Page 25 - Drumul_socialismului_1985_05
P. 25
|Q_______ ^
40 d^afţftqbj^e la victoria asupra fascismului
„Ziua independenţei României"
„ZIUA VETERANILOR"
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-Vfl! Ieri la Deva a avut loc tului municipal de partid, Le-au răspuns cu lacrimi
€ â nizată de Comitetul mu Clemente Constând in, pre în ochi, într-un cald dia
sărbătorirea
„Zilei
vete
şedintele Comitetului mu
log al generaţiilor, vete
ranilor", manifestare orga
ranii Dumitru Susan, elev
nicipal de cultură şi edu
caţie socialistă şi Dănilă
P.C.R.
al
nicipal
Deva
sergent în „Detaşamentul
Moldovan.
Păuliş"
şi Haralambio
Integrată în ciclul acţiu
« L I S M I M l nilor dedicate zilei de flori veteranilor, i-au oma roscu". finalul manifestării,
Muntcanu, fost luptător în
Intr-o atmosferă de pu
„Tudor Vladimi-
Divizia
ternică încărcătură emo
9 Mai, „Ziua veteranilor"
ţională, pionierii au oferit
a reunit foşti luptători pe
frontul antihitlerist, oameni
In
ai muncii, pionieri.
recitatorii casei de cultură,
giat pe cei care, cu preţul
corul şi fanfara „Bejan" au
Despre semnificaţia celor
două evenimente aniver
cu duşmanul fascist, au
HUNEDOARA AL P C sate de poporul român — vieţii, în crunta încleştare prezentat un recital de ver
■'liberat pămîntul scump al
suri, au interpretat cunos
în
contribuind,
patriei,
S I A l C O N S I L I U L U I U L A R J U D E T E A N 40 de ani do la victoria a- acelaşi timp, alături de ar cute cîntece a patriotice:
supra fascismului şi „Ziua
zi
„Sfînta
libertăţii",
independenţei României" a mata sovietică, la elibera „Imnul eroilor", „Pui de
vorbit tovarăşul Aron rea Ungariei, Cehoslovaciei lei". Au avut loc proiecţii
j Anul XXXVII, nr. 8 548 JOI, 9 MAI 1985 4 pagini — 50 bani Pîrva, secretar al Comite şi a unei părţi a Austriei. de filme documentare
iiîfăptuiriie remarcabile î n s onstrucţia
socialismului—supremul nostru omagiu
la sărbătorirea victoriei asupra fascismului
si a „Zilei independenţei României"
a „
Astăzi, 9 Mai, se împli cu sentimentul şi conştiin în asemenea bătălii s-a
nesc patru decenii de la ţa datoriei împlinite prin format şi călit ca militant
marea victorie asupra fas participarea, în a doua de seamă al partidului, to
cismului, eveniment de în parte a războiului, cu toa varăşul Nicolae Ceauşescu,
semnătate Covîrşitoare în te forţele materiale şi uma s-au dezvoltat alesele sale
istoria omenirii, în lupta ne la uriaşa bătălie purta însuşiri de revoluţionar con
popoarelor pentru afirmarea tă alături de armatele so secvent şi înflăcărat pa
independenţei şi suverani vietice şi ale întregii coa triot, profund devotat cau fm E S S m m m iW J IS
n .
tăţii, pentru libertate şi liţii antihitleriste împotriva zei partidului şi poporului lini!!M AN Dl TRECERE IN CUiCINALUL VIITOR. Lnl Manifestări
pace. Tot astăzi, poporul celui mai mare duşman al său. în toţi acei ani, înde
nostru sărbătoreşte „Ziua libertăţii şi independenţei plinind însemnate sarcini
independenţei României", încredinţate de partid în în spiritul sarcinilor subliniate, politico-educative «.
ziua în care, cu 108 ani în conducerea Comitetului Na I
urmă, parlamentul ţării, ţional Antifascist, a orga la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. jdedicate zilei
dînd glas voinţei întregu nizaţiei revoluţionare de ti
lui popor, a proclamat neret, în activitatea pentru
neatîrnarea deplină a pa antrenarea tineretului în Realizarea planului de 9 Mai
triei. lupta antifascistă, în acţiu
Sărbătorirea, în aceeaşi nile pentru pregătirea şi
zi, a acestor măreţe mo desfăşurarea marii demon anual în ... 10 luni! „CINTECELE STREIULUI" J
mente istorice are pentru straţii de la 1 Mai 1939, La Simeria s-a . deschis J
naţiunea noastră valoare t o v a r ă ş u l Nicolae Pe văile Nandrului, Zlaş- al 11-lea în întrecerea so Festivalul cultu'rai-educa- 9
de simbol, ilustrînd cu stră „Ceauşescu s-a afirmat ca tiului, Bîlea, Runcului şi cialistă pe întreprindere, tiv ,,Cintecele Streiului", '
lucire adevărul că întreaga un hotărît luptător împo Crivii, la Sterminos şi Lă- iar în 1985 şl 1984 am o- manifestare tradiţională |
istorie a poporului român triva fascismului şi războiu turoasa, cale de mulţi ki cu pat primul loc. Vrem să aliată la c Xll-lea ediţie. >
s-a desfăşurat statornic lui, ca un strălucit propa lometri împrejur sînt locu rămînem între forestierii
sub semnul idealurilor de rile în care muncesc şi îşi hunedoreni fruntaşi". Acţiunile inaugurale au J
libertate şi unitate naţio gandist şi organizator al petrec o mare parte din Deşi nn a fost exprima purtat amprenta omagierii >
nală. Sărbătorind „Ziua luptei revoluţionare, dove viaţă forestierii din Munţii tă direct dorinţa colecti a 40 de ani de la victo- jj
independenţei", poporul dind prin gînd şi faptă Poiana Ruscăi. „La aceste vului de muncă al S.F.E. ria asupra fascismului şi ®
nostru aduce un fierbinte popoarelor, al păcii şi pro marea sa dragoste pentru coordonate izolate din 1 lunedoara ne este foarte ,,Z i I e i independenţei t
omagiu generaţiilor de îna gresului tuturor naţiunilor". popor. munţi — preciza ing. Li viu clară: tot locul întii şi în României". 1
intaşi, milioanelor de fii Participînd cu întregul Drumul parcurs de ţara I-Iodor, şeful Sectorului fo întrecerea socialistă pe
ai acestui pămînt româ său potenţial militar, eco noastră în cei aproape 41 restier de exploatare Hu 1985 ! Iată câteva clin „ar LUNA CULTURII
nesc, care prin vremuri nomic şi uman la crîncena de ani de la revoluţia de nedoara — acţionează oa gumentele" care susţin a- CINEMATOGRAFICE
vitrege au păstrat nestins bătălie împotriva fascismu eliberare socială şi naţio meni harnici şi curajoşi, cc'st obiectivi încheierea
în inima şi cugetul lor idea lui, poporul român încu nală, antifascistă şi antiim- căliţi în lupta cu vitregiile primului trimestru al anu HUMEDORENE
lul neatîrnării, făcîndu-l nuna în chip strălucit bo perialistă de la 23 August naturii, oameni care luptă lui cu plusuri substanţiale Prin manifestările de ta
astfel de nebiruit. 1944, şi în cei 40 de ani de
gatele sale tradiţii de lup permanent pentru îndepli ta indicatorii valorici (un Deva a fost marcată des
împlinirea a 40 de ani tă antifasciste, dădea ex la victoria popoarelor asu nirea sarcinilor de produc singur exemplu: la pro chiderea ediţiei a V-a a
de la victoria asupra fas presie stării sale de spirit pra fascismului a fost un ţie, pentru asigurarea lem ducţia netă —- suplimentar „Lunii culturii cinemato
cismului este sărbătorită de profund ostilă fascismului, drum de profunde transfor nului necesar economici na t 230 000 lei !), precum şi grafice hunedorene", edi
poporul român cu senti setei sale de libertate. mări revoluţionare, care a ţionale. Colectivul nostru la producţia fizică. Aprilie ţie dedicată celor două
mentul că şi-a adus în Intr-adevăr, încă de la în- schimbat din temelii struc de muncă este hotărît, în a fost, de asemenea, fruc evenimente pe care po
treaga contribuţie la în- tîile manifestări ale fas tura societăţii româneşti, acest an, să răspundă cu tuoasă pentru forestierii porul nostru le sărbăto
frîngerea fascismului — cel cismului pe arena politică conferindu-i o nouă şi pu şi mai multă fermitate o- din Poiana Ruscăi, aşa că reşte la 9 Mai, organi
mai odios duşman al ome a lumii, poporul român, ternică strălucire politică, bicctivelor puse în faţa în pe primele 4 luni ale aces
nirii. înţelegînd caracterul său economică şi socială. tregii naţiuni, la Consfă tui ultim nn din actualul zată de întreprinderea ci
„Poporul român - arăta agresiv, războinic, perico Sub conducerea Partidu tuirea de lucru de la C.C. cincinal, diferenţele dintre nematografică judeţeană.
t o v a r ă ş u l Nicolae lul pe care îl reprezenta lui ‘Comunist Român, într-o al P.C.R. din 6 mai a.c., cifrele dc plan şi realizări Cu acest prilej a avut loc
Ceauşescu, în discursul so pentru libertatea şi dezvol perioadă istorică scurtă, de către secretarul gene au, toate, semnul plus în premiera de gală a fil
lemn rostit la 29 martie tarea popoarelor, pentru România s-a transformat ral al partidului, tovarăşul faţă. Dc pildă, la sorii men mului „ Recorduri. lauri,
a.c. în Marea Adunare pace şi democraţie, s-a ri dintr-o ţară slab dezvoltată, Nicolae Ceauşescu, privind te s-au obţinut următoarc- amintiri“ realizai de regi
Naţională — va sărbători dicat cu hotărîre în primele şu o economie predominant realizarea exemplară a sar
acest glorios jubileu cu le rînduri ale luptei împotriva cinilor dc plan pe 1985 şi MARIN NEGOIŢÂ zorul Angliei Maro.
gitimă mîndrie patriotică, fascismului. (Continuare în pag. a 2-a) pe întregul cincinal. în
1982, ne-am clasat pe locul (Continuare în pag. a 4-a)
'/.W.W.VWAYWAW.V^V.V.VAYW/r.V.YMVlV.V.V.VAV.’.W.V.VV’.V.WZ.'AVV.'.V/.V.VV.VJ'/.V,
j CUid paUia ne mea J C A M P A N I A A G R I C O L A DE P R I M Ă V A R Ă
l In inimi comuniste am înălţat eroi
i cc-au îmbrăcat prin veac în purpură cîmpia Oe la cooperator ia primar-maximă
J ei au visat o ţară mai mîndră pentru noi
» dar mai presus de vis e astăzi România.
răspundere pentru soarta recoltei!
Prin munca-am înălţat o patrie prosperă
i Cu Nicolae Ceauşescu brav cîrmaci Pe ogoarele unităţilor a- Prezenţi pe tot parcursul
f şi de va trebui spre comunista eră gricole din C.U.A.S.C. Brad zilei în unele unităţi din
» vom primeni şi noi câmpiile cu maci. s-a lucrat, marţi, din zori consiliu, am constatat că,
în noapte, numeroase mij în general, activitatea a
Vom deveni, deodată, şi socluri şi eroi loace mecanice şi forţe u- fost bine organizată, meca
mane fiind mobilizate la nizatorii, specialiştii şi
cînd patria ne vrea, ştim care-i datoria
recoltarea şi însilozarea fu cooperatorii prezenţi la da
din veşnica iubire ce o purtăm în noi: rajelor masă verde, pregă torie străduindu-se să obţi
t Partidul — Ceauşescu — România ! tirea patului germinativ şi nă ritmuri sporite de lucru,
V DUMITRU SPĂTARU semănatul porumbului pe MIRCEA LEPÂDATU
% . . . . terenurile eliberate, erbici-
dârea păioâselor .şi altele. (Continuare în pag. a 4-a)
