae sele şi conferinţele naţiona ţa, învăţămintul şi culturi.
0 Din iii- te şi eficienţă a planului Ceauşescu, preşedintele Re le ale partidului ce au ur
10,15 Win I triei întîmpină în acest an pe acest an şi pe întregul publicii Socialiste România, Aniversînd ziua partidu
truli'i de mat i-au definit obiective lui, oamenii muncii hune-
leviziunii; ziua de 9 Mai cu un bogat cincinal, pentru recupera patriot înflăcărat, arhitectul le fundamentale, i-iu im
ştiri: 11,05 şi rodnic bilanţ. rea cit mai grabnică a res marilor zidiri ale României tloreni — mineri, siderur
copiilor ; intr-o atmosferă de pro tanţelor datorate iernii deo contemporane. Faptele de primat ritmuri fără prece gicii, , encrgeticioni, con „Primăvara
; 12,00 Cu- dent, evoluţie dinamică, structori, lucrători din a-
.05 Ştiinţa fundă angajare patriotică, sebit de aspre, pentru o- muncă şi puternicul entu echilibrată. Printr-o bogată
12.25 Din răspunzind cu însufleţire norarea exemplară a tutu ziasm cu care poporul nos gricultură, din-toate dome
ului; 12,15 chemărilor şi îndemnurilor ror comenzilor la export, tru cinsteşte măreaţa zi de şi laborioasă activitate teo niile de activitate — oma
ndio-iv. : retică desfăşurată dc partid, iărăndeană“
a 3. Zilei adresate de secretarul ge pentru creşterea în conti 9 Mai constituie o grăitoa do s e c r e t a r u l său ge giază, în fapt, marile trans
iile noas- neral al partidului, colec nuare a productivităţii mun re mărturie a hotărîrii una formări revoluţionare do-
zi; 15,00 tivele de oameni ai mun cii, utilizarea şi gospodări nime de a transpune în neral. tovarăşul Nicolae
ar; 10,00 Ceauşescu, s-a cristalizat o- bindile de poporul nostru,
; l(5.'* r Ho cii din minerit, siderurgie, rea raţională a resurselor viaţă politica internă şi in condus de partid, adu.'înd
it»' 0,20 investiţii, construcţii de de materii prime, materia ternaţională a partidului şi biectivul strategic funda profunda lor recunoştin bianţa unor dezbateri, mese
v ptei maşini, transporturi, agri le, combustibili şi energie statului nostru, de a face mental — făurirea societă
11(> ^ 10,35 ţii socialiste multilateral ţă tovarăşului Nicolae rotunde, simpozioane, dialo
onomice ; cultură, cercetare, industrie electrică. totul pentru dezvoltarea in Ceauşescu pentru credinţa guri, prezentări de cărţi etc.
ic»'‘cuiui ; uşoară, din alte domenii de Ziua de 9 Mai prilejuieşte ritm susţinut a economiei dezvoltate şi înaintarea
de ştiri ; activitate ale judeţului nos manifestarea unităţii de naţionale, pentru afirma spre comunism —, din care şi devotamentul cu care Dar indiierent de lorma sub
popor — slujeşte interesele funda care au fost concepute şi or
. AnehclA tru, alături de întregul po nezdruncinat a întregului rea în lume a păcii, secu pinăi la cel do-al XllI-lea
7.30 Parii. por, acţionează cu spirit re popor in jurul partidului, al rităţii şi înţelegerii între Congres al partidului pa mentale ale naţiunii noas ganizate, aceste colocvii pe
România voluţionar pentru realizarea secretarului său general, popoare. tria noastră străbătuse- două tră- socialiste, cauza păcii probleme economice, politice,
Odă lim- etape importante, marcate şi înţelegerii în lume. etice, juridice sau culturale
;,00 Or de
o.jurnal * au readus in planul adevă
rul — un W.V.V.W.W.V. •.‘.•.■.•.W.W.W.V.W.VW.V.VA rurilor de necontestat măr
iu ir ea ho- turii nenumărate ale dezvol
•esului al
ieă, infor- Aprovizionarea cu calcar tării comunei, ale dezvoltă
ioiurnaj * CAMPANIA AGRICOLĂ Di PRIMĂVARĂ rii judeţului şi ţării. întregi,
15 : 21,00 ale mutaţiilor calitative petre
biruitor p o a t e î i - î n c ă -
ecital lite- cute in conştiinţa şi sensibi
J2.00 O zi litatea oamenilor. Amintim
o Rezulta- Toate forţele mecanice şi umane - puternic cîteva dintre ele : „Realizări
moevnres; î m b u n ă t ă ţ i t ă !
iee din o- şi perspective economico-so-
iiozi ai in- mobilizate la întreţin erea culturilor! ciale in comuna Vaţa", ,,In
populare ; Apariţia anchetei „Pe C.S.H., conducerea I.T.A. dustria mineritului in judeţul
tletin de drumul calcarului, dc la 1 lunedoara, conducerea Hunedoara", ,,Cultivarea cu
cariere Ia siderurgi.şti- a C.F.R. Timişoara şi condu (Urmaie din pag. 1) pare numeroasă de coope consiliul popular comu maximă răspundere a tere
prilejuit factorilor de răs cerea carierei Crăciuneşti. ratori. Buna organizare si nal, care au făcut o largă nurilor — mijloc de sporire a
pundere luarea, unor mă Vă mulţumim pentru a- va te. Brigada condusă de desfăşurare a lucrărilor o mobilizare a tuturor for producţiei agricole", „Tine
suri concrete, în vederea jutoru] dat şi vă asigurăm Alexandrina Costea a înce asigură organizaţia de ţelor umane şi mecanice retul laţâ in laţă cu nor
asigurării unei aprovizio că vom acorda în conti put efectuarea primei pra- partid din cooperativa agri la întreţinerea culturilor, mele eticii şi echităţii socia
nări ritmice cu calcar do nuare toată atenţia pentru şile manuale la sfeclă, rea- colă de producţie, în frun condiţie esenţială pentru liste", ,,România şi prezenţa
a r * ia);
1
;, K- bună calitate la C. S Hu el i m i narea deficienţelor lizîndu-sc — încă din prima te cu Victoria Stana, secre obţinerea di recolte bogate ei in viaţa internaţională" etc.
roa ioa- nedoara şi C. S „Victoria" semnalate în asigurarea a- zi de lucru — o partici tarul acesteia, precum şi în acest an. S-a detaşat conslătuirea
- sala A); C'âlan. Iată ce răspund: provizionării ritmice cu
i mari iu- cu cititorii pe marginea căr
- sala B): Ministerul Industriei Me calcar. (Răspunsul este ţii tovarăşului Nicolae
lţimi (Fla talurgice semnat de in;;. NLCULAI Ceauşescu, „Rolul conştiinţei
nc viata e Problemele ridicate in ar AGACHI, ministrul indus înaintate in construirea socie
1) ; I’KTItO-
arc multe ticolul „Pe drumul calca- triei metalurgice). tăţii socialiste", acţiune aso
I-II (Pa- ciată cu expoziţia de carte
bunicii (U- intitulată „Din gindirea so-
)u innreM-
rie) ; U’- Cial-politică şi lilozolică a
si un bă- preşedintelui" ţării".
VMLCAN : Săptămina cultural-artistică
spun adio
.ONEA: Cu ORGANELE VIZATE RĂSPUND „Primăvara zărăndeană" s-a
: frumoasei încheiat cu un autentic fes
PETRI LA : tival al cintecului, dansului
neitorcsc) ; rului de la cariere Ia si- Regionala C.F.R. Timi
Pension ul şi portului popular local.
r (IVIunci- derurgişti" au fost dezbă şoara Timp de peste trei ore spec
vNl: Gemc- tute pe larg eu toţi facto Aspectele sesizate în zia tatorii veniţi din toate satele
(Uctczat); rii de răspundere, stabi- rul „Drumul socialismului"
iul stelelor comunei şi care făcuseră
(Steaua ro- lintlu-se următoarele mă corespund realităţii. In ceea neincăpătoare incinta staţiu
RZA: Taţii suri : Prin fila dc plan pe ce priveşte realizarea pla nii s-au reintilnit cu nume
incrul) ; O- I9fî. >, transmisă de M.I.M. nului de transport la calcar
r
işcAluri sub şi formaţii prestigioase din
(Patria) ; la C.S Hunedoara şi la pentru C.S.I-I., de la Stoe viaţa artistică a acesfor lo
I a c ă r a) ; M.T.Tc. au fost corelate neasa, vă informăm că curi, nume şi formaţii bine
Ana Pav- sarcinile de plan între ex C.F.R. a transportat în
1-11 (Casa 1 cunoscute din ediţiile ,,do
ATEG : Tre- ploatare, calea ferată şi treaga cantitate de calciri tării României".
ri (Dacia) ; transportul auto. Au fost care a fost contractată de
il: CALAN: navotizatc 3 garnituri do C.S. Hunedoara şi că nu Prof. SABIN SELAGEA
le cultură); cîte 30 vagoane fiecare • am avut restanţă la acest
upă mulţi
; TLIA: A- pentru transportul calca fel de marfă.
- seriile T-TI rului pe ruta Stoeneasa — Asigurăm redacţia ziaru Pe ogoarele C.A.P. Gurasaila se lucrează cu forţe sporite. Creşterea eficienţei
C’.S. Hunedoara. S-a întoc lui „Drumul socialismului" 9
mit program pentru des că Regionala C.F.R. Timi
cărcarea în timp minim a şoara, prin R.C.M. Deva, (Urmare din pag. 1) ceste importante realizări.
EA^ garniturilor la cele. două va acorda cu prioritate va — în mod constant îşi
asgBB combinate siderurgice. S-a goanele necesare transpor meiiţarc cu minereu de Ia aduc o contribuţie de sca
reiristruit personalul din tului de calcar de la Stoe . banda transportoare la si mă la soluţionarea proble
»abil pentru sector pentru creşterea răs neasa la C.S. Hunedoara, loz, instalaţia de evacuare melor producţiei, privite
i85: Vremea punderii în asigurarea in urmărind permanent cir a apelor limpezite de pe prin prisma introducerii
u cerul va- iazul dc decantare, insta noului, oameni ca Dumitru
sint posibi- tegrităţii şi curăţeniei va culaţia navetelor. Solici
'C de ploaie. goanelor. în urma măsuri tăm totodată sprijinul con laţia de reclasare a steri Tuliuţ, Dumitru LupulescU
.Ta modem?;, lor luate, calcarul a fost ducerii Combinatului si lului rezultat în procesul (electricieni). Angliei Ma
ri tempora rina (strungar), Ghcorghe
lii sudic, cu asigurat la nivelul necesa derurgic Hunedoara prin dc flotare, controlul şi
40—55 km/h. rului de consum, s-au re a dispune măsuri în ve conducerea procesului de Stan (lăcătuş), Marcbian
minime vor mediat deficienţele în trans derea încadrării în normele măcinare — clasarea în Faur, Nicolae Sicoo. Pavel
ntre 12 şi 17 portul pe calea ferată, ră- de timp de staţionare a
le maxime două trepte — combinate Bele (maiştri), Ioan Bota,
grade, mînînd de soluţionat asi vagoanelor, stabilite dc co cu utilizarea de reactivi Emil Giurcă, Ioan Frîncu,
vreme cal- gurarea de către I.T.A. Hu mun acord, atît în C.S.II.,
triabil, tem- nedoara a transportului cit si în staţia Stoeneasa. specifici minereurilor com Ghcorghe Piesa (ingineri).
favorabil a- plexe, testul electronic Numai în cursul inului
le de ploaie, auto de la carieră la si (Răspunsul este semnat dc 193-1, eficienţa economică a
izenla inten- lozuri. ing. ÎOAN TÎRLA, directo pentru cabinetul de pro
2 din secto- S-a hotărît analiza luna rul general ai Regionalei tecţia muncii şi altele. realizărilor din domeniul
viteze pîna extracţiei şi prelucrării
r h. Diminea- ră a, situaţiei transportului C.F.R. Timişoara). — Să evidenţiem pe cei
tţă. calcarului cu toţi factorii mai merituoşi lucrători ai minereurilor se ridică la
de răspundere : conducerea GH. I. NEGREA exploatării cu aport la a- circa 20 milioane lei.